7,151 matches
-
mică, drame mici, dar și oameni mici și de nimic." (Vă asigur că am reprodus întocmai). Ajuns la aproape 50 de ani, departe, pe jos, un fel de secretară, prozatorul ratat și jurnalistul de categorie sub-vadimică, am zice vasilebărană, prin gazete neluate în seamă de nimeni are motivele lui emotive să fie invidios. Mult mai tînărul Toader Paleologu (căruia "Cotidianul" din 15-16 ianuarie îi consacră pagina de Cultură sub titlul Succes pe cont propriu) a absolvit prestigioasa Ecole Normale Supérieure, are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
mult mai fierbintele apel al memoriei. Vom răsfoi, deci, un jurnal, iată-ne în anul 1953: "Poate că acum, după moartea lui Stalin aș fi putut continua. Știu și eu? Câteva dintre colegele mele au plâns, una a jurat (la gazeta de perete) să facă din fiul ei Ťun bun stalinistť. Stalinist, fără Stalin adică. Bun stalinist. Bun român. Bun francez. (Cei cu Algeria franceză OAS). Bun comunist. Bun evreu. Flaubert: Sunt la fel de francez pe cât sunt de chinez." Cincisprezece ani mai
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
Gabriel Dimisianu Cine se dedică scrisului foiletonistic se presupune că s-a împăcat cu destinul de efemeridă al textelor sale. Știe că le este sortit să trăiască puțin, că mor, cele mai multe, o dată cu numărul de gazetă în care apar. Ultimul foileton publicat îl împinge în uitare pe cel dinainte, iar cel de mâine va face același lucru cu cel de azi. Și totuși, aproape toți practicienii foiletonului țin să înfrângă această lege naturală, ca să-i spunem
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
e luat de slugărnicie și al iubirii dezinteresate de prostituție. Cazurile de schizofrenie s-au înmulțit dramatic, în numele așa-zisei democrații și a dreptului la informare al cetățeanului. Situația-standard arată cam în felul acesta: în editorialul de pagina întâi, directorul gazetei îl face cu ou și cu oțet pe reprezentantul partidului X. Mai mult, în paginile trei, patru și cinci, artileria reporterilor de investigație și desanturile fotografilor aduc probe zdrobitoare că baronul cutare, ce reprezintă partidul cu pricina, a furat, a
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Nu știu ca la vreunul din ziarele din România să existe o netă distincție între sectorul redacțional și cel administrativ. În Occident, în lumea presei normale, nu e treaba redactorului-șef cum se obține reclama și nici cum se distribuie gazeta. Treaba lui e să facă bine lucrul la care se pricepe: să organizeze paginile cu articole, să acopere cu informații precise realitatea, să atragă colaboratori de calitate. Mulți dintre cei care conduc marile ziare nu sunt (mai ales în lumea
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
Cronicar De la Petru Dumitriu... În lipsa directorului publicației, Gazeta sporturilor publică un reportaj sub titlul de două șchioape: Eurobarbeque. E vorba în reportaj despre un chiolhan, cu grătarele de rigoare, din sediul F.R.F., prilejuit nu de plecarea fotbaliștilor români la turneul final al Campionatului European din Portugalia, fiindcă, după cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
care e filolog, se va fi întrebat, ca și noi, ce vrea să spună titlul. Desigur, Eurobarbeque, un joc de cuvinte pe tema englezescului barbecue, împrumutat de francezi și de noi înșine în forma de dincolo de Canalul Mînecii. Fripturile din Gazetă ne-au lăsat un gust prost pe limbă. l După cum mărturiseam într-un număr precedent, nedumerirea noastră nu e legată de bila neagră cronică a dlui Dan Petrescu și de calomniile d-sale, ci de felul în care OBSERVATORUL CULTURAL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
recuperat de Stelian Tănase. Articolele sînt semnate de: Const. Zețaru, în Proletarul, Mihail Sebastian, în Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult, azi, cazul Istrati: "Ceea ce spune d. Istrati în materie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
listele negre ale nemților, care își urmăresc și își persecută adversarii. în ciuda marilor dificultăți de a-și întreține familia, Remus Lunceanu refuză, cu un sentiment de sfidare și eroism, oferta de a face gazetărie în slujba dușmanilor, de pildă la "Gazeta Bucureștilor" ca traducător (p. 45-46). Obține, ca măsură de siguranță, de la un comisar prieten un bilet de identitate din care rezultă că ar fi născut în județul Neamț, dar această precauție nu-i va folosi de fapt la nimic când
