428 matches
-
-i roasă de amurg, roșea, a umbră, vara-n chip de fete, când pași-i se opreau în colb de murg. Priveau la el, cu ochi mirați, domnițe, dar el atinse una, din văpăi, pe buzele-i de maci și garofițe oprise timpul din trăiri de stei. -Te-am căutat din lumi demult apuse și port cu mine doar icoana ta! o umbră mi te luase și te duse dar cerului i-am plâns, să mi te dea. Pășind cu mers de
TRECEA UN OM PE DRUM... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375379_a_376708]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > INIMA SPRE TINE BATE Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Garofiță, garofiță, Îți sărut a ta guriță, Și petala ta de floare, Dimineața pe răcoare, Ziua în amiaza mare, Pe căpița de fân cosit, Până dă spre asfințit, Seara când răsare luna, Și s-o ținem așa întruna! Da iubire? Eu
INIMA SPRE TINE BATE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375410_a_376739]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > INIMA SPRE TINE BATE Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Garofiță, garofiță, Îți sărut a ta guriță, Și petala ta de floare, Dimineața pe răcoare, Ziua în amiaza mare, Pe căpița de fân cosit, Până dă spre asfințit, Seara când răsare luna, Și s-o ținem așa întruna! Da iubire? Eu la
INIMA SPRE TINE BATE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375410_a_376739]
-
trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii-n cor, cântară Cu glas dulce, murmurând: -Bine-ai venit... Primăvară! Referință Bibliografică: Concert în poeniță / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
Să crești mare, puișor, Să fii mamei de-ajutor! Hai, ding, ding, ding!// Mititel și-nfășățel, Puiul mamei boțocel! Hai, ding, ding! Cântec de joc între copii ( Se apucă de mână câte 2) Joacă, joacă, tânără fetiță! Ești frumoasă ca o garofiță. La, la, la, la// Joacă, joacă, tinere băiete! Jocul nostru o să te-învețe. La, la, la, la Cântec de huța-huța Huța, huța, huța, cu căruța! Huța, huța, pîn’ la lelea Măriuța!// Huța, huța, huța, cu căruța Pân la lelea Măriuța
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
și de la 19 octombrie 1886 până la 7 iunie 1887. Colaborează cu versuri N. A. Bogdan și I. G. Holban. Se mai republică, la centenarul morții lui Horea, câteva poezii ale lui Andrei Mureșanu. Nuvele, unele cu subiecte din viața satului moldovenesc (Garofița de la Poeni), dă N. A. Bogdan. La rubrica „Revistă teatrală” se discută activitatea Teatrului Național din Iași. R.Z.
NOUA REVISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288483_a_289812]
-
Xenograme, 102-103; Munteanu, Jurnal, VII, 155-159; Robert Capșa, Sub obrocul autenticității, RL, 1999, 19; Horea Poenar, Discurs despre visul continuu, ST, 1999, 2; Victor Cubleșan, Despre vis, APF, 1999, 9; Const. M. Popa, Atributele matriceale ale imaginarului, R, 1999, 10; Garofița Gligor, Între lumi, O, 2000, 1. D.C.M.
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
casă în casă, așa cum ați umblat voi astăzi cu uratul, vor veni în curte și îi veți vedea cum joacă. Mie îmi place cum mormăie și joacă ursul. „ Joacă bine, măi Martine, Că-ți dau pâine cu măsline! Frunză verde garofiță, Ursăreasca, măi bădiță!” cânta tata în timp ce imita jocul ursului jucând cu pas apăsat, însoțindu-și din când în când cântecul cu mormăituri morocănoase, spre amuzamentul copiilor. Mie îmi place căprița, e tare drăgălașă și jucăușă! Tata intră în rol, imitând
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
a fi apărată de invazia păsărilor de curte, a câinilor, a cârlanilor sau a vițeilor. Acolo erau amenajate straturile cu flori în care își etalau frumusețea mai multe varietăți: stânjenei, condurași, portolac, crini, bujori, regina-nopții, zarnacadele, ochiu’-boului, guraleului, panseluțe, garofițe, bunghișori, dumitrițe, mușcate, trandafiri agățători, bună dimineața, mâna Maicii Domnului și câte altele pe care nu le mai țin minte. Asemenea florării existau aproape fără excepție în toate gospodăriile țărănești. Nevestele tinere și codanele ce se pregăteau să fie scoase
