455 matches
-
Undeva într-acolo susură un izvor. Aud murmur de apă, pare-mi-se. — Acolo e! Apă! Bâjbâind prin bălăriile râpii de lângă drum, unul dintre militari descoperi în sfârșit un pârâiaș între pietre. Unul după altul, soldațiise îmbulziră să-și umple gamelele cu apă limpede. Asta ne va ajunge până la Tenjin. Poate vom mânca la Yamazaki. Nu, noaptea e atât de scurtă încât, probabil, când ajungem la Templul Kaiin va fi lumină. — Caii ar obosi, dacă am merge în timpul zilei, așa că Domnia Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Pădurea Hakusan, numită astfel datorită apelei Hakusan, care se înălța pe culmea unei mici coline din apropiere. Hidetsugu își instală taburetul pe colină. — N-aveți apă? îl întrebă tânărul pe un servitor. Mie nu mi-a mai rămas deloc în gamelă și mi s-a uscat de-a binelea gâtlejul. Luând gamela, își turnă pe gât ultimul strop de apă. — Nu e bine să bem prea mult când ne deplasăm, îl sfătui un vasal. Aveți puțină răbdare, stăpâne. Dar Hidetsugu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
culmea unei mici coline din apropiere. Hidetsugu își instală taburetul pe colină. — N-aveți apă? îl întrebă tânărul pe un servitor. Mie nu mi-a mai rămas deloc în gamelă și mi s-a uscat de-a binelea gâtlejul. Luând gamela, își turnă pe gât ultimul strop de apă. — Nu e bine să bem prea mult când ne deplasăm, îl sfătui un vasal. Aveți puțină răbdare, stăpâne. Dar Hidetsugu nu-l învrednici nici măcar cu o privire. Oamenii pe care-i trimisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ferată. Și atunci tatăl meu, care vorbea perfect limba germană, cu tot riscul pe care Îl reprezenta acest lucru, s-a dus să muncească acolo. Era un mare risc, dar el primea În schimbul muncii sale În fiecare zi câte o gamelă cu supă de linte și o pâine În formă de cărămidă, ceea ce Însemna foarte mult pentru Întreaga familie. Când și cum v-ați Întors acasă? - În anul 1944, noi am plecat din Moghilev după ce au intrat rușii. În 1944 am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a crescut mai Încolo. Noi am ajuns Într-o baracă de 10 persoane, cu 10 locuri de dormit. Deci Închipuiți-vă locuri de dormit despărțite de scânduri, iar Între scânduri, pe locurile de dormit, erau paie; am primit pătură, o gamelă și o lingură... Vă dați seama că după Auschwitz, după lighene și oale de noapte, să ai propria ta gamelă, propria ta lingură, pătura ta, locul tău de dormit... Era de „5 stele”! Și era normal să ni le dea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-vă locuri de dormit despărțite de scânduri, iar Între scânduri, pe locurile de dormit, erau paie; am primit pătură, o gamelă și o lingură... Vă dați seama că după Auschwitz, după lighene și oale de noapte, să ai propria ta gamelă, propria ta lingură, pătura ta, locul tău de dormit... Era de „5 stele”! Și era normal să ni le dea, pentru că trebuia să lucrăm. Ne-am luat imediat locurile În primire și deja a doua zi a Început activitatea. Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o bucată de margarină... Ne-au spus că e mâncare pentru 3 zile - cam 3 zile o să mărșăluim, 35-40 de kilometri. Nu trebuia să iei valiza, că n-aveai nimic, lingura era băgată lângă nasture și pe lingură era agățată gamela. Gamela avea un mâner. Ăsta era tot bagajul. Și ne-am Încolonat și am pornit. Seara am ajuns Într-un sat. În marginea satului era un câmp și ne-au spus că acolo putem să stăm până dimineața. A Început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bucată de margarină... Ne-au spus că e mâncare pentru 3 zile - cam 3 zile o să mărșăluim, 35-40 de kilometri. Nu trebuia să iei valiza, că n-aveai nimic, lingura era băgată lângă nasture și pe lingură era agățată gamela. Gamela avea un mâner. Ăsta era tot bagajul. Și ne-am Încolonat și am pornit. Seara am ajuns Într-un sat. În marginea satului era un câmp și ne-au spus că acolo putem să stăm până dimineața. A Început o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
