1,633 matches
-
mulțumit: e fată bună. Și credincioasă... (Geamăt) Mamă!... Îți dai seama în ce situație mă pui?... Să te îngrop eu!... Singur!... Au... zburat! toți! În pp... Au ales momentul ăsta! în care d-ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
mă pui?... Să te îngrop eu!... Singur!... Au... zburat! toți! În pp... Au ales momentul ăsta! în care d-ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-ai scos un cuvânt!... O silabă! (Liniște. Suspină resemnat și se întoarce în fotoliu
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
eu!... Singur!... Au... zburat! toți! În pp... Au ales momentul ăsta! în care d-ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-ai scos un cuvânt!... O silabă! (Liniște. Suspină resemnat și se întoarce în fotoliu.) Acu’... Doctoru’!... (Sare la agendă
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Mesajul.) O fi și ăsta tot o curvă!... (Renunță) Nu trebuia să accept!... Am fost un bou!... (În fotoliu, resemnat.) Ce pot face?... Iaca... Te duci la tata, D-zeu să-l ierte, da... de ce eu?!... Să fiu prostu’? (Un geamăt prelung îl saltă în picioare. Fuge la pat.) Mamă!... Ți-e rău?... (Geamăt.) De ce nu vorbești? cu mine?... Sunt eu, Rareș! (Alt geamăt.) Vrei ceva?... Ana: - (Gemând.) Gabi... Rareș: - Gabi e la... O doare-n cur de mă-ta. (Imitând
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Am fost un bou!... (În fotoliu, resemnat.) Ce pot face?... Iaca... Te duci la tata, D-zeu să-l ierte, da... de ce eu?!... Să fiu prostu’? (Un geamăt prelung îl saltă în picioare. Fuge la pat.) Mamă!... Ți-e rău?... (Geamăt.) De ce nu vorbești? cu mine?... Sunt eu, Rareș! (Alt geamăt.) Vrei ceva?... Ana: - (Gemând.) Gabi... Rareș: - Gabi e la... O doare-n cur de mă-ta. (Imitând) „Să vezi și tu, dragă, cum e să-ți îngrijești mama. Până acu
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Iaca... Te duci la tata, D-zeu să-l ierte, da... de ce eu?!... Să fiu prostu’? (Un geamăt prelung îl saltă în picioare. Fuge la pat.) Mamă!... Ți-e rău?... (Geamăt.) De ce nu vorbești? cu mine?... Sunt eu, Rareș! (Alt geamăt.) Vrei ceva?... Ana: - (Gemând.) Gabi... Rareș: - Gabi e la... O doare-n cur de mă-ta. (Imitând) „Să vezi și tu, dragă, cum e să-ți îngrijești mama. Până acu’, n-ai prea avut ocazia. Proasta de soră-ta a
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
nu e o chestie cu care trebuie să auzi. Buuun. E-o chestie care e musai să fii. Mmmmm. Am rămas singur, printre pectorali, și bicepși, și tricepși, și prese pentru coapse, și împins frontal cu bara din șezând, și gemete, și flirturi, prosoape, și transpirație. Nu te uita la țepi. Eu când încep o treabă, o fac bine. M-am trezit c-o asistentă care-mi pusese oxigenul la gură. Altceva nu știu. Decât că m-am târât până acasă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tot mai jos În stradă și că ei sunt, de fapt, viitorul țării; nu vă pasă că nu-și mai pot cumpăra o carte, că nu-și mai permit un spectacol sau o ieșire la iarbă verde. Nu mai auziți gemetele bolnavilor care nu mai au nimic nici prin spitale, nici acasă... ș.a.m.d. că sunt multe tare și grele tare nevoile românilor. Și să vă mai aduc aminte de ceva foarte, foarte important? Da, am să vă spun, dar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
a Iadului, de-a se face nevăzută și nesimțită, pășind atât de ușor că nu se auzea și lăsând să se înțeleagă deslușit din toată comportarea și expresia feței ei că e permanent acolo unde dorește, fără să fie descoperită. Geamătul ei stins gâlgâia și se-nfunda în pământ. Ce urmărea? Ce aștepta? De când și de ce-o pândea? Vedea și dânsa ce vedea ea? Și dacă vedea, de ce nu-i vorbea niciodată de asta? De ce nu-i spunea niciodată nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