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lui ulcer, tocmai el să suporte asemenea... Pot să repet, dulcissime. Pentru dumneata, Tirbușon, repet oricând orice. Profesorul a ridicat privirea de pe monitor, și-a îndreptat fularul de mătase bordo sub gulerul răsfrânt al cămășii negre, a fandat grațios pe lângă garofița Gina, a mângâiat-o scurt pe obraz, pe gușiță, și a ieșit din spatele paravanului pe care scria cu litere aurii RECEPTION. Nu pentru a se înclina în fața publicului, cum era de așteptat, ci pentru a se așeza pe fotoliul de lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cam speriat atunci, oricâte știam la viața mea, pe asta Încă n-o, deși cam așa ceva zărisem și la stricatul Dudei - acolo Însă era mai mititel, la el, mai mititea, la ea (și rozov - dacă n-o fi fost o garofiță de pădure) - ori mi s-a părut așa, acolo, În poiană, fiindcă pe-a Dudei n-o știam cu ochii? Stau În calidor și mă văd jos, În curte cu, În ochi și În măruntaie, trenul intrând În tunelul domnișoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
melodie care îmi rămânea în cap zile întregi: "Ada-Kaleh, Ada-Kaleh..." M-am mai jucat în casă puțin cu văru-meu și pe la patru am ieșit în curte. Carmina se îmbrăcase în întregime în azuriu: purta o bluză cu mâneci scurte de "garofiță", o fustiță plisată pe care-o împrumutase de la Ester și de aceea îi era cam mare și un ciorap-pantalon, tot albastru, dar bătând în cenușiu. Pe deget își pusese un inel cu peruzea, desigur o imitație, iar în păr își
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de la mine. Și-o să te ajungă dor Că ți-am fost cândva odor. Leagă-ți doru-n băsmăluță, Răsădește-n grădinuță Ca să crească - un merișor Și mâncând să-ți fie - ușor. 345 Frunză verde, frunzuliță, O tânără copiliță, Mândră ca o garofiță Cu ochii la cer cătând, Din gură șoptea grăind: - Jură, jură, jură, soare, Jurați, stele lucitoare, Că-s copilă nepătată Cu nimica vinovată. Jură, lună, pentru mine Că n-am dragoste cu nime. - Ba noi, dragă, n-om jura Las-să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
greșit eu ceva Mă rog, fă-te a uita Și mă iartă deocamdată, Ți-oi prinde bine vr-odată - Că dacă nu mi-i ierta Gata sunt a oftica Și tare te-oi blăstăma De-i căde-n osândă grea. No. 41 Garofiță din răsboi, Te poftesc să vii la noi, Să vii sara prin grădină Ferindu-te de lumină, Să te sui în foișor Să calci foarte binișor, C-am un șarpe mușcător Și te mușcă de picior, Iar când soare strălucește
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fiică, Te iubesc cu multă frică Și nu mă tem de nimică. Nu-și ce floare te-aș numi Doar de te-aș înnemeri. Să-ți zic floare am priboi Căci că dai gura la doi, Să-ți zic floare garofiță, Iubita mea cuconiță, Să-ți zic floare de alună Prea-iubita mea stăpână; Ce să-ți fac să-mi vii la mână Să mă mângâi c-o corună, Căci raza ta mă omoară Când vorbești din gurișoară, {EminescuOpVI 444} Iar codița
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
locului. Vali, ai legătura. ─ Bună seara, Virginia, bună seara dragi telespectatori. Mă aflu pe scara blocului V 4 de pe strada Calmului numărul 17, în cartierul Pajura. Iată-l și pe micuțul găsit acum numai o oră de către doamna... ─ Mă numesc Garofița Mihai, am treizeci și opt de ani și-s bucătăreasă la Spitalul Obreja. Doamna Mihai, spuneți-ne cum l-ați găsit pe micuț? Da’ nu-i micuț că-i micuță, apăi să vedeți cum o fost. De-abia am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