februarie și până la eliberare, pe 11 aprilie, n-am mai lucrat. Ne dădeau doar o hrană foarte-foarte subțire care se compunea, dimineața, dintr-o zeamă neagră, care ziceau că-i cafea (dar era din orz prăjit), la prânz primeai o gamelă cu supă din asta subțire, din sfeclă furajeră, un sfert de kilogram de pâine pentru toată ziua, o bucățică, eventual, de margarină de 10 grame, o lingură de marmeladă, tot subțiată, de conservă. Cam din asta trebuia să trăiești. Așa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mâncare cât am vrut. Rezultaul: În primele zile ale eliberării Buchenwaldului au murit sute de oameni din cauza aceasta, pentru că organismul lor slăbit n-a rezistat. Eu mă și mir c-am rămas În viață, pentru că am mâncat, nu știu, cinci-șase gamele... N-am să uit În veci - când văd ciorbă din asta, de mazăre, imediat mă gândesc la vremurile alea, că era o ciorbă de mazăre groasă, cu bucăți de slănină În care lingura pur și simplu stătea În picioare dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încăpere sau erau mai multe? - Într-o baracă era o singură Încăpere. Doar Lageraltester-ul avea, la Începutul barăcii, o despărțitură foarte mică. El era separat de noi. Asta țin minte. - La mâncare aveați tacâmuri fiecare? - Aveam o lingură și o gamelă. Fiecare avea lingura și gamela lui. Încă o deosebire față de Auschwitz, pentru că acolo erau mai mulți... și chiar erau neînțelegeri... Deci Bergen-Belsen, deși cu regim de lagăr de concentrare, nu avea local de exterminare gen camere de gazare. Nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Într-o baracă era o singură Încăpere. Doar Lageraltester-ul avea, la Începutul barăcii, o despărțitură foarte mică. El era separat de noi. Asta țin minte. - La mâncare aveați tacâmuri fiecare? - Aveam o lingură și o gamelă. Fiecare avea lingura și gamela lui. Încă o deosebire față de Auschwitz, pentru că acolo erau mai mulți... și chiar erau neînțelegeri... Deci Bergen-Belsen, deși cu regim de lagăr de concentrare, nu avea local de exterminare gen camere de gazare. Nu a avut acest lucru. La Început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ăla repede și mureai. ADLER: Și astăzi mă gândesc să iau două conserve de fasole cu cârnați, să cumpăr niște hașe din ăsta - acum a apărut hașe care seamănă cu „Ham and eggs” ăla -, să le pun nu Într-o gamelă nemțească, că nu am de unde să fac rost, dar Într-un vas oarecare, mai pun și două roșii și fac o mâncare cum nu am apucat eu să mănânc pe vremea aia și am rămas cu gândul luni de zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unde puteam să facem supă de pâine. Adică pâinea asta pe care nu o puteai mânca trebuia să o mănânci, că mureai; altfel făceam supă: o băgam În apă, făceam supă și așa o mâncam. - Cum se făcea? Fiecare cu gamela lui? - Avea fiecare gamela lui. - Adică fiecare Își punea bucățica de pâine și Își făcea pentru el? - Nu, cine dorea... Noi, câțiva, făceam așa. - Dar puneați la comun, cei trei-patru prieteni, sau fiecare cu bucățica lui de pâine și supa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
supă de pâine. Adică pâinea asta pe care nu o puteai mânca trebuia să o mănânci, că mureai; altfel făceam supă: o băgam În apă, făceam supă și așa o mâncam. - Cum se făcea? Fiecare cu gamela lui? - Avea fiecare gamela lui. - Adică fiecare Își punea bucățica de pâine și Își făcea pentru el? - Nu, cine dorea... Noi, câțiva, făceam așa. - Dar puneați la comun, cei trei-patru prieteni, sau fiecare cu bucățica lui de pâine și supa lui? - Nu aveam ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
baracă. Ne aduceau nemții ăștia cu funcții interioare - ei veneau cu căruțele și ne aduceau. Dar era mâncare puțină, adică numai să poți trece de Dachau, ca să scape de tine. - Cum era distribuită mâncarea? - Ăștia care aduceau mâncarea aduceau și gamele. Gamelele mergeau din mână În mână și după ce mâncai le returnai tot lor, ca să le dea altora. - Era pe Înghițituri sau tu Îți terminai porția ta și o dădeai apoi goală? - Apoi o dădeai la ăla care ți-a dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ne aduceau nemții ăștia cu funcții interioare - ei veneau cu căruțele și ne aduceau. Dar era mâncare puțină, adică numai să poți trece de Dachau, ca să scape de tine. - Cum era distribuită mâncarea? - Ăștia care aduceau mâncarea aduceau și gamele. Gamelele mergeau din mână În mână și după ce mâncai le returnai tot lor, ca să le dea