416 matches
-
un șancru sifilitic care are însă o evoluție mai lentă și mult mai benignă. Flegmonul lemnos localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
fracturile deschise supurate, imobilizarea în aparate ghipsate cu fereastră, care să permită pansamentul după drenaj larg, este metoda de ales. Nu se va încerca abordul focarului osos decât numai dacă există sechestre care întrețin supurația. în plăgile contuze complicate cu gangrenă gazoasă se vor efectua incizii largi și multiple care să treacă în zona sănătoasă. Este obligatoriu asocierea tratamentului cu ser antigangrenos, antibiotice, oxigen sub presiune (3 atm., timp de 90 minute). 3. Tratamentul plăgilor mușcate Totalitatea plăgilor mușcate de animal
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
7.2. Tratamentul antiinfecțios Rolul său nu trebuie supraestimat. Acest tratament completează pe cel chirurgical care rămâne tratamentul de fond al plăgilor. Se aplică profilactic în prevenirea infecției tetanice (ser antitetanic 1500-3000U) asociat sau nu cu anatoxină tetanică sau a gangrenei gazoase. (cu ser antigangrenos polivalent 40-100 ml la 24 de ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin prezența a trei grupe de semne: de contuzie, ischemie și gangrenă legate strict de gradul alterării anatomice și funcționale a vasului, fără exteriorizarea sângelui. Semnele de contuzie apar imediat după accident și se caracterizează prin prezența durerii (care este vie, difuză), echimoză mai mult sau mai puțin întinsă și tumefacția regiunii
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
traumatismului vascular și de rapiditatea refacerii fluxului arterial. În situațiile favorabile, restabilirea prin colaterale a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau chirurgical, ca și aplicarea de metode inadecvate, vor determina evoluția către ischemie și gangrenă cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu invazia și distrucția țesuturilor care sunt urmate de eliberarea de exoși endotoxine; consecința acestor procese este o reacție de răspuns la agresiune cu manifestări locale și generale. Infecțiile chirurgicale sunt, frecvent, polimicrobiene, se complică, de regulă, cu supurație, necroză, gangrenă, focarul primar nu se vindecă spontan, iar baza terapiei o constituie incizia cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au diversificat
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
toate formele clinice: spasm capilar și arterial urmat de ischemie și de consecințe locale și/sau generale. Efectul expunerii la frig al organismului uman are două modalități de exprimare clinică locală și generală: degerătura manifestare locală prin eritem, flictene sau gangrenă, notată gradual de la I la IV; hipotermia manifestare generală cu reacția multi sistemică a întregului organism, care sub influența frigului ajunge să funcționeze deficitar la o temperatură a mediului intern situată sub limita termoreglării normale. Degerătura este definită că leziunea
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
peste o anumită limită vasoconstricția generează anoxie și perturbări funcționale și organice. Substanțele vasodilatatoare rezultate din metabolismul viciat generează vasodilatație, cu transsudație, apar flictene și edem care pot bloca circulația de întoarcere. Ulterior se instalează tromboza vaselor superficiale și apariția gangrenei. Trombozele vasculare avansează de la nivel capilar spre vasele mai mari, rezultând moartea ischemică a unor suprafețe din ce în ce mai mari. Microvascularizația în degerătură a fost studiată prin microangiografie (Bellman și Adams Ray, 1956). Deși spasmul arteriolelor și venulelor există, nu este suficient
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
ce sugerează un anumit grad de afectare a nervilor. Gradul II: edem, eritem, flictene, Nu apar necroze profunde. Gradul III: tegumente grialbastrui, edem, durere sau parestezii, prurit, amorțeli, flictene care pot să se transforme în zone de necroză, pot apare gangrene ale pielii într-un interval de câteva zile. Gradul IV: tegumente alb ceroase, dure la palpare, cianoză intensă după încălzire. Tegumentele sunt înghețate, fără semne circulatorii iar sensibilitatea este absentă; în câteva ore se instalează gangrena. 16.4. FORME CLINICE
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
frig moderat în condiții de umiditate, fiind favorizate de imobilizare. Se manifestă prin senzație de răceală, amorțeli, prurit, dureri iar după încălzire tabloul clinic se manifestă prin edem, eritem, cianoză, flictene și chiar necroză. În lipsa condițiilor de igienă, pot apare gangrene. Eritemul pernio se datorează expunerii repetate la frig uscat a pielii neprotejate: fața, mâini sau fața anterioara a gambelor la femei. Forma acută se manifestă cu eritem, edem, prurit, dureri de intensitate variabilă, flictene și chiar leziuni ulcerativhemoragice care se
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
măsura eliminării sfacelurilor și a puroiului. Forme clinice particulare: flegmonul difuz al planșeului bucal (angina Ludwig); flegmonul lemnos al gâtului (Reclus). Diagnosticul diferențial. Diagnosticul flegmonului este în general ușor, dar uneori pretează la confuzie cu: erizipelul flegmonos (etiologia fiind aceeași); gangrena gazoasă (în care se întâlnesc placarde bronzate și crepitații fine gazoase); osteomielita acută, cu simptomatologie asemănătoare; limfangita; sarcoamele cu evoluție rapidă. Complicații: Flegmonul poate reprezenta focarul de unde se produc însămânțări septice la distanță, ceea ce explică apariția următoarelor complicații: pleurezii purulente
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
