229 matches
-
meșteșugul textiliștilor) și muzeul sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911) și muzeul de etnografie, Gura RÎului - colecție de picturi pe sticlă, Poiana Sibiului - muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală permanentă ,,Personalități Săliștene”, - muzeu sătesc din Sibiel (pictură pe sticlă); - aici s-au născut: - Oprea Miclăuș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tactică, eu vrednicele semne ale masculinității, barba, țigara, privirea năucă! ținut pe după gît și mîna tot în buzunar, perechea de alături o mîndrețe, tu neras de la muncă, de la rutina de cuplu, ea împlinită în siguranța micii escapade de vagon, apoi galeșă la capul aplecat, cu noi poznașele gesturi spre înșelarea reciprocă, nu cunoaștem scena, vrem să o schimbe! hernia de pudel în lesă, plimbare în acord cu a stăpînei, revenim după un pilon, cuplul relativ la mîna pe bucă, frumoasa egal nurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: Facultatea de Filologie - limbi străine. A fost arestat în 21.08.1948 și a fost condamnat la 5 ani. A executat pedeapsa în închisorile Sighetu Marmației, Satu Mare, Cluj, Văcărești, Jilava, Târgșor, Poarta Albă, Peninsula, Coasta Galeș, Capu Midia, Năvodari. A fost eliberat în 13.08.1955. A fost rearestat în 14.11.1958 și condamnat la 22 de ani. Execută pedeapsa în închisorile Satu Mare, Galați, Salcia, Stoienești. A fost eliberat în 1.08.1964. La data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
munca era prea grea... Adică nu există pedeapsă mai mare decât să-i dai omului normă de muncă și să nu-i dai de mâncare. Și de la 33 unde-ați mai fost duși? Dup-aceea ne-o dus la Coasta Galeș, la sfârșitul lui ianuarie 1953. Acolo vreo 7 din cei plecați de la 33, facem iar o grevă, greva lupului. La comuniști nu există greva lupului... Și să ne ducă la pușcărie, să ne ducă undeva... În lagărul ăla unde nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de acolo începe Strada Casei, deci, într-un fel, începe orașul. * Am trecut peste calea ferată, călcând cu grijă pe prundișul îngrijit. Dintre pietre mă privesc niște flori de portolac și, printre garduri putrede, întărite cu sârmă ghimpată, de după care, galeș și rugător, privesc o mulțime de flori târzii de toamnă, "mărită-mă mamă", încep să se vadă gospodării sărace, cu case coșcovite, cu acoperișuri fixate cu bolovani mari de piatră, să nu le ia vântul, cu veceuri (!) situate la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și cu stâlpișori sculptați la dreapta și la stânga oglinzii În care maică-mea Își potrivea corsetul, rochia cu turnură și mitenele, Înlocuind patul În tăblii de fier, cu cadâne zugrăvite barbar În „abțibilduri“, care m-au privit cu ochii lor galeși venind pe lume la 8 septembrie 1887 și mi-au ascultat, Înduioșate, primul meu chiot, Întovărășit de constelațiile și ursitele unui horoscop promițător, sub semnul ascendent al Leului și al Soarelui ca guvernor, Înlo cuind scrinul cu patină veche, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
leagăn Întrecându-se care de care În [a mă Îndruma] care Încotro, cu palmele lor poruncitoare Înfipte În umerii Înguști ai tânărului indecis, slăbuț, cu fața smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate, cu ochii galeși, cravată lavalieră la gât - și În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jachetă pe talie, cu pălărie tare „Melon“ pusă pe ceafă, ori În redingotă și cu pălărie de pai cu borurile mari sau „Pa nama“, părul când lung și dat pe spate, când cu cărare la mijloc, subțirel, fața prelungă, ochii galeși și alunecoși, purtând baston covrig de vișin sau bastonel de trestie cu cap de fildeș, lavalieră cu țarțamuri, guler și manșete de celuloid - și mai ținând un trandafir În mână, cum mă puteți vedea și admira la pagina 868 din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pași mărunți pe culoar, de unde un stol vesel de fete izbucni pe ușă, săltând zglobiu și așezându-se apoi cerc dinainte-mi. Erau vreo douăzeci de fătuțe, cum le-ar spune ardelenii noștri, care mai de care mai mândre, mai galeșe și mai În pielea goală, unele stând turcește pe jos, altele În picioare, În fel și fel de atitudini care mai de care mai atracțioase, În timp ce luminile multi colore și marșul se Întăreau cu efecte triumfale, eu stând, bineînțeles, tot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ne-au strâns la poartă, la birouri, ne-au dat hainele civile și ne-au spus că suntem eliberați. Dar spre surpriza noastră, iarăși am fost puși sub pază și încărcați în camioane și duși la altă colonie numită Coasta Galeș. Aici am mai fost ținut câteva zile, până când politrucul ne-a chemat și ne-a pus în vedere că dacă ne vom elibera, nu avem voie să spunem la nimeni unde am fost, cu cine am fost, sau să povestim
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
luptaseră pentru el, când, peste noapte, apăruse Siegebert, noul favorit. Spre surprinderea tuturor, ducele Îi dărui și domeniul din Vogtsburg, și administrarea tuturor minelor de argint. Roșie În obraji ca tapiseria din odaie, Ingrid se Înclină adânc și, cu ochi galeși, Îi mărturisi tânărului duce că e feri cită să-l vadă. Aș fi vrut să vă caut eu, mărite stăpâne, dar nu știam când și unde, deoarece sunt de puțină vreme aici. — Așa? De ce, doamna mea? se interesă ducele. și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