altora. - Era pe Înghițituri sau tu Îți terminai porția ta și o dădeai apoi goală? - Apoi o dădeai la ăla care ți-a dat-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la lucru. Când venea mâncarea, Își luau din ea cât voiau, că ei o Împărțeau. Venea cu cazanul până În față, Îl lua șeful de baracă În primire, și cu ajutoarele lui, Începea Împărțirea. Între timp am primit fiecare câte o gamelă, așa-zisa proprietate, mă rog, de folosință, lingura și deja ei Împărțeau. După foarte puțin timp, știu eu, jumătate de zi sau o zi, imediat - primul apel... Caracteristic lagărelor erau locurile de apel, Appellplatz, unde te Încolonai, fiecare șef de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În stânga, să nu fugim, și ne-a ordonat să ne băgăm iar În vagoane, disciplinați, că el are sarcina să ne predea rușilor. Ne-au băgat În vagoane, au făcut un alt tren, care a venit cu noi, au adus gamele, bidoane cu mâncare, un fel de supă concentrată, și au Început să ne Împartă - pentru că, Între timp, o zi nu am primit nimic de mâncare. Eu eram În ultimul vagon - la mine s-a terminat mâncarea și ăsta a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
asta era pentru noi. Nu spre cinstea lor, ci dimpotrivă, spre disperarea lor, să știi că mare diferență nu era. Să zicem că era Schalenkartoffeln - erau cartofi curățați, tăiați, fierți și ți se dădeau Într-un vas. Nemții aveau niște gamele cam așa de Înalte, de forma unui fel de corn cu capac. Ăla era plin cu cartofi. Aveau o tocăniță cu câteva bucățele de carne. El turna sosul peste aia și mânca un fel de tocană de cartofi. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tot timpul o răvășește... Îmi dispar cărțile, îmi descompletează cele mai frumoase ediții. Unde sânt cărțile mele? Nu zice nimic, se uită la mine cu ironie și are o putere colosală în a tăcea, în timp ce eu mă epuizez, pe toate gamele, ale blândeții, ale apelului la rațiune, ale înțelegerii, ale amenințărilor. Târziu de tot am aflat că le împrumuta. Edițiile mele rare din Racine, Balzac, Montaigne, Rabelais, Pirandello, pe care mi le-a dăruit tata, care a călătorit la Paris, avocat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să stai cu pîinea în gură zile întregi; să mănînci stînd într-un picior; să guiți ca porcii și să mănînci din "treucă" mîncare fierbinte, cu mîinile la spate, deci fără ajutorul lor; pe burtă sau în genunchi, aplecat deasupra gamelei, ți se dădea cîte o lovitură scurtă cu bocancul, arzîndu-ți fața cu arpacașul fierbinte și mozolindu-te; ți se adăugau cantități exagerate de sare în mîncare (metoda Grama), după care, timp de cîteva zile, nu ți se dădea apă, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
altul de organele genitale sau unul din ei îți băga în gură penisul său; dacă te scăpai pe tine în timpul bătăii, erai obligat să-ți mănînci fecalele și să lingi izmenele murdărite sau să mănînci fecalele altuia din propria-ți gamelă pentru mîncare, fără să ți se permită apoi s-o speli; erai constrîns să te săruți reciproc, cu alții în fund; erai silit să urinezi unul în gura celuilalt; cînd cereai apă ți se dădea urină de la tinetă sau se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost niciodată închis. În celulă erau un ciubăr de lemn, în care ne făceam nevoile, și unul mai mic, lîngă celălalt. Trei luni de zile, ne-au hrănit numai cu niște foi de varză, cu un polonic de apă, în gamelă. Ajunsesem să nu mai putem duce, doi inși, o găleată cu apă! În cei trei ani, comandantul Petru Goiciu n-a venit să ne vadă niciodată. În 1960, prin aprilie, a venit un maior, care a rămas și el înmărmurit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
imagina: picătura chinezească, ținutul cu capul în soare pînă cădeam, sărarea excesivă a mîncării urmată de lipsirea de apă. Repet, aceste lucruri le-au făcut niște deținuți cu alți deținuți! Au fost și dintre aceia puși să-și mănînce, din gamelă, propriile fecale. O minte sănătoasă nu poate crede că a existat așa ceva în temnițele comuniste din România. Acesta a fost "fenomenul Gherla". Cei care au suferit mai mult au fost oamenii de valoare și preoții. Pe preoți, de pildă, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]