1,135 matches
-
Dinastia a fost numită după strămoșul lor, Estrid Svendsdatter. Numele dinastiei Estridsen amintește de achiziționarea coroanei daneze prin căsătoria Contelui Ulf cu Estrid Svendsdatter a Casei de Knýtlinga, fiica lui Svend I al Danemarcei și sora lui Knut cel Mare. Genealogii de mai târziu au urmărit familia de la liderul Styrbjörn, un descendent al familiei regale suedeze, care la rândul lor se coborau de la legendarul rege Sigurd Hring, considerat ca fiind mitic de către cei mai mulți istorici moderni. Svend s-a născut în Anglia
Casa de Estridsen () [Corola-website/Science/331281_a_332610]
-
să în funcție de inflație, el este adesea considerat ca fiind cea mai bogată persoană din istorie. Rockefeller a fost al doilea din cei șase copii născuți în Richford, New York, ai lui William Avery Rockefeller ( 1810 - 1906) și Eliza (Davison; 1813 - 1889).Genealogii susțin că a avut ca strămoși francezi hugenoți care au fugit în Germania în secolul XVII. Tatăl său a fost mai întâi tâmplar, apoi comis-voiajor, care se proclama el însuși ca fiind "medic botanic " și vindea elixiruri.Localnicii îl numeau
John D. Rockefeller () [Corola-website/Science/327157_a_328486]
-
cu o mulțime de alte familii nobile din Rusia. Cel mai vechi membru al familiei a fost Andrei Kobyla, un boier în slujba lui Simeon I al Moscovei. Generațiile de mai târziu i-au atribuit lui Koybla cea mai ilustră genealogie. O genealogie a secolului al XVIII-lea a susținut că el a fost fiul prințului prusac Glanda Kambila, care a venit în Rusia în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, fugind de invadatorii germani. Într-adevăr unul dintre
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
mulțime de alte familii nobile din Rusia. Cel mai vechi membru al familiei a fost Andrei Kobyla, un boier în slujba lui Simeon I al Moscovei. Generațiile de mai târziu i-au atribuit lui Koybla cea mai ilustră genealogie. O genealogie a secolului al XVIII-lea a susținut că el a fost fiul prințului prusac Glanda Kambila, care a venit în Rusia în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, fugind de invadatorii germani. Într-adevăr unul dintre liderii rebeliunii
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
1721 și începuturile Episcopiei Făgărașului", ibid., XXXIV, 1994, p. 85-106; "Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein", ibid., XXXV, 1995, p. 347-373 și în broșură, ca supliment la “Viața creștină“, VI, 1995, nr.23-24 (141-142), decembrie; 1996, nr.1-2 (134-144), ianuarie; "Sate și genealogii din “Ierașul de Sus” (Contribuții la istoria nobilimii maramureșene în sec.XVIII)", ibid., XXXVII, 1997, p. 27-53 și în vol. "Maramureș, vatră de istorie milenară", III, 1997, p. 75-105; "Originile Școlii Ardelene", în “Revista de istorie și teorie literară”, XXXIV
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
înâlțarea unui toiag de cârmuire care va "străpunge laturile Moabului" și la interpretarea dată lui în "Romani". Același pasaj din cartea lui Isaia îl va inspira pe Origen să o numească pe Maria "virgam et florem", "ramură și floare" a genealogiei casei lui David și "virga de radice Jesse" ("ramura rădăcinii lui Ieseu"). Aceste denumiri se bazează pe analogia dintre "virga", "ramură", și "virgo", "fecioară". Tertulian numește neamul lui Iisus "rădăcina lui Ieseu". Maria apare și la Tertulian drept "virga ex
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
dintre "virga", "ramură", și "virgo", "fecioară". Tertulian numește neamul lui Iisus "rădăcina lui Ieseu". Maria apare și la Tertulian drept "virga ex radice", Iisus drept "floare din ramură". Ieronim dezvoltă aceste idei despre tulpina lui Ieseu accentuând rolul Mariei în cadrul genealogiei. Argumentația sa pleacă de la profeția din "Isaia" 11,1 și dezvoltă analogii între proorocirea nașterii lui Iisus dintr-o fecioară în "Isaia" 7, 14, desemnarea iubitului din "Cântarea Cântărilor" drept "trandafir din Saron, un crin din văi" (2,1) și
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
mai vechi familii boierești din Bucovina, membrii ei deținînd dregătorii încă din secolul al XVI-lea. era una dintre cele mai însemnate familii boerești din Moldova și înrudită din vechime cu familiile Balș, Buhuș, Ureche și alte familii mari. Prima genealogie a acestei familii a fost alcătuită de Sever de Zotta, publicată în anul 1933; în acest scop, Sever Zotta a consultat documentele familiei Flondor între anii 1900-1901 la Storojineț, la domeniul lui Iancu Flondor. Această familie de boieri moldoveni nu
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
