688 matches
-
roman la Facultatea de Drept a Universității din București. Aici predă cursul pentru pregătirea doctoratului. În anul 1941 a fost decan al Facultății de Drept din București. A fost colaborator permanent al revistelor „Curierul” și „Curierul judiciar”. Sporadic, a făcut gazetărie la „Lupta”. Lucrările lui de specialitate au o bună valoare și sunt și astăzi consultate de profesorii și de studenții Facultăților de Drept. Este de așteptat o reeditare a celor mai importante scrieri ale sale de drept roman. Unele idei
Nicolae Corodeanu () [Corola-website/Science/309774_a_311103]
-
întuneric se află lumină”, „Ca să fi tare, fii singur”, „Trăiască România Mare”, „Ferul, fonta și oțelul”, „Strigoii”, „Întoarcerea unde au fost jurămintele” și „Epilog: Lângă lacul negru, Asfaltit”). Contractul de editare fusese obținut cu mare greutate de un coleg de gazetărie al autorului, când acesta din urmă își pierduse orice speranță că va mai vedea vreodată romanul tipărit. Editura Scrisul Românesc publica la acea vreme în special cărți școlare, precum și literatură scrisă de rude (gineri sau nepoți) ale conducătorilor politici care
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
când revoltat social, când „reacționar odios”, după linia sângelui patern ori matern”, mărturisea Cezar Petrescu în 1929. Ca și Radu Comșa, Cezar Petrescu a absolvit Facultatea de Drept (în 1915), fără să profeseze vreodată deoarece s-a dedicat literaturii și gazetăriei. Nu a fost înrolat la începerea războiului și a ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
grandios în care s-a folosit de experiența sa de ziarist. El a observat realitatea din cele mai diverse medii, valorificând observația ambianței umane cu talentul romancierului. Criticul Alex. Ștefănescu scria că „este vorba, în fond, despre o combinație de gazetărie de senzație și literatură melodramatică, scrisă cu vervă și cu o eleganță stilistică bine însușită, practicată firesc”. (Alex. Ștefănescu, "Istoria literaturii române contemporane") Scriitorul și-a grupat romanele și volumele de nuvele pe cicluri, vrând să realizeze o variantă românească
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
dat un caracter aproape sacru, trezesc, cînd le vedem puse în carte, un sentiment de nedumerire. Eminescu selenar, imaginat de noi, se confruntă neîncetat cu acela pe care prozatorul îl pune în fața noastră să mănânce, să se vaite de mizeria gazetăriei, să bîrfeaseă, să facă curte femeilor frumoase și să converseze cu Maiorescu sau I. L. Caragiale pe teme de loc metafizice. Opiniile lui Lovinescu despre poezia lui Eminescu trec în paginile romanelor și nu fără surpriză descoperim, iarăși, ideile criticului formulate
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Agârbiceanu sau Victor Ion Popa. Peste câțiva ani, a început colaborarea la "Adevărul literar". În anul 1919 a intrat prin concurs la Școala de belle-arte din București, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, Iordache a oscilat între proza cotidiană și desen. În anul 1924, odată cu lansarea revistei "Dimineața copiilor", Iordache (cunoscut sub pseudonimul Iorda) începe să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria (1874-1952). Începând din anul
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
volum care a apărut în anul următor. După întoarcerea din Germania și eșecul său de la Universitatea din București, el își limitează preocupările didactice la catedrele sale din învățământul mediu și își orientează activitatea în trei direcții principale: eseuri, conferințe și gazetărie. Începe prin câteva cicluri de conferințe la Ateneul Român care au fost foarte bine primite de public. Astfel, în 1883 editează un număr de patru conferințe ale lui Titu Maiorescu, la sfârșitul cărora publică un prim studiu, o anticipare a
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Marele Prag", ce l-a impus definitiv și i-a adus Premiul Comitetului Central al U.T.C. În 1987 se transferă la Centrul de Radiodifuziune Galbeni (Bacău), iar după 1990 își abandonează profesia de bază, dedicându-se aproape în exclusivitate gazetăriei, împreună cu cenacliștii de la "Clepsidra" pune bazele publicației " Pur și simplu", al cărei redactor-șef e în perioada 1990-1991, apoi devine director al săptămânalului "Argus" (1992), redactor-șef adjunct al cotidianului "Ziua" (1993), redactor-șef al "Radio Star B" (1993) și
Alexandru Ungureanu (scriitor) () [Corola-website/Science/309493_a_310822]
-
