491 matches
-
plenară a persoanei și dezvoltarea durabilă a societății. (Ne permitem să observăm folosirea unor expresii care Țin de „limbajul de lemn”, mai vechi sau mai nou. Mai mult decât atât, unele texte din această secțiune Țin, mai degrabă, de stilul gazetăresc al anumitor persoane „specialiste” în domeniul educației. (2 Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Art. 330 (1 Învățarea pe tot parcursul vieții se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
apărut în 2007 la DoMinoR din București. Scrisul lui alert, prietenos, de o candoare care inspiră încredere cititorului (dar îi și provoacă un zâmbet ironic), are de suferit din cauza utilizării frecvente, în momentele cele mai nepotrivite, a limbajului administrativ sau gazetăresc, a unor formulări prețioase ori a unor poncife pe care până și semidocții le-au abandonat de multă vreme (bineînțeles, în favoarea altor poncife). Autorul vorbește despre sine la persoana a treia, respectuos și uneori de-a dreptul timid, complicând inutil
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu surdină (PIM, Iași, 2008) este plin de asemenea texte prozaice, lipsite cu desăvârșire de lirism, prezentate drept poeme. Autorul își închipuie în mod naiv că simpla rupere a frazelor și așezarea lor sub formă de versuri transformă proza (administrativo gazetărească) în poezie: ‹ „Copii și tineri, / respectați și prețuiți părul alb / și înțelepciunea vârstnicilor! /... / Ajutați-i / să-și scoată din minte ideea / că ei sunt / o povară pentru familie și societate! / Acordați le / sprijinul moral / pentru a-și păstra / demnitatea și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și punctul meu de vedere... Dar eu am făcut afirmația din perspectiva acelor bejenari fără de număr care au pribegit în necunoscut numai cu ce aveau pe ei din toată agoniseala de-o viață... Ia nu mă mai aburi cu povești gazetărești! Răspunde scurt, scurt de tot! Și la obiect! De ce a fost deportat fratele tatălui tău în Siberia?! Nu cunosc și nici nu știu dacă tata a avut un frate... deportat. Da! Îți spun eu! Unchiul tău, Ion, a îndrăznit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
topor, naiba să-l ia. Dar acum, că spui ca ți-ai revenit după boală, mai vru el să știe, ce-ai de gând totuși să faci? Nu trebuie să mai rămâi pe tușă, ar fi păcat de talentul tău gazetăresc!... Întinzându-i unul din cele două pahare, închinară în cinstea revederii lor. Bart bău încet lichiorul rubiniu și, după o scurtă tăcere, spuse că n-ar fi vrut să se creadă cumva că dorește să se prevaleze de vechea lor
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ce vină aveau copiii pentru isprăvile de odinioară ale părinților?... Că doar numai pe vremea dictaturii proletare dosarul de cadre putea hotărî fără drept de apel soarta unui om, doamne ferește. Acum vremurile se schimbaseră. Cândva, la începuturile activității sale gazetărești, făcuse chiar să curgă destulă cerneală pledând împotriva concepției cadriste de extracție bolșevică, ce trebuia abandonată o dată pentru totdeauna. Era Camelia o fată din Cartierul Primăverii, dar era inteligentă, cultivată, sensibilă, seducătoare..., iar toate aceste calități îl făcuseră să se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
acum se așternuse o liniște relativă. Bart își scrisese editorialul pentru jurnalul de a doua zi și se apucase să-l recitească pentru a treia oară, nemulțumit parcă de ceva. Articolul părea în regulă din punctul de vedere al meșteșugului gazetăresc și ataca frontal problema unui om de afaceri palestinian despre care nu se știa de fapt bine dacă reușise singur să șteargă putina din țară, spre a-și face pierdute urmele prin misteriosul Orient, plin de fundamentaliști puși pe fapte
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
puși pe fapte mari și de ură viscerală între seminții în fond înrudite, sau fusese făcut scăpat de către amicii binevoitori cu funcții de răspundere în structurile câtorva ministere. Până la urmă, plictisit și iritat că nu reușea să dea articolului turnura gazetărească perfectă, care ar fi putut să-l mulțumească, Bart aruncă într-un colț al biroului hârtiile trase la imprimantă și socoti necesar să-și ia un pic de răgaz, regretând totodată că nu avea încă la dispoziție un “cap limpede
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
