2,146 matches
-
2302 din 20 aprilie 2017. LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie, Lumea cu- a ei neagră pălărie, Cu boruri largi pe fața străvezie, Privindu- te ca pe o țintă A
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
pâna la moarte, ... Citește mai mult LUMEALumea, acea femeie ideală,Frumoasă, răvășită, imorală,Vindecătoare ea fiind bolnavă,Privirea-i de seducție născută ca otravă,Cu buze fragede, senzuale,Ce rătăcesc pe noi fără de cale,Copilăroasă, ademenitoare,Profund pragmatică dar visătoare,Geloasă pe imaginea ce-a fost,Pe rostul rostului fără de rost,Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie,Lumea cu- a ei neagră pălărie,Cu boruri largi pe fața străvezie,Privindu- te ca pe o țintăA proriei
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul; Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus. Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare! Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul. Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus, Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare. Citește mai mult Străin la mersStrăin la mers, la pungă și ades la suflet,Mă-ndrept spre orizontul mic al plajei cu turiști.Cercând să prind o muză
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul;Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus.Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare!Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul.Cu pescăruș pe umeri îl fac gelos pe Zeus,Cu fiecare pas ce-l fac la margine de mare.... XIII. TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂȚII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015. TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂȚII ÎN OPERA VIRGINIEI
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
suflarea jazz-ului după sunetul distinct al trompetei sale. Unii vorbesc despre influența lui Miles Davis, italianul este însă mai proaspăt că o dimineață în Toscana și mai activ decât un motor de Vespa pe care amantul fuge de soțul gelos. Pe lângă cele aproape 200 de concerte pe an, compune pentru cinema și balet, preda muzică și este director artistic la două festivaluri internaționale de jazz (Time în Jazz și Nuoro Jazz). Are un număr record de înregistrări, care se întind
Concert de Jazz Youn Sun Nah Duo si Paolo Fresu Devil Quartet [Corola-blog/BlogPost/98876_a_100168]
-
lecții la Institutul Cervantes :mrgreen: ). Șocată de ce-a auzit, Maria începe să se zbată cu călușul în gură. Nu doar că Gigi, cel pe care îl iubea, ERA TA-SU, MĂ și că Georgeta, cea pe care tocmai fusese geloasă, ERA MĂ-SA, dar și Julio, pe care îl iubise până acum câteva seri, ERA FRA’-SU, asta ca să nu mai vorbim de Alex, cu care fusese căsătorită până de curând și care ERA... TOT FRA’-SU. Iar Ana/Iuliana
O telenovelă de m-a luat capul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20712_a_22037]
-
nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o învârtită ce dura câteva minute? Dar el fusese dragostea ei! Nici nu durase cine știe ce, dar schimbând-o cu altă fată din sat, ea devenise geloasă, singura dată în viață. De ce? Nu știu, că doar nu era rupt din soare. Asta e părerea mea. Ea însă îl vedea ca pe Făt-Frumos. Nu-i frumos ce-i frumos, îi frumos ce-ți place! De gustibus, non est
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383664_a_384993]
-
Acasa > Strofe > Timp > DE O VARĂ ( DIN CICLUL ,, BĂDIȚĂ”) Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1238 din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Geloasă-s, nevoie mare pentru că al meu bădiță îmi tot spune că așteaptă ca pe-o binecuvântare pe o doamnă iubitoare blondă, îmbrăcată bine, rochii cu multe buline și-accesorii aurite buze-n-albastru vopsite, Ce.. tot timpul e ferbinte parcă-ar vrea
DE O VARĂ ( DIN CICLUL ,, BĂDIŢĂ”) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383733_a_385062]
-
probabil, va trebui să-i stea un timp alături. O să se prelungească puțin peste termenul pe care l-am prevăzut, timpul ce ne va despărți, draga mea. — Anton, suntem oameni trecuți de patruzeci de ani și nu mai suntem tinereii geloși care am fost. Înțeleg! Stai cât crezi că este nevoie, să rezolvi ce trebuie. Vom vedea cum este mai bine să procedăm. Eu trebuie să plec mâine, o fac pentru fetiță, am lăsat-o la părinții colegei sale, îi știi