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
Remus Lunceanu, cum i se impută jignitor (p. 58). Rezistenței din Moldova nu i se dădeau sorți de izbândă. Se prefigurează o speranță în apariția unui nou ziar la București, care să fie independent, pentru a contrabalansa propaganda nemțească din "Gazeta Bucureștilor" (p. 63); aici va face Remus Lunceanu cronică de teatru, încercând să fie obiectiv, dar este acuzat de "atitudine vădit potrivnică puterilor centrale", pentru că e prea sever în opinia despre trupa germană de la Teatrul Național. Nenorocirea nu așteaptă prea
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
limba română să fie apărată de ea însăși. l Nu vrem să dăm nimănui lecții. Mai ales experimentatului redactor al "Observatorului cultural" care scrie revista revistelor. Observăm însă, și nu de azi, de ieri, o manieră ciudată de a comenta gazetele și evenimentele culturale. Să numim maniera indirectă. Cu alte cuvinte, te folosești de extrase din diverse articole ca să-ți sugerezi opinia proprie. în loc să spui de-a dreptul ce crezi, de exemplu, despre Jurnalul dnei Monica Lovinescu, în volumul premiat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
Tudorel Urian În urmă cu ceva ani, fostul disident polonez din vremea comunismului, Adam Michnik, actualul director al ziarului "Gazeta Wyborcza" a publicat un superb eseu despre lumea politică de după căderea comunismului. Titlul acestui eseu Gray is beautiful sugerează faptul că în lumea contemporană nu se mai poate opera cu tradiționala dihotomie stînga vs. dreapta și că ideologiile actuale sînt
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
cu titlul insolit Bakakaj (numele unei străzi din Buenos Aires, va deconspira autorul). Precumpănitor negative, ecourile criticii l-au impus totuși cel puțin în atenția colegilor de breaslă. Solicitat de periodicele timpului, începe să publice foiletoane și recenzii în "Polska Zbrojna" , "Gazeta Polska" și altele, o colaborare mai statornică având-o la "Kurier Poranny" din 1934, unde semnează rubrica de critică literară. Recenziile tipărite aici vor închega al zecelea volum de Scrieri alese, apărut în 1973. Tot acum, în timp ce-și
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
întîmplări suspecte legate de masacrul de la Beslan și care n-au fost menționate decît în "Le Figaro". Despre ce e vorba? Aflînd de luarea de ostatici de la școala din Osetia, doi celebri jurnaliști ruși de opoziție, Anna Politkovskaia de la "Novaia Gazeta" și Andrei Babițki de la secția rusă a Europei Libere, ambii specialiști în probleme cecene, autori de volume cu această temă, s-au grăbit să ia avionul spre locul tragediei. Anna a fost servită în timpul zborului cu un ceai, i s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
probleme cu ziariștii români, cu prilejul faimosului divorț intentat de echipa de la Pro Sport. îmi amintesc o propoziție a lui Cătălin Tolontan: , Vom lua și cîinii din fața redacției." Atunci a avut loc o rocadă redacțională. ProSportiștii s-au dus la Gazeta sporturilor, iar cei de la Gazetă s-au dus în locul lor la ProSport. Toată lumea a fost mulțumită. După părerea mea, atunci, ziariștii au fost înfrînți pe toată linia. Propreitarul Gazetei și-a dat afară jurnaliștii, de pe o zi pe alta, pentru
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
prilejul faimosului divorț intentat de echipa de la Pro Sport. îmi amintesc o propoziție a lui Cătălin Tolontan: , Vom lua și cîinii din fața redacției." Atunci a avut loc o rocadă redacțională. ProSportiștii s-au dus la Gazeta sporturilor, iar cei de la Gazetă s-au dus în locul lor la ProSport. Toată lumea a fost mulțumită. După părerea mea, atunci, ziariștii au fost înfrînți pe toată linia. Propreitarul Gazetei și-a dat afară jurnaliștii, de pe o zi pe alta, pentru a aduce echipa de la ProSport
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
a avut loc o rocadă redacțională. ProSportiștii s-au dus la Gazeta sporturilor, iar cei de la Gazetă s-au dus în locul lor la ProSport. Toată lumea a fost mulțumită. După părerea mea, atunci, ziariștii au fost înfrînți pe toată linia. Propreitarul Gazetei și-a dat afară jurnaliștii, de pe o zi pe alta, pentru a aduce echipa de la ProSport, iar grupul Ringier și-a salvat ziarul, angajîndu-i pe Gazetari. Tocmai cînd mă gîndeam că spre deosebire de grupul Ringier, investitorul german de la România liberă , trustul