liceu împrăștiind fumul cu mâna, și, când ofițerii se dădură în lături, să-i facă loc, Tom, parcă știind că-i în sală, strigă tare numele iubitei lui, al Irinei. De unde-o știa? Unde se cunoscuseră? Când? Imposibil! Scoase un geamăt. Descleștă mâinile. Se desprinse de balustradă. Pipăind ușor cu vârful piciorului, căută ușa de la cabină. Se buși în ea cu umărul. Se proiectă dincolo, într-o beznă nesuferită, izbindu-se de scaune, stâlpi și de tot felul de obiecte colțuroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și albe pe podele. 'mneața la toată lumea! Ne dai și nouă oareșce? Să vă dau, de ce nu? se-nvoi Invalidul, lăsând ziarul deoparte. Scoate ce ai mai fin, c-ai mierlit-o! amenință plutonierul, lăsându-se că cadă c-un geamăt de ușurare pe primul scaun, și făcu un semn înălțând ochii spre tavan. Pe sus ce s-aude? Bursa a înregistrat ieri următoarele cursuri, se grăbi să-l informeze Invalidul: Steaua Română 1 525; Concordia 1 325; Creditul Minier 820
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu amândouă mâinile, ștergându-i sudoarea de pe tâmple. Nu. Bădița Ghiță, preciză el. Ce să zică? Ce zic toți. C-ai fost grozav. Nici nu-și pot reveni. Nu-nțeleg cum ai reușit și cum de s-au salvat. Un geamăt din fundul salonului căzu ca o pasăre împușcată. Așa află de drama lui moș Țurcanu. Mama îi povesti ceea ce avea s-o audă apoi zile și săptămâni întregi povestind, oricui și oricând, în delir, sub imperiul șocului trăit, care-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n foșnetul mătăsos al ninsorii și gemetele și urletele de la nuntirea Tudorei. Închise ochii, amețită, apăsându-și pleoapele cu degetele înghețate și respiră prelung, ca în somn. Aproape, în marginea poienii, zări, dominând întreaga perspectivă, stâlpul de înaltă tensiune care conecta orașul din apropiere la circuitul național
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aruncat într-un fel de muțenie sentimentală. Aceasta pentru vreo 10-15 ani. Acum scriitorul s-a postat „strategic” „în spatele” eroului său, Domnul R., și imaginează așteptate întâlniri cu Teodora, beția nudității și a îmbrățișărilor prelungite, în poziții descoperite „natural”, cu gemete discrete și retrageri în momente de liniște și de contemplare a trupului ei extenuat (sau aparent extenuat? - se întreabă scriitorul într-o paranteză). Răsfoiesc manuscrisul și descopăr destul de repede un narator capabil de surprize, aflat, după cât miam dat seama, încă
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
brațele lui, mângâindu-l cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură ca un izvor vrăjit în toată ființa ei, revărsat generos în pulsațiile vaginului ca și în șoaptele și gemetele „spuse” ca un descîntec menit să rețină forța virilă ce trezește în ea energii devoratoare, necunoscute până acum ( Și l-ar fi dorit profesor și la școală, dar... n-a fost să fie! I-a spus-o o dată, mai în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de acest gen. Rămas singur după plecarea ei, este din nou asaltat de un „demon al întrebărilor”. Așadar, ce rămâne dintr-o iubire pasională, după momentele ei de consum intens? Cât durează în „memoria vie” a fiecăruia: plăcerea devoratoare și gemetele (excitante!) din timpul orgasmului; beatitudinea revărsării unul în celălalt și iluzia trecătoarei contopiri trupești și sufletești din momentele în care privirea curge aproape material în ochii celuilalt; când pe buze încremenesc toate șoaptele de iubire, în dorul eternizării lor; când
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nici măcar să zîmbească în fața unei astfel de propuneri. Era foarte bine primită și-i scotea pe toți la liman. Așa că se ridicară să plece. În clipa aceea însă iedul se zbătu mai tare ca niciodată și scoase un fel de geamăt prelung, ca o chemare dureroasă. Ce-o fi cu el?... Dacă moare? scînci Ilinca. Of, of, cît de rău mi-ar părea! Tu ce zici, Virgil? întoarse ea ochii înlăcrimați către darnicul cavaler. Nu va muri! răspunse hotărît Virgil. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se îndrepte spre poiană, rămaseră deodată încremeniți. Nu departe de locul unde se aflau, chiar în fața lor, la marginea pădurii, privindu-i neclintită, ședea o căprioară... Nimeni nu făcu nici cea mai mică mișcare. Doar iedul mai scoase o dată acel geamăt prelung și trist, cu ochii ațintiți spre mama lui, continuînd să se zbată tot mai tare. Îndată apoi, alt strigăt, mai puternic și mai dureros, veni din partea căprioarei. Și, fără să mai țină seama de nici un pericol, nici de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
