527 matches
-
de pe mal. De asemenea, într-un mic port numit La Hougue, care se afla în spatele orasului St.Vaast și sub tunurile fortului, era flota de nave de transport pregătită pentru invazie. Flota era protejată și de 200 bărci și 3 galere cu rame prevăzute fiecare cu 12 tunuri, deși oferta lui Iacob de a staționa trupe pe ambarcațiuni pentru a le apăra de abordaj nu a fost primită. Flota engleză sub Russell începuse să sosească în seara de 21 mai; restul
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
ul (din = "de cursă lungă") era o corabie lungă, rapidă și ușor de manevrat, cu pânze și vâsle, folosită de Imperiul Bizantin din secolul V până prin secolul XII. Derivate din galerele antice, dromoanele au navigat în Marea Neagră, pe Dunăre, în Mediterana, în Marea Roșie și Oceanul Indian, asigurând siguranța porturilor și rutelor comerciale ale imperiului. Au fost excluse din Marea Roșie și Oceanul Indian după cucerirea islamică, apoi au fost distruse și s-au împuținat
Dromon () [Corola-website/Science/313489_a_314818]
-
piedică în calea dezvoltării relațiilor economice dintre Rusia și Europa de Vest. Flota Rusiei din Marea Baltică a fost pentru Petru I o sarcină prioritară. În plus, marea era pasiunea lui. În vara anului 1714, Flota Rusiei, care avea în componență 99 de galere și 17 vase cu pânză, a intrat în Golful Finlandei. Galerele cu fundul plat erau, după părerea lui Petru, cea mai bună soluție pentru trecerea prin arhipelagurile înguste din Peninsula Gangut. Acolo rușii au fost întâmpinați de 16 nave și
Bătălia de la Gangut () [Corola-website/Science/332773_a_334102]
-
Rusiei din Marea Baltică a fost pentru Petru I o sarcină prioritară. În plus, marea era pasiunea lui. În vara anului 1714, Flota Rusiei, care avea în componență 99 de galere și 17 vase cu pânză, a intrat în Golful Finlandei. Galerele cu fundul plat erau, după părerea lui Petru, cea mai bună soluție pentru trecerea prin arhipelagurile înguste din Peninsula Gangut. Acolo rușii au fost întâmpinați de 16 nave și 5 fregate suedeze. Petru a reușit să păcălească inamicul. El s-
Bătălia de la Gangut () [Corola-website/Science/332773_a_334102]
-
Petru, cea mai bună soluție pentru trecerea prin arhipelagurile înguste din Peninsula Gangut. Acolo rușii au fost întâmpinați de 16 nave și 5 fregate suedeze. Petru a reușit să păcălească inamicul. El s-a prefăcut că dislocă o parte din galerele sale în partea de nord a Gangutului. El a ordonat să se construiască prin istmul peninsulei un pavaj de lemn de doi kilometri și jumătate. Suedezii au căzut în capcană și au dislocat o parte a flotei, printre care și
Bătălia de la Gangut () [Corola-website/Science/332773_a_334102]
-
în capcană și au dislocat o parte a flotei, printre care și marea navă Elefant în partea de nord. Marea era liniștită, nu bătea vântul și vasele cu pânză ale suedezilor nu au putut să facă niciun fel de manevre, galerele rusești fiind în avantaj. A avut loc bătălia decisivă, în care Petru a mizat pe lupta de abordaj. Marinarii au urcat pe punțile suedeze și au luptat corp la corp cu inamicul. Printre ei s-a aflat și țarul rus
Bătălia de la Gangut () [Corola-website/Science/332773_a_334102]
-
Girondinii și Iacobinii, aceștia din urmă fiind conduși de Maximilien de Robespierre. Condorcet, care făcea parte din Girondini, a votat contra executării lui Ludovic al XVI-lea, dar nu a fost nici un partizan al clemenței, cerând condamnarea fostului monarh la galeră, pe viață, idee, pe care, de altfel, doar el o susținea. "Girondinii" au pierdut controlul Adunării, în favoarea "Iacobinilor", în 1793. În anul 1793, face parte din Convenția Națională, de unde Girondinii sunt curând proscriși, prin contribuția decisivă a lui Marat. Iacobinul
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
nord-vest la sud-est și o lățime maximă de 450 metri.Suprafața totală a insulei este de 30 ha.Are un relief plan cu o înălțime maximă de 15 metri.În imediata apropiere se află două insulițe La Caldera și La Galera. plus încă câteva stânci ieșite din mare:l’Escull Roig, la Sabata, l’Escull Negre și Cap del Moro.Coasta este în cea mai mare parte accidentadă iar în partea sudică se află peștera Llop Mari.Suprafața insulei este formată
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]
-
