157 matches
-
pentru a înșela în școală și în biserică pe tucanii cei mici, cari intră abia în scenă, asupra valorii vieței reale. Pentru lucrătorii statului onoarea, pentru soldați gloria, pentru principi strălucirea, pentru învățați renumele, pentru proști cerul, și astfel o generațiune înșală pe cealaltă prin acest advocatus diaboli moștenit, prin acest sclav silit la șireție și sofisme, care aicea se vaieră ca popă, colo face mutre serioase ca profesor, colo parlamentează ca advocat, dincolo taie fețe mizerabile ca cerșitor. - Acest din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia poporului nostru nu lucrează... are cu ce trăi; bărbatul nu lucrează, căci n-are la ce lucra - toate fabricele din lume concură cu mizerabila sa meserie. Cât despre inteligența noastră - o generațiune de amploiați... de semidocți... oameni cari calculează cam peste câți ani or veni ei la putere... inteligență falsă, care cunoaște mai bine istoria Franței decât pe-aceea a României, fii unor oameni veniți din toate înghiurile pământului, căci adevărații copii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantagele pe cari li l[e] dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții! Pre legea mea, urmai, ștergîndu-mi sudoarea, arată-mi un om care să scrie romanul Mizeriilor acestei generațiuni, și acel om va cădea ca o bombă în mijlocul pustiitei noastre inteligențe, va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor, poate, pentru țara lui. - Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
geniu.. Arătați-le iasma viitorului și se vor speria de el... Arătați-le unde - ar ajunge de-ar urma tot astfel și se vor întoarce... Dar în fine - adaose el c-un surâs sceptic - de ce să cercăm noi a rădica generațiunea cu umărul? Tot ce se-ntîmplă pe lume rezultă. De-o fi ca ei să se stingă, se vor stinge și cu noi și fără de noi - de nu, nu. Cosmopolit? adaose el încet, hm! cosmpolit sunt și eu; aș vrea ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
eu din câmpiile cele friguroase, brumatece și întinse * în camera din București, din etagiul al treilea, caldă și mică. Sunt un fantast. Capul aplecat asupra mesei, îmi făceam planuri de aur, cugetam asupra acelor mistere din viața popoarelor, din mersul generațiunilor care, asemenea fluxului și refluxului mărei, duc ca o teribilă consecință ici la înalțare, colo la cădere. Afară era un timp posomorât și gemător ca, gândirile murinzilor, ploaia vâjia bătând în ferestrele casei, focul se făcuse zgură-n sobă, lumânarea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Eminescu o va adânci, observând că partidele politice din România nu reușesc să devină partide în sensul european al cuvântului, rămânând facțiuni care-și urmăresc interesele personale și de grup ("partide personale și nu de principii"): Toate puterile sufletești ale generațiunii sunt absorbite de lupte de partide și la rândul lor toate partidele nu sunt decât amploiați, pe de o parte cei activi, pe de altă parte cei destituiți. Aceștia se ceartă pe țara cea de jaf. Modul cum se ceartă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
foiletonistului locvace persistă. I.-G. mai scrie cu ușurință și cu vădită plăcere impresii din vacanțele petrecute în țară ori peste hotare. SCRIERI: Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanu, București, 1884; Elementul pitoresc în cronicile române, București, 1885; Entuziasmul în trecuta generațiune, București, 1888; Manual de poetică română, București, 1888; ed. 2, București, 1894; Geografia în cronicarii români, București, 1889; Călătoriile lui Carol XII, regele Suediei, prin Țara Românească, București, 1890; Bucureștii în timpul revoluțiunii franceze, București, 1891; Cum vorbim, București, 1891; Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
puțin nete (operație / operațiune, rație / rațiune etc.). Linia dominantă de evoluție în limba literară a cunoscut totuși modificări destul de surprinzătoare, petrecute într-un timp relativ scurt: textele culte din anii 1900-1940 abundă în forme terminate în -țiune (de exemplu: protecțiune, generațiune, educațiune, condițiune, revoluțiune, administrațiune, considerațiune etc.), abandonate în a doua jumătate a secolului; astăzi, în toate cazurile citate se folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
sprijinul ce trebuie acordat Moldovei, mult prea neglijată după Unire: ,Dumnezeu știe ce va ieși din această părăsire, spre a nu zice prigonire, a Moldovei. Mai ales să mă ferească Dumnezeu să văd încercări de sfărâmare a ceea de ce două generațiuni patriotice am legat pentru vecie! Îmi place de a crede, ba am de datorie de a crede, că dacă miniștrii nu se vor ocupa de a pune un capăt durerilor și neajunsurilor bătrânei Moldove, ei bine, mai este încă unul