un colț al biroului hârtiile trase la imprimantă și socoti necesar să-și ia un pic de răgaz, regretând totodată că nu avea încă la dispoziție un “cap limpede” competent și dinamic, care să-i arate unde șchiopătau demersurile sale gazetărești. Patronul i-l promisese, însă promisiunea nu se materializase. Practic, îi dăduse de înțeles că nu erau suficienți bani pentru încă un post în redacție și că avea deplină încredere în limpezimea minții redactorului său șef. Oricum, mai putea să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Poate avea să-i vină totuși o lumină de inspirație și articolul său de fond să ajungă la cele câteva mii de cititori fideli ai ziarului (după un ultim bilanț făcut de agenția de rating) în cea mai convingătoare formă gazetărească. ...Structurile câtorva ministere..., îi răsunau în minte vorbele de mai înainte, da, da... Dumnezeu mai știa ce se putea ascunde aici, în această zonă cețoasă și deloc transparentă a Puterii... Da, dar de la ministerele alea plecau niște fire mai departe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
discuției, apoi consideră potrivit să le atragă la toți atenția că integrarea europeană a țării însemna mai mult decât își puteau imagina oamenii care se educaseră în organizațiile de pionieri și de uteciști în vremurile minunate ale comunismului biruitor... * Activitatea gazetărească pe care o desfășura Bartolomeu Andronic la „Investitorul” și prezența sa la emisiunile televizate nu trecuseră neobservate și îi conturaseră tot mai mult reputația unui bun profesionist și a unui om dotat cu excelente însușiri de formator de opinie, spre
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Mihail Sebastian a fost luciditatea, dublată de expresia rapidă, directă, tăioasă ca o lamă de Toledo. Criticul nu ocolea dificultățile". Și tot Șerban Cioculescu făcea următoarele aprecieri legate de stilul criticii sale: "Scrisul lui Mihail Sebastian nu evită stilul zis gazetăresc, stil vorbit, cu fața la public, într-o vreme când critica literară se cam îmbâcsea într-un stil pe care Tudor Vianu l-a numit scriptic. Este însă totodată un stil dens, ferm, cu acel curaj al afirmației care-l relevă pe
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
asupra erorii psihologice care pândește pe oricine și-ar face o judecată sumară despre un om, după întâia impresie" Despre comedia Ultima oră de Mihail Sebastian avea cuvinte de laudă, subliniind că ea încântă "prin siguranța tehnicei, prin satira mediului gazetăresc, financiar și politic, și prin calitatea aleasă a spectacolului". Aceleași modalități analitice sunt utilizate de Șerban Cioculescu și în discutarea altor spectacole, cu piese ca Zburător cu negre plete de F. Aderca, Casa cu două fețe de Mircea Ștefănescu, Turneu
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
cît de înlesnită e azi, datorită computerului și aparatelor digitale, meseria de fotoreporter, pe atît de rar mai găsim în presă reportaje adevărate, ilustrate cu imagini care să surprindă sinecdotic realitățile românești.? Scriitorii nu mai sînt atrași de acest gen gazetăresc ce presupune deplasări incomode, dacă nu temerare, iar fotografia artistică e destinată acum simezelor și albumelor de autor, presa de tiraj neputînd oferi condiții tipografice acceptabile. Cu notabile excepții, creatorul s-a despărțit de (foto)reporter. Ziariști făcuți peste noapte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7419_a_8744]
-
pagină și continuă pe a treia, poartă numele de "Calea transmodernă" și este semnat de Ion Popescu-Brădiceni. După cum arată articolul, se pare că autorul și-a pus în gînd să bată recordul de delir verbal pe centimetru pătrat de text gazetăresc. De mult nu am mai avut sub ochi o recoltă atît de bogată de aberații migăloase, scrise cu vădita morgă a celui care se simte pătruns de profunzimea mesajului pe care îl transmite. Ion Popescu-Brădiceni are finețea luminatului care aruncă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
revelată chiar de Manolescu într-un studiu din volumul Despre poezie. Oricum, simptomatică rămâne, pentru deficiența de receptare de care aminteam, trimiterea nu la un critic pursânge, ci la unul, ca să zic așa, ŕ outrance. Adevărul interpretativ, precar în textele gazetărești ale vremii, e extras din date psihanalitic obiective. Aici abia, și nu în chestiunea canonului, se face simțit Harold Bloom. (Am în minte extraordinarul capitol al acestuia despre Freud, în care e sondată complicata relație de paternitate culturală resimțită, cu privire la
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
cap la cap fapte diverse. Pînă în 1989, rubrica lui În București acum 50 de ani, avea reputația unei insule de normalitate, descoperite în trecut, al cărei fericit unic naufragiat era. Cealaltă, pe care o proteja atent de scamele lejerității gazetărești, i-a dat multă bătaie de cap pînă a izbutit s-o facă să scrie. Cînd a apărut prima oară la Cenaclul "Junimea" condus de Crohmălniceanu, ne-au scăpat cîteva bancuri proaste despre aerul lui de funcționar scundac, rotofei și