anului 1433 aliatul hanului, principele bizantin Alexios de Mangop al „principatului crimeean al lui Theodor”, a pus stăpânire pe portul Cembalo sau Balaklava. Drept reacție, Senatul Genovei și Banca San Giorgio au trimis în zonă o flotă de 20 de galere sub conducerea amiralului Carlo Lomellino. Acesta, în fruntea a 6000 luptători, a reușit să recupereze la 4 iunie 1434 Cembalo din mâinile grecilor. Dupa ce au distrus unicul port al grecilor Kalamita, genovezii au pornit împotriva capitalei tătărești crimeene Solghat
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
era un mod de a fi. O figură aparte printre aceștia este Artemisa din Halicarnas, o adevărată amazoană, care comandă unele dintre cele mai puternice nave ale flotei persane. Ea își atrăsese ura neostoită a grecilor după ce capturase una dintre galerele acestora și îl spânzurase pe căpitan deasupra prorei cu gâtul tăiat, pentru ca sângele lui să curgă în mare ca un fel de libație. Spartanii, mâniați de gestul ei, au oferit o recompensă pentru prinderea ei, dar aceasta nu a fost
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
eveniment sportiv. Triremele grecești sunt și ele urmărite de grecii din Salamina. Pentru ei însă, acesta nu este un eveniment sportiv, ci opțiunea între victorie sau sclavie perpetuă în mâinile unui cuceritor străin. Fiecare soldat grec și fiecare vâslaș de pe galere simte la fel. Vâslașii își încordează brațele nu ca sclavii de pe galerele persane, din cauza biciului, ci ca oameni liberi, hotărâți să-și apere libertatea cu prețul vieții. În avangarda flotei grecești se află cele mai bune nave, pe care se
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
Pentru ei însă, acesta nu este un eveniment sportiv, ci opțiunea între victorie sau sclavie perpetuă în mâinile unui cuceritor străin. Fiecare soldat grec și fiecare vâslaș de pe galere simte la fel. Vâslașii își încordează brațele nu ca sclavii de pe galerele persane, din cauza biciului, ci ca oameni liberi, hotărâți să-și apere libertatea cu prețul vieții. În avangarda flotei grecești se află cele mai bune nave, pe care se îmbarcaseră hopliții bine înarmați, purtând coifuri, platoșe și scuturi mari și rotunde
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
călătoriseră și în apele de dincolo de aceasta. În dreapta sunt navele orașelor grecești din Ionia, aliații perșilor din Milet, Samothrace și Efes. În centrul dispozitivului persan sunt nave din Asia Minor, cu arcași din Babilon și Media. Împotriva acestora sunt dispuse galerele grecești, cu atenienii în partea dreaptă, spartanii în stânga și navele din Ciclade la mijloc. În timp ce perșii apar la orizont, grecii încep să cânte imnul lor de luptă, Paen. Îndreptându-se una spre alta, cele două flote încetează toate manevrele și
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
navele din Ciclade la mijloc. În timp ce perșii apar la orizont, grecii încep să cânte imnul lor de luptă, Paen. Îndreptându-se una spre alta, cele două flote încetează toate manevrele și se angajează într-o încleștare de proporții. Sute de galere se unesc formând o platformă imensă, pe care mii de soldați luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
-se una spre alta, cele două flote încetează toate manevrele și se angajează într-o încleștare de proporții. Sute de galere se unesc formând o platformă imensă, pe care mii de soldați luptă corp la corp. Pintenii de bronz ai galerelor grecești distrug carenele navelor persane. Temistocle, dând lovitură după lovitură, reușește să creeze o breșă între navele feniciene cu care se confruntă. Aici s-a hotărât soarta bătăliei: hopliții atenieni împotriva marinarilor fenicieni. Departe de țărm, în condițiile existenței de
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
bine instruiți, mult mai buni în lupta corp la corp decât perșii. Doar conaționalii lor din Ionia luptau cu aceeași abilitate, deși, în marea lor majoritate, nu și din toată inima. O excepție notabilă a fost episodul în care o galeră greacă a abordat o navă din Samothrace. Înainte ca aceasta să se scufunde, echipajul a sărit pe nava atacatoare și a ocupat-o prin forță. Pe măsură ce sorții se înclină în favoarea atenienilor, navele persane din ariergardă încearcă să se retragă, dar
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
să se scufunde, echipajul a sărit pe nava atacatoare și a ocupat-o prin forță. Pe măsură ce sorții se înclină în favoarea atenienilor, navele persane din ariergardă încearcă să se retragă, dar sunt lovite în flanc de mica escadră de 30 de galere egeene ascunsă în Golful Ambelaki. Efectul este devastator. Panica cuprinde triremele persane îngrămădite. Fără îndurare, grecii aruncă echipajele de perși peste bord și, pentru că puțini știau să înoate, pierderile sunt enorme. Insula Psytaleia, ocupată de perși, este atacată de Aristide