german Mainz, fiul unui negustor numit Friele Gensfleisch zur Laden, care a adoptat numele de familie ""zum Gutenberg"" după numele cartierului în care se mutase familia sa. Gutenberg s-a născut într-o familie de patricieni bogați, care aveau o genealogie datată până în secolul al treisprezecelea. Părinții săi erau aurari și băteau monedă. Presa fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China
Johannes Gutenberg () [Corola-website/Science/301517_a_302846]
-
ca tată vitreg al lui Isus. Iosif nu este menționat nici în cea mai veche evanghelie, Evanghelia după Marcu. El apare în următoarele evanghelii sinoptic, anume în Evanghelia după Matei și în Evanghelia după Luca, dar cele două liste de genealogii care apar sunt diferite: Matei spune că tatăl lui Iosif este Iacov, dar Luca spune că el era fiul lui Eli. Potrivit Evangheliei după Matei și celei după Luca, Iosif se trage din tribul lui Iuda, din neamul și casa
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
Internaționale din Pontzen - Neapole" (1974), și altele. Materialele sale le semna "Bezviconi", "Gh. Bezviconîi" sau cu pseudonimele "Gh. Bohuș", "Alexis Gurji", "Gh. Moldovan", "Nicolae Pândaru" sau "Nicolae Strajă". Lucrările sale cuprind o gamă mare de teme cum ar fi: istorie, genealogie, heraldistică, medievistică și istorie literară. A scris și beletristică. Dintre multele sale lucrări pot fi amintite:
Gheorghe G. Bezviconi () [Corola-website/Science/306886_a_308215]
-
Genealogia (gr. γενεαλογία, din γένος "genos" - rasă, familie; λόγος "logos" - cuvânt, învățătură, știință) este una dintre cele mai vechi, dar și printre cele mai importante, științe auxiliare ale istoriei având drept scop studiul nașterii și evoluția famiililor, înrudirile care se stabilesc
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
cele mai importante, științe auxiliare ale istoriei având drept scop studiul nașterii și evoluția famiililor, înrudirile care se stabilesc între persoanele unei epoci, evoluția acestor înrudiri în timp, precum și rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfășurarea evenimentelor istorice. Genealogiile sunt înșiruiri sistematice ale membrilor unei familii, făcute pentru a stabili originea și gradul lor de rudenie. Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
epoci, evoluția acestor înrudiri în timp, precum și rolul pe care aceste înrudiri îl joacă în desfășurarea evenimentelor istorice. Genealogiile sunt înșiruiri sistematice ale membrilor unei familii, făcute pentru a stabili originea și gradul lor de rudenie. Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
înșiruiri sistematice ale membrilor unei familii, făcute pentru a stabili originea și gradul lor de rudenie. Metodele de cercetare ale genealogiei sunt cele analitice, prin care se stabilește tabla ascendenților și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc. Această știință își are rădăcinile probabil undeva în
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
genelogia începe să se manifeste vizibil, preocuparea anumitor familii de a-și venera strămoșii sau de a-și arăta obâșia socială devine aproape obsesivă. În Imperiul Roman "arborele familiei" și "cartea casei" erau indispensabile oricărei familii nobile. În perioada medievală, genealogia cunoaște o nouă perioadă de înflorire datorită relațiilor sociale stricte însă prima lucrare cu caracter genealogic cunoscută este "Incunabulul anonim", apărută în 1467 la Strasbourg. După acest moment întreaga Europă este cuprinsă de o frenezie a tipăriturilor cu tabele genaelogice
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
1598. Stabilirea primelor norme, principii și reguli bine stabilite de abordare a genelogiei se fac abia în secolul al XVII-lea prin contribuțiile unor genealogiști ca André Duchesne (Cheneus), Claude-François Ménestrier, Jean Le Laboureur, Sir William Dagdale etc, însă fundamentarea genealogiei ca știință auxiliară a istoriei o face germanul Johann Hübner în seria de lucrări publicate între anii 1725 - 1731. Opera acestuia este continuată de Johann Christof Gattener care, urmând principiile predecesorilor săi, introduce cursuri de genealogie la Universitatea de la Göttingen
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Dagdale etc, însă fundamentarea genealogiei ca știință auxiliară a istoriei o face germanul Johann Hübner în seria de lucrări publicate între anii 1725 - 1731. Opera acestuia este continuată de Johann Christof Gattener care, urmând principiile predecesorilor săi, introduce cursuri de genealogie la Universitatea de la Göttingen, fiind cel care publică în 1788 primul curs universitar al acestei noi discipline. În secolul XIX această știință se dezvoltă foarte mult în special după tratatul lui Ottokar Lorenz "Lechrbuch des gesamten wissenschaftlischen ". După al doilea