extravazări sanguine (mai ales la alcoolici și vârstnici); erizipelul flegmonos formă de tranziție între forma comună și flegmonul difuz, ce evoluează frecvent spre supurație; erizipelul gangrenos (necrotic) formă gravă, chiar mortală. Apare la nivelul scrotului, vulvei, pleoapei, fiind însoțit de gangrenă superficială precoce și edeme gigante, fiind întâlnită la bolnavii tarați. erizipelul recidivant cu caracter repetitiv și sechele restante. 2. topografice: erizipelul fețeirăspunde repede la tratament, dar neglijat poate duce la necroza tegumentelor palpebrale; erizipelul membrelor inferioare are o evoluție dificilă
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2-3 săptămâni. Distrugerea unor epitelii până la membrana bazala generează exulcerația, iar depășirea membranei bazale și eventual a laminei propria (corionuluiă poartă denumirea de ulcer sau în profunzimea organelor caverna. Le vom constata sub variate aspecte la toate speciile de animale. GANGRENA Gangrena este o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
săptămâni. Distrugerea unor epitelii până la membrana bazala generează exulcerația, iar depășirea membranei bazale și eventual a laminei propria (corionuluiă poartă denumirea de ulcer sau în profunzimea organelor caverna. Le vom constata sub variate aspecte la toate speciile de animale. GANGRENA Gangrena este o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată, umedă și gazoasa. Gangrena uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează printr-o deshidratare continuă a teritoriilor necrozate (mumifierea, care iau un colorit negricios prin formarea de sulfat de fier. Între țesutul gangrenat și cel
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată, umedă și gazoasa. Gangrena uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează printr-o deshidratare continuă a teritoriilor necrozate (mumifierea, care iau un colorit negricios prin formarea de sulfat de fier. Între țesutul gangrenat și cel sănătos se formează o zonă demarcantă, roșie
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o zonă demarcantă, roșie violacee și apoi cenușie gălbuie. Structura liniei de demarcație constă din leucocite inclusiv macrofage și înmuguriri ale țesutului conjunctiv local. Pe măsura ce linia demarcantă se organizează (se fibrozeazăă, țesutul mortificat se elimină. Vezi focarele de gangrena cutanata din rujetul cronic al porcilor sau gangrena bărbițelor la păsările infectate cu Pasteurella multocida și Pasteurella gallinarum. Gangrena umedă se caracterizează prin invadarea rapidă a țesuturilor necrozate cu floră bacteriană locală care accentuează procesul distructiv. Modificările topografice ale intestinelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
gălbuie. Structura liniei de demarcație constă din leucocite inclusiv macrofage și înmuguriri ale țesutului conjunctiv local. Pe măsura ce linia demarcantă se organizează (se fibrozeazăă, țesutul mortificat se elimină. Vezi focarele de gangrena cutanata din rujetul cronic al porcilor sau gangrena bărbițelor la păsările infectate cu Pasteurella multocida și Pasteurella gallinarum. Gangrena umedă se caracterizează prin invadarea rapidă a țesuturilor necrozate cu floră bacteriană locală care accentuează procesul distructiv. Modificările topografice ale intestinelor, ale uterului gestant sunt adesea afectate de acest
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
înmuguriri ale țesutului conjunctiv local. Pe măsura ce linia demarcantă se organizează (se fibrozeazăă, țesutul mortificat se elimină. Vezi focarele de gangrena cutanata din rujetul cronic al porcilor sau gangrena bărbițelor la păsările infectate cu Pasteurella multocida și Pasteurella gallinarum. Gangrena umedă se caracterizează prin invadarea rapidă a țesuturilor necrozate cu floră bacteriană locală care accentuează procesul distructiv. Modificările topografice ale intestinelor, ale uterului gestant sunt adesea afectate de acest proces. Părțile de organ afectate au un colorit roșu- violaceu, un
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
miros respingător. Endotoxiemia este accentuată și fără intervenția chirurgicală gangrena induce adesea moartea. Un aspect mai deosebit îl prezintă macerarea formațiunilor cornoase (ongloane, copite, gheareă în care aceste structuri dure sunt transformate într-o magma de culoare maronie-negricioasă, urât mirositoare. Gangrena gazoasa este o necroza umedă complicată prin intervenția unor germeni anaerobi, gazogeni, pe primul plan situându-se Clostridium chauvoei, Clostridium septicum, Clostridium perfringens, Clostridium novyi etc. Teritoriile mortificate conțin cantități mari de gaze, care le măresc volumul și le imprimă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu punerea în libertate a lipidelor și a glucidelor. Lipidele prin fermentarea butirică dau naștere acizilor grași volatili responsabili de mirosul caracteristic iar degradarea glucidelor va duce la dezvoltarea gazelor, care conferă caracterul crepitant al focarelor. EVOLUȚIA NECROZELOR ȘI A GANGRENELOR Evoluția focarelor de necroza și de gangrena este dependența de o multitudine de factori, dintre care menționam: agentul etiologic și intensitatea de acțiune a acestuia, structura și importanța țesutului în care s-au format, reactivitatea individuală și tisulara. Necrozele marilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a glucidelor. Lipidele prin fermentarea butirică dau naștere acizilor grași volatili responsabili de mirosul caracteristic iar degradarea glucidelor va duce la dezvoltarea gazelor, care conferă caracterul crepitant al focarelor. EVOLUȚIA NECROZELOR ȘI A GANGRENELOR Evoluția focarelor de necroza și de gangrena este dependența de o multitudine de factori, dintre care menționam: agentul etiologic și intensitatea de acțiune a acestuia, structura și importanța țesutului în care s-au format, reactivitatea individuală și tisulara. Necrozele marilor organe, produse de factori subletali pot fi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]