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
crește singură. Nu va ști niciodadată cine îi este tatăl -Cine îți dă ție dreptul, să privezi un copil, de a ști, cine îi este tată? Gândește-te la asta! Era convinsă că Eugen era tatăl copilului, curios, nu era geloasă pe Sorina, iubirea pentru Eugen se estompase, mojicia lui alungase dragostea. Era mai bine așa. Îi era teamă pentru Sorina. Își amintea de ea, era cu trei ani în urmă, fusese la un bal, dat de unitatea, unde lucra fostul
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
cere de soție. Ne-am înțeles? -Da, o voi face bucuros. Cei doi, se apropiau de grup, vorbind între ei bine dispuși. Colegii lor își dădeau coate, Sorina era gata să izbucnească în plâns, se vedea trădată de Olga, era geloasă pe ea. Toți credeau că s-a reînodat firul iubirii dintre Olga și Eugen. Când a ajuns lângă ei, Sonia a răbufnit: -Bine fată, aici era un moment festiv și tu erai cu Eugen în tufiș? Nu ai vrut, să
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
nu știu ce să zic. - Haide, zău, o să-mi iau revanșa față de tine cu prima ocazie... - În ce fel, ieșind la plimbare cu Ramona sau cu o altă colegă? i-o aruncă furioasă Simona. - Ah, asta era, acum înțeleg reacția ta. Ești geloasă. - De ce aș fi geloasă pe unul ca tine sau pe ea? - "Unul ca mine"! Vai, după cum îmi vorbești este limpede că ești supărată, dar chiar nu reușesc să pricep. Doar tu singură mi-ai dat de înțeles că ești disponibilă
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
zău, o să-mi iau revanșa față de tine cu prima ocazie... - În ce fel, ieșind la plimbare cu Ramona sau cu o altă colegă? i-o aruncă furioasă Simona. - Ah, asta era, acum înțeleg reacția ta. Ești geloasă. - De ce aș fi geloasă pe unul ca tine sau pe ea? - "Unul ca mine"! Vai, după cum îmi vorbești este limpede că ești supărată, dar chiar nu reușesc să pricep. Doar tu singură mi-ai dat de înțeles că ești disponibilă, și că mă placi
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CUCUL ȘI PUPĂZA Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului - Ce-i, Geo?! Vino să te iau în brațe, baiatul meu pufos și drag! Nu vrei? Ești gelos? Treaba ta, eu vă iubesc pe amândoi. Mă privește țintă și verdele din ochi se lărgește ca o câmpie în mijlocul primăverii. - Cu-cu! Cu-cu! strigă pasărea scurt și răsunător ca un orologiu, din vărful nucului din spatele casei. - A-na
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
ar fi potrivit. Tu ești de lăudat ,fiindcă măcar încerci ! Dacă ai ști tot adevărul nu m-ai mai lăuda atât ! ” - Eu am vorbit destul despre mine ? Tu ? - Ce să-ți spun ? Am fugit departe de Traian,soțul meu ,extrem de gelos și violent. Numai că peste zece zile o să trebuiască să mă-ntorc. Oftează adânc ,revenirea la realitatea cotidiană îi provoacă o imensă suferință. - Eu sunt o fire deschisă,îmi place să glumesc,să râd ,să-mi fac prieteni . Asta nu
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
lucru. Ajunse în fața blocului și se așeză pe bancă. Era nedumerit, nu știa ce să creadă. Stând el acolo, fără să simtă răcoarea de afară, îl cuprinse panica. Simțea în sufletul său cum ghimpele geloziei îl înțepa. Nu fusese prea gelos când era tânăr și nici acum n-ar fi fost. Întodeauna fusese sigur pe sentimentele Marianei și la fel fusese și ea pe ale lui. Sau cel puțin, așa crezuse el pană acum. S-au iubit mult de când s-au
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
Toate erau aranjate frumos de ea. Peste tot era mâna ei, peste tot, ființa ei era prezentă, oriunde se uita, avea impresia că o vede. ,, Ce Dumnezeu! Cred c-am înnebunit, sunt om bătrân, am șaizeci de ani și sunt gelos, de parcă aș avea vârsta lui fiu-meu! Doamne! Dacă o fi așa cum cred eu, ce-o să-i spun lui Mircea, când va suna? Ei, voi vedea eu atunci, ce-i voi spune. Mai bine aș înceta cu prostia asta!'' Deși
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