io și nu alta? Credeți că Direcția de Ocrotire a Copilului... ─ Oaaa! Oaaa! Oaaa! Oaaaaa! Pe mine vă rog să mă scuzați, domnu’ reporter, nu știu ce-i cu ocrotirea, dau o fugă până la cinci, da? Domnule, vă rog, sunteți soțul doamnei Garofița Mihai, nu-i așa? ─ Hmm... mmmh... Da, eu sunt. Soțul. Spuneți-ne, veți încerca să păstrați acest copil? Noi am avut o fată, hăt, în tinerețe... Săraca, s-o prăpădit de mititică, o fo’ bolnăvicioasă, știți, nici n-o putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bine că nu-s rupți. Pantofii? E cam frig. Da, dar ghetele sunt așa de urâte. Acum la pieptănat. Și coșul ăsta de unde-a mai apărut? Fi-r-ar să fie! Eh, asta e. Repede, geanta, haina, cheile, banii. La revedere, doamna Garofița! La revedere, domnu Mihai! Nu vin târziu! Și Iulia iese val vârtej din apartamentul unde subînchiriază camera de la capătul coridorului, de lângă baie. În urma ei stăpânii casei tac înțelegători. Garofița leagănă pruncul găsit la tomberon, soțul ei, cu ochelarii pe nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Eh, asta e. Repede, geanta, haina, cheile, banii. La revedere, doamna Garofița! La revedere, domnu Mihai! Nu vin târziu! Și Iulia iese val vârtej din apartamentul unde subînchiriază camera de la capătul coridorului, de lângă baie. În urma ei stăpânii casei tac înțelegători. Garofița leagănă pruncul găsit la tomberon, soțul ei, cu ochelarii pe nas, scociorăște cu o daltă într-o copaie. Ani de zile au ținut în ea mălai, acum îi dă față nouă, pentru cocon. Provenind din lustra cu trei brațe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
și covorul ros. În vitrină, vesela bună se apără de praf. Pe peretele vopsit galben citron, o marină în ulei luată de la o prăvălie de geamuri și oglinzi sclipește azuriu și siclam. Numai de-ar fi băiat de treabă, oftează Garofița. ─ Ce spui? ─ Ăla, după care aleargă biata fată. ─ N-aleargă toate? întreabă Mihai, fără să-și ridice ochii din copaie. Ba aleargă, cum să nu, ele după ei și ei după ele, zice Garofița. Da’ n-au toate noroc cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ar fi băiat de treabă, oftează Garofița. ─ Ce spui? ─ Ăla, după care aleargă biata fată. ─ N-aleargă toate? întreabă Mihai, fără să-și ridice ochii din copaie. Ba aleargă, cum să nu, ele după ei și ei după ele, zice Garofița. Da’ n-au toate noroc cum am avut io cu tine, așa-i bărbate? Așa o fi dacă zâci tu, măi nevastă. Un zâmbet moale îi umezește mustața lăsată pe oală, mirosind a Carpați. Și în cameră se lasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
trebuie decât îmbuteliată și livrată sub un nume sonor, de circulație internațională. Trecând cu autobuzul 448 pe lângă palatele de la Săftica și Balotești, pe lângă impozanții lei de ghips păzind grădini industriale de vinete și ceapă, orice autohton poate înțelege de ce doamna Garofița Mihai se pune pe bocit încă de dimineață. ─ Aoleuuu, Mihăiță, aoleuuu, ne iau suedejii puiul, mă omule mă! Ce ne facem, vai de noi și de noi? Și într-adevăr pe la prânz două dudui de la Ocrotirea Copilului se și înființează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bocit încă de dimineață. ─ Aoleuuu, Mihăiță, aoleuuu, ne iau suedejii puiul, mă omule mă! Ce ne facem, vai de noi și de noi? Și într-adevăr pe la prânz două dudui de la Ocrotirea Copilului se și înființează la ușa familiei Mihai. Garofița a plecat la muncă în schimbul de după amiază. Mihai Mihai tocmai se pregătește să plece, trei săptămâni lucrează, una stă acasă. Copila se află în paza femeii de la cinci, care o și alăptează. Le deschide Iulia Barbu și după ce duduile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
stea jos la masa lăcuită din sufragerie, pe care a așezat ceșcuțele bune, scoase din vitrină. Du-te tu, du-te Iulico și adă fetița până servesc don’șoarele o cafeluță, te rog eu. Și dă-i un telefon lu’ Garofița de la doamna Brezeanu, da? Vă rog, luați loc, serviți, vine imediat cu copilul, într-o clipă... Vă rog. Cine ar fi bănuit până în clipa aceea că sub înfățișarea pe oală a domnului Mihai se pitește un spirit atât de prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
an. ─ Ce-i cu tine? zice ea. Ce s-o-ntâmplat? Madam Brezeanu se scarpină în creștetul capului ei creț. Ce să-i faci, așa-i acuma, zice. Hai, că asta mică o adormit, acu al meu țâpă. Îi telefonează Garofiței la spital dar n-a ajuns încă, tura începe la două. Și oricum ce-ar putea face ea? Iulia ia copilul înfășurat în patru sau cine știe câte pânze că nu degeaba li se zice la Oaș, de unde-s și Garoafa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]