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
care încearcă să schițeze un istoric al familiilor boierilor moldoveni. În 1787 banul Mihail Cantacuzino concepe "Ghenealoghia Cantacuzinilor", lucrarea însă va rămâne în manuscris până la publicarea ei abia un secol mai târziu, în 1884. O lucrare deosebit de importantă pentru dezvoltarea genealogiei în Țările Române o constituie "Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane" elaborată între 1844 și 1856 de paharnicul Constantin Sion și publicată la Iași în 1892 de istoricul Gheorghe Ghibănescu. Printre istoricii de la începutul secolului XX care au studiat familiile
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
istoricul Gheorghe Ghibănescu. Printre istoricii de la începutul secolului XX care au studiat familiile nobiliare române îi putem enumera pe Nicolae Iorga și Octav George Lecca, însă cel care fundamentează științific această ramură a istoriei este Ștefan Dimitrie Grecianu care publică "Genealogiile documentate ale familiilor boierești" în trei volume, proiect monumental rămas însă neterminat datorită morții premature a autorului. La Iași între 1912 și 1913 apare prima publicație de specialitate "Arhiva Genealogică" (apar numai 11 numere) iar încercarea de relansare din 1944
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
de Heraldică, și Sigilografie din cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga". Între 1943 și 1945 a funcționat la Iași Cercul Genealogiștilor Români. Unul din membrii fondatori a fost Theodor Râșcanu. În 1999, tot la Iași, a fost înfiițat Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”. Printre membrii fondatori se numără: Ștefan Andreescu, Dan Cernovodeanu, Paul Cernovodeanu (președinte), Ștefan S. Gorovei (vicepreședinte), Mihai Dimitrie Sturdza, Mircea Ciubotaru, Maria Dogaru, Ioan Drăgan, Nicolae Edroiu, Constantin Ittu, Jean Nicolas Mănescu, Ioan Aurel Pop, Adrian
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Zahariuc. Printre genealogiștii români mai importanți se află: Gheorghe Ghibănescu, Gheorghe G. Bezviconi, Sever I. Zotta, Radu Rosetti, Theodor Râșcanu, Ioan Filitti, George D. Florescu, Dan Pleșia, Ștefan S. Gorovei, Paul Cernovodeanu, Dan Berindei, Mihai Dimitrie Sturdza, George Felix Tașcă. Genealogia, ca manifestare a omului de a urmări curgerea unui neam, apare ca o treaptă obligatorie în evoluția sa spirituală și o urmare firească a unui ancestral cult al strămoșilor găsit în orice cultură umană. În Republica Moldova se editează revista "Studii
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
omului de a urmări curgerea unui neam, apare ca o treaptă obligatorie în evoluția sa spirituală și o urmare firească a unui ancestral cult al strămoșilor găsit în orice cultură umană. În Republica Moldova se editează revista "Studii de arhondologie și genealogie", la care colaborează cei mai prestigioși genealogiști moldoveni: Sergiu Bacalov (redactor-șef), Dinu Poștarencu, Alexandru Furtună, Valentin Tomuleț, Alla Cestina, Teodor Candu, Ivan Duminica, Stepan Bulgar etc.
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
fost folosită ca si dispozitiv apotropaic sau de înlăturare a spiritelor rele, cunoscut sub numele de "Gorgoneion". Cele trei gorgone — Medusa, Stheno și Euryale— erau fiicele zeităților marine Phorcys (sau "Phorkys") și ale surorii sale, Ceto (sau "Keto"), monștri htonici. Genealogia lor este împărțită cu cea a Grâielor, după cum prezintă Eschil în "Prometeu înlănțuit": Lângă ele, cele trei surori, înaripatele Gorgone Cu șerpi în loc de păr - disprețuind muritorul— Unele referințe clasice consideră Gorgonele ca fiind un trio; Jane Ellen Harrison consideră că
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
149 pag.) ; 15. O MARE FAMILIE DE PREOȚI ÎN PROTOPOPIATUL DEVEI, SEC. XIII-XX, Deva, 1972 (30 pag.) ; 16. RELATARE DESPRE REVOLUȚIA DIN 1918 ÎN SATUL TEIU COM. LĂPUGIU, (depusă la Muzeul Unirii din Albă Iulia), Deva, 1975 (9 pag.) ; 17. GENEALOGIA FAMILIEI ȘUIAGA DIN LĂPUȘNIC, Deva, 1973 (38 pag.) ; 18. SATUL LĂPUȘNIC-DOBRA, CONTRIBUȚII MONOGRAFICE, Deva, 1973 (67 pag.) ; 19. MONOGRAFIA SATULUI TEIU COMUNĂ LĂPUGIU JUD. HUNEDOARA, Deva, 1974 (211 pag.) ; 20. CRONICĂ PR. NISTOR SOCACI : EPISTOLA A NECAZURILOR ȘI ISTORIA TIMPURILOR
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]