sută, că așa ceva este imposibil, este exclus din start! Sper doar să nu fi pățit ceva, în rest, poți să fii liniștit. Și apoi, râzând, continuă să-i spună, nu mai că tu o luași razna rău de tot, ești gelos, măi frățioare! - Doamne-ajută! Offf... Comisarul îl privi atent și se mai gândi a nu știu câta oară că Mariana nu îl înșela, că nu avea cum! În același timp, pe o parte îl amuza teribil gelozia prietenului său, iar pe
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
nu îl înșela, că nu avea cum! În același timp, pe o parte îl amuza teribil gelozia prietenului său, iar pe de altă parte îi plăcea la fel de mult, deoarece i se părea minunat că la vârsta lui, mai putea fi gelos în felul acesta. Văzuse și auzise multe prin intermediul meseriei sale. De aceea îi era teamă să nu fi pățit ceva grav, vecina sa. Înainte să plece acasă, îi mai spuse încă o data prietenului său: - Stai liniștit, că o găsim noi
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
eleganță, cu fler, discreție, stil, clasă, îndemînare de magician", astfel încît să dobîndească admirația unei Justiții "în deficit de siestă". Și în definitiv hoții nu au elita lor? Cu ce drept s-o subestimăm, s-o neglijăm? Nu cumva suntem geloși pe hoții de marcă? Dacă-i celebrăm pe artiștii de geniu, pe marii născocitori de tipar și praf de pușcă, pe descoperitorii de continente, de ce ne-am arăta reticenți față de marii hoți, mereu fauri de noi tertipuri, de alte fructuoase
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
Odobescu), de teamă (Petre Andrei), din motive de sănătate (Ilarie Chendi), din disperare (Grigore Alexandru Ghica) sau... din nimic (Urmuz). Mulți români celebri au murit săraci și uitați de lume (Haricleea Darclée, Nae Leonard). Moartea poate fi adusă de soția geloasă (Traian Grozăvescu) sau de o piatră care te lovește în cap la un cutremur (Alexandru Ivasiuc). Se poate muri în chinuri, dar în același timp cu demnitate (Doja, Horea, Baba Novac). Unii au privit moartea cu umor (Păstorel Teodoreanu, Pompiliu
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
vrei, a concluzionat Blaga, el s-a obișnuit cu un anume standard de viață și ar face totul ca să-l mențină". Întîlnindu-mă în acea perioadă atît cu Blaga, cît și cu Baconsky, mi-am dat seama că ultimul e oarecum gelos pe marea reputație a celui dintîi și că, socotindu-l aparținînd trecutului, ar dori să dobîndească o poziție similară în planul, cum spunea el, nu al "realismului socialist", ci al "umanismului socialist", cu perspective "nespus de largi". "Blaga e depășit
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
expresiv. Și Ștefan Ignat a evoluat, reușind să demonstreze că Iago este nu numai un demon muntos și inflexibil al răzbunării, ci și o ființă insinuantă, care-și construiește cu abilitate plasa de păianjen în care să-l prindă pe gelosul său stăpân. Așadar, vocea și frazele au fost mai puțin aspre, au apărut chiar și atenuări nuanțative ale cunoscutei sale masivități interpretative. Restul distribuției a fost formată din: Mihaela Ișpan - Emilia, Liviu Indricău - Cassio, Andrei Lazăr - Roderigo, Marius Boloș - Lodovico
OTELLO, în anul bicentenarului Verdi by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83427_a_84752]
-
constituie înțelegerea literaturii sub semnul imperativului categoric al utilitarismului - care are drept consecință instrumentalizarea literaturii în serviciul unui regim politic sau împotriva lui. Regimul dictatorial nu-ți permite să crezi în altceva decât în el: s-ar zice că e gelos pe orice altă opțiune. Nu ai de ales - dacă exiști în regim public. La fel și scriitorul: dacă vrea să publice trebuie să respecte regulile zilei, regulile celui mai tare, regulile celui care îți dă voie și îți dă bani
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
constituie romanul ei de dragoste cu George Enescu pe care o dată îl portretizează metaforic: "...viața în aer liber în mod hotărât nu i se potrivește; este la fel de neîndemânatic ca o lebădă ieșită din apă. Apa? Muzica lui." Enescu era foarte gelos, ca și Maruca (pe numele ei de alint) era o natură vulcanică, un impulsiv, un coleric; fire labilă, trecea de la stările serafice ale sentimentului la infernul neliniștii și furiei, până la a săvârși acte necugetate. Iubita însă (viitoarea soție) se dovedește
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]