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
Termenul galeră se referă la orice vas propulsat manual, prin vâsle. Vâslele sunt folosite cel puțin din vremea Vechiului Regat Egiptean. Majoritatea galerelor au folosit și pânze ca mijloc secundar de propulsie. Această definiție exclude aproape toate vasele propulsate manual din zona
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
Termenul galeră se referă la orice vas propulsat manual, prin vâsle. Vâslele sunt folosite cel puțin din vremea Vechiului Regat Egiptean. Majoritatea galerelor au folosit și pânze ca mijloc secundar de propulsie. Această definiție exclude aproape toate vasele propulsate manual din zona culturală a Chinei. Diferite tipuri de galere au dominat bătăliile navale din Marea Mediterană din vremea lui Homer până la apariția tunurilor, în jurul
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
manual, prin vâsle. Vâslele sunt folosite cel puțin din vremea Vechiului Regat Egiptean. Majoritatea galerelor au folosit și pânze ca mijloc secundar de propulsie. Această definiție exclude aproape toate vasele propulsate manual din zona culturală a Chinei. Diferite tipuri de galere au dominat bătăliile navale din Marea Mediterană din vremea lui Homer până la apariția tunurilor, în jurul secolelor al XV-lea și al XVI-lea. Galerele au fost folosite în războaiele antichității de către Imperiul Persan, Grecia Antică și Roma Antică până în secolul al
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
propulsie. Această definiție exclude aproape toate vasele propulsate manual din zona culturală a Chinei. Diferite tipuri de galere au dominat bătăliile navale din Marea Mediterană din vremea lui Homer până la apariția tunurilor, în jurul secolelor al XV-lea și al XVI-lea. Galerele au fost folosite în războaiele antichității de către Imperiul Persan, Grecia Antică și Roma Antică până în secolul al IV-lea. După căderea Imperiului Roman de Apus, galerele au fost folosite în continuare de marina bizantină și de noile state islamice. Statele
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
lui Homer până la apariția tunurilor, în jurul secolelor al XV-lea și al XVI-lea. Galerele au fost folosite în războaiele antichității de către Imperiul Persan, Grecia Antică și Roma Antică până în secolul al IV-lea. După căderea Imperiului Roman de Apus, galerele au fost folosite în continuare de marina bizantină și de noile state islamice. Statele medievale din jurul Mării Mediterane (mai ales republicile italiene maritime ca Veneția, Pisa și Genova) au folosit galere până la apariția caravelei, în secolul al XVII-lea. Bătălia
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
al IV-lea. După căderea Imperiului Roman de Apus, galerele au fost folosite în continuare de marina bizantină și de noile state islamice. Statele medievale din jurul Mării Mediterane (mai ales republicile italiene maritime ca Veneția, Pisa și Genova) au folosit galere până la apariția caravelei, în secolul al XVII-lea. Bătălia de la Lepanto (1571) a fost una din cele mai mari bătălii navale în care galerele au avut un rol principal. Incă din peroada antică au fost corăbiile de război prevăzute cu
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
medievale din jurul Mării Mediterane (mai ales republicile italiene maritime ca Veneția, Pisa și Genova) au folosit galere până la apariția caravelei, în secolul al XVII-lea. Bătălia de la Lepanto (1571) a fost una din cele mai mari bătălii navale în care galerele au avut un rol principal. Incă din peroada antică au fost corăbiile de război prevăzute cu vâsle, avantajul oferit, galera nu mai depindea de vânt, putând fi manevrată ușor într-o luptă navală, la fel putea atinge viteze în aceea
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]
-
în secolul al XVII-lea. Bătălia de la Lepanto (1571) a fost una din cele mai mari bătălii navale în care galerele au avut un rol principal. Incă din peroada antică au fost corăbiile de război prevăzute cu vâsle, avantajul oferit, galera nu mai depindea de vânt, putând fi manevrată ușor într-o luptă navală, la fel putea atinge viteze în aceea perioadă de timp mai mari în comparație cu o corabie cu pânze, care era de altfel și periclitată mai mult de incendierea
Galeră () [Corola-website/Science/306639_a_307968]