au apărut decât două numere ale revistei, care există și în biblioteca Academiei Române. Atras de copleșitoarea personalitate a lui B.P. Hașdeu, Delavrancea devine redactor la "Revista nouă", condusă de marele savant. Angajându-se tot mai mult în politică și în gazetărie, scriitorul devine redactorul permanent al ziarelor "Democrația" și "Voința națională". Publică, în continuare, la "Vieața" (1894), revistă săptămânală ilustrată, condusă de Al. Vlahuță și, mai apoi, de Alecu Urechia, acordând același interes tuturor problemelor literare, istorice și filologice, sociale sau
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România, Radu G. Țeposu a fost unul dintre cei mai valoroși critici și eseiști ai literaturii române a sfârșitului mileniului trecut. A făcut și gazetărie, deopotrivă culturală și politică, lucrând în redacțiile mai multor periodice. Radu G. Țeposu a murit într-un accident de mașină la vârsta de doar 45 de ani, la 5 noiembrie 1999. Țeposu se autodefinea drept un critic matur; a publicat
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
Thomas Mann. Astfel, Crohmălniceanu evidențiază o asemănare între "Sfârșit de veac în București" și romanul "Casa Buddenbrook" al lui Thomas Mann. Romanul realizează și o descriere a moravurilor epocii prin intermediul unor situații particulare precum afaceri veroase, activități politice, chestiuni juridice, „gazetăria venală și odioasă”, sărbători, petreceri sau alte evenimente de familie, precum și un bal mascat organizat la Palat cu prilejul Anului Nou, la care își face apariția și regele Carol I cu regina Elisabeta. „Cartea foiește de viață și are o
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Ioan Lăcustă Între cele multe care încă sunt de recuperat pentru ca sufletul Basarabiei să se simtă, astăzi, acasă în România, se află și gazetăria și gazetarii de odinioară, îndeosebi din anii interbelici. Nicăieri în altă parte ca în efemera pagină a ziarului nu se păstrează spiritul vremilor duse, freamătul oamenilor de atunci, cu zbuciumul, prăbușirile sau înălțările lor. Uneori pilduitoare și pentru ziua de
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
ai slovei de gazetă din Basarabia interbelică. Slujitor al altarului Domnului, dar și al tribunei, tot altar, din cotidiana pagină de presă: Părintele Vasile }epordei (1908-1997). Încă din anii studenției la Facultatea de Teologie din Chișinău a fost atras de gazetărie, colaborând la publicații bisericești, dar și la ziarele de mare tiraj. În 1932, Nichifor Crainic l-a luat colaborator la gazeta sa, Calendarul, din București, părintele publicând statornic în Raza (1931-1944), care apărea la Chișinău. A scris neîntrerupt la acest
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
proprietar al drumului de fier, ar fi deschis calea la o mulțime de lume de a noastră să-nvețe lucruri practice, si cu temei, să se ocupe de șine și mașine cu vapor în loc de pișecherlîc politic și blagomanii nesărate de gazetărie. Adică lucru cinstit era din capul locului și nici putea să fie altfel de vreme ce un om de țară, care nici nu-i advocat măcar, avea s-o puie la cale. Nu asta însă era părerea marelui om de stat. Repede
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și alte precizări, susținute de Mircea Nedelciu, care consideră revista „un fel de detașament de geniu (în sensul militar al termenului)”, în jurul căruia să se grupeze generația ’80, și de Mircea Cărtărescu care, respingând ideea că misiunea scriitorului ar fi gazetăria politică, pledează pentru „o orientare pur literară”. O caracteristică a C. este caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie (semnate de Andrei Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Elena Ștefoi ș.a.), pe lângă cele literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
3 februarie 1975) se intitulează Viața și opera lui Theodor Vârnav. C. a debutat cu foiletoane critice în 1923, în „Facla literară”. Se afirmă de la început ca un redutabil polemist. Ține o cronică literară la „Adevărul” (1928-1937, 1945-1947) și face gazetărie politică și culturală la „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața universitară”, „Kalende” (editată în 1928-1929 împreună cu Pompiliu Constantinescu și Vladimir Streinu), „Lumea”, mai târziu în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Ramuri”, „Argeș”, „Manuscriptum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
lui Al. Macedonski, este, din februarie până în iunie 1899, secretar de redacție la „Literatorul”. Își trecuse bacalaureatul în București (1898) și urma, tot aici, cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Matematică. Pentru a se întreține, face gazetărie. Redactor la „Capitala” (1898-1899), „Economia națională” (1902-1903) și „La Roumanie” (1902), colaborator la „Depeșa”, „Apărarea națională”, „Dorobanțul”, evoluează spre un naționalism cu accente xenofobe. Apare cu versuri, teatru, proză, articole de critică în „România jună”, „Noua revistă română”, „Literatură și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