Singurătatea de după by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7836_a_9161]
-
instituții, ci merge mai adînc în spiritul locului. De la cafenelele și terasele Vienei, adevărate pepiniere din care se recoltau numele de prim-plan ale vieții artistice, pînă la arhitectura clădirilor sau moravurile oamenilor, de la psihanaliza lui Freud pînă la polemicile gazetărești ale unui Hermann Bahr sau Karl Kraus (o altă butadă din epocă spunea: "există două lucruri cu care nu se poate lupta, deoarece sunt prea mari, prea grase și nu au nici cap și nici picioare: Karl Kraus și psihanaliza
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
Mainz, iar în 1948 înființează, alături de V. Mihăilescu, Biblioteca Română de la Freiburg. Disensiunile dintre românii aflați în exilul german, dar mai ales numărul crescînd de ortodocși care se converteau la catolicism din rațiuni de supraviețuire socială, dă naștere unei polemici gazetărești între D. C. Amzăr și George Racoveanu. Tema polemicii: relația ortodocșilor cu greco-catolicii. Cazul lui Racoveanu, proaspăt convertit la catolicism, îi prilejuiește lui Amzăr cuvinte grele. Pe 15 mai 1963 își dă doctoratul la Universitatea din Mainz și devine colaborator
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Fundației Culturale Române, apoi redactor la TVR Internațional, redactor-șef al secției de divertisment din ProTV. A trecut și prin CNA, ca referent de specialitate. Actualmente, e director de creație într-o agenție publicitară. Mai interesantă, poate, e activitatea lui gazetărească, începută la România literară și extinsă către Dilema, Dilemateca, Arc, Contemporanul sau Contrapunct. (Descripția e riguros exactă. M-am abătut cu prea puțin de la textul prezentării.) N-ar mai rămâne de adăugat decât că recomandarea de pe ultima copertă vine din partea
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
de moarte, cu strivirea sub vremi, cu pierderea demnității, cu exilul, singurătatea, bătrânețea și atîtea altele. Cum tot numărul e de citit și de citat (cu excepția colajului de "mărturisiri" La persoana întîi al Stelei Giurgeanu care prea sună a făcătură gazetărească), vă semnalăm, pe lîngă prozele memorialistice excepționale ale lui Ion Vianu și Gabrielei Melinescu, pe lîngă eseul lui B. Elvin, Despre tată și fiu și portretul lui Mihai Botez, așa cum l-a cunoscut N. Manolescu, alte cîteva contribuții românești originale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
ne ajute să ne îndeplinim obiectivele“, a declarat, în martie, șeful lui Ferencvaros, Orosz Pal. Paszkany caută în acest moment alți investitori care să preia o parte din acțiunile clubului. “Am auzit și eu acest zvon, probabil este o chestie gazetărească. Într-adevăr suntem în parteneriat cu Ferencvaros, dar nici nu se problema să fiu investitor acolo”, a spus patronul feroviarilor.
Viktor Orban dă o lovitură dură fotbalului românesc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74871_a_76196]
-
se arată a fi Daniel Cristea-Enache, nemulțumit de prezența multora dintre cronicile mai vechi în medalioanele sintetice de acum. Obiecția nu e lipsită de temei, iar spațiul irosit cu numărătoarea scrupuloasă a cazurilor pare să fie, pentru recenzent, o investiție gazetărească rentabilă. Deducțiile sale merg însă, cu umor involuntar, în sensul unui proces de intenție cu privire la viteza de lectură pe care o poate atinge un critic literar. Aritmetica lui Cristea-Enache e stranie. Iar algoritmica, scurtcircuitată. Din faptul că Manolescu nu a
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
fi asimilat în sfera literaturii, alături de speciile epice consacrate. Referindu-se, în capitolul Eliade lusitanul, la Jurnalul portughez al lui Mircea Eliade (Ed. Humanitas, 2006), criticul ieșean apreciază în genere conținutul lucrării, care cuprinde - între altele - referințe importante la activitatea gazetărească a tânărului Eliade, precum și un studiu despre Salazar, apreciat ca valoros. Specialist în lucrări de tip academic, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, deficiențele aparatului critic al ediției, care s-ar fi cuvenit să se ridice cu mult peste nivelul
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
țării, fiind eliberat în decembrie 1945. În 1948 va fi arestat a doua oară și supus regimului de exterminare de la Sighet, unde va muri pe 31 decembrie 1950. Deși mort, în 1951 i se va întocmi dosar penal pentru activitatea gazetărească din perioada interbelică și va fi condamnat în 1952 la 15 ani de temniță grea și 10 ani de degradare civică. Manoilescu scrie așadar o carte pornită dintr-o experiență proprie, nu din lectura cărților de specialitate. Mai mult, tomul
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]