Zile negre pentru presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12505_a_13830]
-
începutul trezirii mele, dar și sursa primelor spaime. M.I.: La jumătatea anilor '50, B. Elvin era un nume cunoscut, numele unui publicist cultural și literar, prezent în presa care apărea atunci. O presă de altminteri foarte săracă, erau puține reviste. ,Gazeta literară", dacă nu mă înșel, a apărut în 1954. Ceva mai târziu, prin '58-'59, avea să apară ,Luceafărul"; exista ,Viața românească" într-o formulă care, inițial, moștenise fosta ,Revistă a Fundațiilor Regale", exista ,Contemporanul", care apărea din 1946, dacă
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
la teatru? B.E.: Vreau să spun că, din 1958, ca urmare a cărții rebele despre Anatole France, nu am mai avut dreptul să tipăresc nici un alt volum. Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a provocat o furie nemaipomenită. ŤForurileť - am auzit ulterior - au cerut imediata mea înlăturare, însă Răutu s-a
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
adevărată. Creația înseamnă angajare totală pe toate planurile, nu doar o atitudine critică... Dar mai e ceva: Poate sunt și leneș. Presimt o furtună... Pe o foaie de hârtie, sfâșiată, putrezită, dactilografiată pe șest de El. A (Neli Arsenescu) de la Gazeta literară, dau, surpriză, de o poezie personală, în stil parnasian, livresc, vai! Iat-o: Sonet Lui Karin Săpând adânc primordiale clise Marea în zori un os pe țărm zvârlise Un os rotund de monstru vechi marin, Alb de talazuri spălat
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
pentru culpa de a fi "scris fără drept pe pereți versuri din poezia românească" și i s-a dat un avertisment. Dar asta nu e tot: Ziua reproduce și fragmente dintr-un articol apărut pe 1 august în ziarul local Gazeta Văii Jiului, sub semnătura unei anume Ramona Rosulescu. Persoana (că ziaristă nu-i putem zice) se face purtătoarea de cuvînt a petrilenilor șocați și consideră citatele, semnate de nume care nu-i spun absolut nimic, "urme de ritualuri sataniste", "isterii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Alex. Ștefănescu (urmare din numărul trecut) Sărim peste cinci ani și ajungem în 1957, ca să constatăm că mașinăria anchetelor de Anul Nou funcționează la fel. În Gazeta literară din 3 ianuarie 1957 sunt reproduse răspunsurile mai multor scriitori la întrebarea La ce veți lucra în 1957? Eugen Barbu: ,În primele luni ale anului 1957 va apare șsic!ț la ESPLA "Groapa". După aceasta, tot ESPLA va scoate
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
încă de la 1 ianuarie, de o anumită aniversare căruia partidul comunist vrea să-i dea o importanță supremă. În această situație se află anul 1959, colorat în roșu de perspectiva împlinirii, la 23 august, a cincisprezece ani de la ,eliberare". În Gazeta literară, chiar din primul ei număr pe 1959, datat 1 ianuarie, se inaugurează rubrica ,Scriu pentru 23 August". Nina Cassian (care în realitate, după cum reiese din jurnalul ei intim, publicat după 1989, era absorbită în această perioadă de flirturi multiple
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum se vede, de Anul Nou toată lumea vorbește despre 23 august. Alunecare în absurd care, în această perioadă, nu miră pe nimeni. șCitatele din Gazeta literară nr. 1/ 1959 au fost preluate din lucrarea Anei Selejan, Literatura în totalitarism 1959-1960, Buc., CR, 2000.ț Alt prilej de de instruire a scriitorilor și de aducere la ordine a acelora dintre ei care se sustrag obligațiilor de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
esteticii oficiale din timpul comunismului. ,Termenul ca atare - explică Nicolae Manolescu - apare prima oară într-un discurs rostit de Ivan Gronski, directorul Izvestiei și membru în comitetul de pregătire a noii și unicei uniuni de breaslă, și reprodus de Literaturnaia Gazeta: ŤMetoda de bază a literaturii sovietice este, așadar, aceea a realismului socialist.ť Formula va fi reluată aproape literal în Statutul noii Uniuni a Scriitorilor Sovietici din 1934. Cea dintâi teoretizare a conceptului îi aparține lui Anatol Lunacearski, la care
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]