erorile de orice fel - de la greșeala de tipar până la falsul strecurat cu intenție -, neconsultarea „celeilalte părți”, titlurile fără acoperire în conținut, paginarea (sau ilustrarea) tendențioasă sau doar neadecvată, stilul pompieresc, vocabularul imprecis sau tocit, toate contravențiile delictele și crimele împotriva gazetăriei oneste, bine făcute. Era vorba de o redacție care instituise, în 1969 și 1970, mai întâi monitorizarea publică a greșelilor (proprii si ale altora) și apoi funcția de ombudsman, un fel de arbitru care „să urmărească zi de zi comportarea
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
pace). Sau: „Cartea ta este despre un mare ziar care moare demn.” Dave Kindred declară: „Ador mirosul de ziar proaspăt tipărit, iar momentul meu preferat este cu treizeci de minute înainte de ora închiderii”. Are în urmă vreo cinci deceni de gazetărie, a fost o vreme comentator sportiv la „The Washington Post”, a publicat opt alte cărți. S-ar putea să nu fie la fel de implicat sau de bun scriitor ca precedenții autori de istorii ale acestui ziar, dar e cert că-i
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
al regimului burghezo-moșieresc de la care nu mai putea aștepta nimic. S-a stins din viață la 26 iunie 1936, la Bucov. Calitățile neobișnuite pe care le dovedise Stere de-a lungul tumultoasei sale existențe în atîtea domenii (politică, învățămînt, știință, gazetărie etc.), nu păreau să fie și acela ale unui viguros prozator.
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
în crepusculul pădurilor, eforturi enorme, bătălii neîntrerupte, disperări și sacrificii știute doar de el. Aceste lupte încrîncenate cu ostilitatea celor din jur, cu cerbicia cotidianului și cu puseele crude ale unei istorii imprevizibile, Ștefan Drăghici le-a mărturisit doar în gazetăria sa și, în special, în poezie și în teatru. Poet singuratic în cadrul generației 80, căreia îi aparține prin biografie și prin bibliografie, el și-a creat un stil inconfundabil, în descendență argheziană, înlăuntrul căruia lexicul se prăvălește aluvionar, imprecația se
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
cu atât mai puțin să provoace surâsul" (Imagini de altădată. Aspecte de totdeauna). Un Eugen Herovanu al retrospecției vorbește în ultima treime a cărții de "vocația barei" și "vocația presei". S-a implicat hotărât în avocatură și, pe apucate, în gazetărie. Elocvente sunt Însemnările unui ziarist din alte timpuri democrat cu vederi socialiste fără să fi fost înscris în mișcarea respectivă. Semnătura sa e de găsit în ziarele Evenimentul, Seara, Noutatea, Adevărul, Opinia, Dimineața întâi la Iași, ulterior la București. Colaborator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
atunci ar recunoaște adevărul: că sunt "ridicoli" și "grandomani"!! Sunt două mii și câteva sute de ani, de când teatrul a pășit de la aducerea personagiilor reale pe scenă (după Aritophan) și dacă azi, în genul vulgar și pe granița dintre artă și gazetărie numit "revistă", se permite retrogradarea, aceasta poate merge până acolo că, în loc de tipul general, chintesență, poți pune tipuri mari determinate în timp și spațiu, cum de pildă: "junimistul", "socialistul", "conservatorul", etc. dar nici de cum domnii Petrache Crap și Scuza, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de stat era în România cea slavonă, precum era în Occident latina. Francofortul, Berolinul, Monachiul, Vindobona, Londini sunt orașe latine? Cromerius, Goethius, Curtius - romani? Craiova - oraș slavonesc? Altfel însă stă cu redactorul hel dendîi de la "Telegraful". Trecând de la bucătărie la gazetărie, a ieșit și se ține vorba că e... cam oacheș. Se pusese acum dumnealui să se laude că-i neam de voievod de la Bosnia și că prietenul său Hăsdeu are s-i traducă documentele din limba paleoslavă. O mulțime de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că numai în rare cazuri este chip de-a prezerva acest instrument de acțiune politică de venalitate. Nu vorbim aci de personalități. Desigur există personalități oneste în această breaslă, dar ele sunt așa pentru că așa le-a făcut Dumnezeu. Industria gazetăriei în sine e expusă unor primejdii morale de cari publicistul cutare ori cutare scapă, de cari publicistica nu poate scăpa. Cu toate acestea există o garanție în contra acestor neajunsuri și o garanție puternică. Aceasta consistă în faptul că îndărătul unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]