108 matches
-
al dezordinii. Iată ce scria Românul asupra acestei arestări: răspuns însă cu argumente indubitabile, amintind (cu date concrete) zecile de procese de viol, scandal, vătămare corporală pe care acesta le avusese în perioada 1870-1875 (Ion Dendrino și Ciru Oeconomu, „Ilie Geambașul“, TEL., an. V, 5 iunie 1875, p. 3). 42. Poetul Demetru Nicolae Saphir (1847-1883), epigon al lui Bolintineanu, în anii aceștia apropiat de cercurile liberale, fusese, pare se, redactor al revistei Oltul, dirijată de Al. Macedonski. Peste puțin timp îl
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Macedonski. Peste puțin timp îl vom reîntâlni în primele cercuri socialiste românești. 43. Epitaful, semnat cu inițiala X. a apărut, într-o versiune puțin deosebită de aceea reprodusă de Bacalbașa, în Ghimpele: „Acilea reposează cu jale, în vecie / Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie. / Ei fură-n a lor viață vestiții sugători / Eroi cu bâta-n mână și groaznici luptători. Îi plânge popa Tache, îi plânge Beizadeaua, / Îi plânge boieritul, căci îi ținea ortaua. / Ei singuri puteau numai să scoată deputați
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de disciplină al baroului. Iată cum publică ziarele opoziției rezultatul: „Duminică la 1 ale curentei a fost alegerea Consiliului de ordine al advocaților din București. În precedentul Consiliu figurau ca membri dl. Gr. Peucescu, trămisul în Cameră de bandele lui Geambașul și Temelie. Baroul Capitalei a eliminat în noul Consiliu asemenea persoane și a ales pe dl. G. Vernescu decan și pe d-nii N. Blaremberg, N. Fleva, Ion Câmpineanu, Eugen Stătescu, G. Danieleanu și D. Voreas membri.“65 Ziarele anunță pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Căci stele verzi cât portocalele Îmi zburau pe dinaintea ochilor, un diavol milos foarte tânăr, dar cu fustă și cu un surâs perfid, Îmi dăruia un «fier de călcat dragostea» și tocmai când Îl Înghițeam cu oarecare sfiiciune, a apărut un geambaș cu o pendulă.” Trezirea autoarei vine o dată cu regăsirea a ceea ce Îi era familiar: suspiciunea și vigilența. „Ne putem Întreba de ce a pus prozatorul acolo citatul acela din Shakespeare? «Te du și povestește mai târziu că un nebun ți-a spus
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
treia zi m-am întins pe jos de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux, de obiecte de gospodărie și mărunțișuri, geambași și... ceasornicari, juvaergii, pietrari, zugravi, etc. Ei fac adesea obiectul unei atenții deosebite din partea Domnitorilor și Cârmuirei, după cum sufla vântul politic dintr-o țară sau alta. Cu toate acesta, de pe la jumătatea veacului al XVIII-lea străinii „sudiți" sunt în genere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
duce mâncarea la câmp ori se pune pe iarbă(pământ) sub tacâmuri, pâine, mâncare când se servește masa la câmp, prosop special cusut cu flori ori cu modele care se pune în tindă ori pe peretii camerei bune; ciujări=negustor (geambaș) de animale; cigneală=tihnă, tihneala; celeagă=mijloc de transport pe două roți cu care se transportă produse cu volum mic și/sau sarcină concentrată; clopița,a=a bate mai ușor(cu joarda,curelușa); cecărău=bucșă, colier, legătura care fixează două
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
a caracterizat pe ca având un "ton bârfitor și moralizator." Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... ("op.cit".): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]