coada rotată și nasul roșu și-a arătat mărgelele, fala lui, alergând pe câte un năzdrăvan de băiat... Le-au plăcut mult de tot rățuștele. Bobocii de gâște și mai ales cloștile cu puii. Nu se puteau desprinde de puișori galeși (unii cu gâtul gol, alții cu cârpă) care arătau ca niște ghemotoace de puf galben. Mama a venit cu un lighean mare cu mere ionatane și toți au mâncat cu mare poftă. La despărțire, domnii învățători au mulțumit pentru acest
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
umbrei nisipul amorțea / L-a scos un val afară cu grijă așezându-l / Pe-un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de țeapăn, trufaș însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl rod.” În finalul cărții, adolescența, vârstă a schimbărilor, este asociată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
faimă, 100 falduri, 104 fată, 222 făt, 165 a făta, 222 fiică, 165 fire, 52 fiu, 165 Finlanda, 68 flac, 46 a flecări, 100 folos, 74 fraci, 47 francez, 45 frate, 164 frăție, 164 fruct, 130 gabjă, 44 gali, 68 galeș, 45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îl ținea moș Șutu în frâu. Probabil că orice smuncitură îi producea buhaiului o durere groaznică, ceea ce îl făcea să fie cuminte, mergând liniștit în urma stăpânului. Simțindu-se parcă admirat de droaia de prichindei din preajmă, buhaiul își întorcea privirea galeșă spre noi, și cum s-ar fi întrebat : de ce se țin ăștia după mine, ca după urs?! Moș Șutu îl aducea imediat la realitate : Hai cu tata, dumane ! Hai ! Ce vă chiorâți, bă ? Se răstea apoi la noi. N-ați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pași în lături de copac, ca să nu-mi cadă cumva dihania în spate, am pus pușca la ochi și... O! Doamne! ce văzui! în loc de înfricoșatul urs, văzui o veveriță mică și sprintenă care sărea de pe creangă pe creangă, se uita galeșă la mine și părea că se strică de râs de fiorii ce-mi dăduse. Iar eu nu tăgăduiesc că în acea clipă de strașnică emoție am simțit o nespusă bucurie, văzând că ursul s-a prefăcut în veveriță. În același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina cu doi feciori ca să nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure. Tot ea, prin mărturia dată în august 1960, spune că familia Galeș e venită din Dorna. Nu știu de la cine a învățat Botușanca să descânte, dar de la ea și de la alte femei în vârstă știu conținutul unor descântece, folosite pentru vindecat până la mijlocul secolului al XX-lea. Descântatul se folosea pentru unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1945, Organizația Tineretului Liberal din Prahova. În 1946 este arestat timp de câteva luni; eliberat, își reia funcția până la desființarea Partidului Național Liberal. Arestat a doua oară în 1952, este întemnițat și trimis în coloniile penitenciare de la Poarta Albă, Coasta Galeș, Peninsula Valea Neagră, Borzești. După eliberare (1954) practică avocatura intermitent, căci este reținut și eliberat de încă două ori, în 1956 și în 1957. Din 1964 revine și în viața literară, fiind mulți ani președinte al Clubului Umoriștilor Prahoveni. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
mă îngrețoșa teribil și mă făcea să râd incontrolabil (Barbra Streisand, Stevie Wonder, Bee Gees, Carpenters... și tot așa). Am dansat neîntrerupt pe muzica aia cretină și siropoasă, în brațele moi ale acelui băiat insipid, cu palme transpirate și privire galeșă care - deși îmi era adresată - nu ajungea până la mine, se opintea în van, împotmolită de cortina groasă pe care o coborâsem de la bun început între mine și el. Petrecerea s-a terminat în zori. Am strâns cu Georgiana prin casă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
conducea mașina prin noapte spre casă. — Am văzut, îi răspunse Clara cu o voce sugrumată, ridicân du-și gulerul hainei de blană în jurul gâtului. Am văzut. Era înfrigurată și o durea capul îngrozitor. Privirea de rămas-bun a domnului Neacșu, insidioasă, galeșă și umedă, i se înșurubase în creier și de acolo îi răspândise cu voluptate o stare de vomă. Nu mai găsea nimic îmbietor în ea, ci doar ceva gre țos de obscen. Se sforțase, la ieșirea din bloc, să verse
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
recitatori, mai mult ori mai puțin talentați, cu o înlănțuire de poezii învățate în timpul școlii și de care spectatorii sunt complet plictisiți. Un elev dotat cu un mare talent, cântă la pian preț de un sfert de ceas o partitură galeșă, a nu se știe cărui compozitor celebru. În sală, elevii spun bancuri, mămicile schimbă rețete, preșcolarii fac nani în brațele bunicilor. Și, deodată, ca lumina soarelui după furtună, intră în scenă brigăzile artistice. Fete și băieți îmbrăcați în salopete, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pentru mine. Văzându-i hotărârea ea spuse tăios: Merg cu tine. Se repezi spre cuier să-și ia haina. Ștefan îi prinse cu putere capul în mâini, își înfipse privirea neagră în adâncul ochilor ei și fata văzu că uitătura galeșă, de copil, dispăruse. Spuse doar: Nu-mi face asta! Ieși pe ușă, lăsând-o pradă celei mai cumplite disperări. De la balcon, îl văzu cum se alătură celorlalți, fără să se uite în urmă. Ea avu norocul ca bărbatul ei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]