trio-ul Nocturna ale lui Franz Schubert, tensiunea infinită din Cântecul de mulțumire adresat lui Dumnezeu, din Cvartetul 132 al lui Beethoven, ori Sanctus și Benedictus din Missa solemnis; sau poemul simfonic al lui Richard Strauss Moarte și transfigurație, cu geamătul și apoi strigătul prelung, învins în final de preschimbarea morții într-o apoteoză a vieții spirituale. Actualmente, în haotică perioadă postmodernistă, nu poeții au neliniște. Ei se bucură de zburdălnicie neînfrânată. Neliniște au cuvintele care nu știu în ce antisens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de toate felurile, creștini, arabi, evrei se perindă în iatacul ei. Toți clatină din cap. Toți frâng și mai tare trupul alb-vânăt în încercarea de a aduce oasele la loc. Gâtlejul se deschide și vocea de copil se împlinește în gemete lungi, care încetează doar când licărul de viață se topește într-o moleșeală prevestitoare de rău. Musa însă nu e pregătit să renunțe. În jurul lui, toți șușotesc despre blestemul lui Tariq și despre încăpățânarea lui de a-și ține trofeul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Dar tu ești fiul meu, Lupino! Cerule, m-ai auzit, mi-ai răspuns! Fiul meu, pierdut... și regăsit, în sfîrșit! ...Tată?! Tînărul lup se retrase doi pași, măsurîndu-și stupefiat interlocutorul. Și, pînă spre asfințit, trupurile celor doi lupi, răscolite de gemetele furtunii, au continuat să înfrunte, neclintite, ploaia nepăsătoare... CAPITOLUL 14 Pa[i mici C um au reacționat, tată și fiu despărțiți de atîta vreme, plecați unul în căutarea celuilalt, nerecunoscîndu-se unul pe celălalt, nerăbdători să să întîlnească și totuși nepregătiți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
alura de om tânăr, care nu se sfiește să calce noaptea În picioare, mâna care Îl salvase și care flutura către el un salut viguros. Ar fi vrut să Îl strige, dar din gâtlej nu i-a ieșit decât un geamăt de om speriat, semn că, oricum, strigătul lui nu ar fi avut nici un Înțeles, iar cuvintele nu Își aveau rostul, nimic nu Își mai avea rostul după acea incursiune pe cărarea invizibilă care străbate golul. A reușit doar să zică
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de-a drep tul stupide. OK. Am vrut să stau departe, dar n-am cum. Îmi scot din buzunar ochelarii cu infraroșii și vin chiar lângă ăștia doi, să văd cu ochii mei ce n-am văzut vreodată. Aud un geamăt, care pare să fie gene rat de o durerere acută. E bolnavă. Pescarul amator își imaginează interiorul nebunei, ars ca de flacără de o boală fără nume. Iar sexul lui se înmoaie și mai mult. Știe că nu e bine
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de faptul că preotul i-a oprit mai întâi la slujbă de seara și apoi,i-a cazat în chilii.Aici s-au luminat și s-au încălzit la lumina lumânărilor. „Se stinse alba lampă căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară strigând în depărtare”. (Ștefan Petică) Ninge! Parcă se aude vocea lui Adamo. Nu am trecut pe la Cascada Duruitoarea. Nu am identificat stâncile
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
îi mai zice și gaidă. După aia mai are vreo trei țevi, una cu găurile, care se ține cu mâinile și prin care se suflă, și una care atârnă tot timpul din burduful de piele și din care iese un geamăt gros: bașii. Pe-acolo mai ieșea și un jet de duhoare, cred că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]