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
nici negustor, ci țăran clăcaș, împroprietărit în 1864. Așa fiind, am eu ori ba dreptul de a spune că șunt țăran?... Eu, din familia mea, m-am născut la București, ceilalți s-au nascut la țară. Șunt și suntem prima generațiune a neamului care a învățat carte!". Curios lucru e faptul că în acest prim discurs parlamentar, atît de lung, încît a fost rostit în două zile din noiembrie 1894, Delavrancea reproșează conservatorilor că șunt factice libertatea presei și a întrunirilor
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
asupra Călimanilor, a pământului plin de rouă sau a vânturilor care dezmiardă fața blondului Adonis. Însoțitorul declară însă că el aparține definitiv lumii reale și că nu se poate hrăni cu imaginația: dumneata, domnul meu, care cugeți cu capul unei generațiuni dispărute și care ești un anacronism în carne și oase, îmbrăcat pe deasupra cu o manta cât toate zilele, poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu însă, care am cinstea de a fi om din timpul meu
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
pe părinți, spre educarea tot mai asemănătoare a celor două sexe, până s-a ajuns, în fine, în ultimul timp, la concepția unei perfecte egalități, până chiar în educațiunea trupească. Dar iată că din toate părțile răsună jălania împotriva unei generațiuni de fete a căror indiferență îngrijorează chiar pe cei cu intențiuni foarte egalitare. Se pare că orice încercare de stăvilire a curentului de emancipare se arată ineficace, căci e în fetele de azi o nevoie atât de exasperantă de libertare
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
ortografie, am onoarea a vă alătura o transcriere conformă cu regulele aici stabilite. Este Cântecul gintei latine, ce l-am transcris, cântat de acel poet și coleg al nostru, căruia natura pare a-i fi dat menirea de a înfățișa generațiunilor contimporane toată frumusețea eufonică a limbei noastre materne." Mai înainte de a relua câteva pasaje din poemul transcris ca probă, cităm din nota redacției 3) la acest raport: "Odată cu reintrarea d-lor Alecsandri și Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti îl invitase să se alăture revoluției, si care răspunde că revoluționarii "cu o singură
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti îl invitase să se alăture revoluției, si care răspunde că revoluționarii "cu o singură săritură ați trecut peste
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
se va situa în răspăr și față de "antisentimentalismul" declarat al generației "obosite sufletește"( v. Mircea Vulcănescu, ŤTînăra generațieť). Într-o scrisoare adresată lui Eliade, Mircea Vulcănescu constata: Nevoia de efuziune pare cel mai de suspectat vrăjmaș, sub acest raport, al generațiunii noastre", în condițiile în care "inteligența domină în chip absolut simțirea acestei generații", și, întrebându-se dacă va veni o reabilitare a sentimentului, își răspundea: Se prea poate. Dar să se știe. Va fi vorba de o inimă strânsă-n
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Deacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare după moarte, atunci aceasta nu se întâmplă în nice un caz înainte de ce nu s-ar stinge cel puțin
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Deacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare după moarte, atunci aceasta nu se întâmplă în nice un caz înainte de ce nu s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contimporană, care nu l-a priceput. Trăbuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l precepe și a-l prețui” (pp. 61 - 62). Deja, de la aceste premise, se poate pune în discuție logica lui Grama.
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare după moarte, atunci aceasta nu se întâmplă în nice un caz înainte de ce nu s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contimporană, care nu l-a priceput. Trăbuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l precepe și a-l prețui” (pp. 61 - 62). Deja, de la aceste premise, se poate pune în discuție logica lui Grama. (Și nu intențiile sau competența, așa cum s-a făcut în genere). Care e
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
miza critică se diluează. Dimpotrivă, se susține. Mai este ceva cu acest studiu, ce se vede privind à l’envers opera de vizionar a lui Maiorescu. E un angajament critic care face loc, care întreține o așteptare. „Să prepare junei generațiuni un câmp liber pentru îndreptare” sunt cuvintele cu care se încheie Cercetarea critică. O misiune pe care Maiorescu și-o asumă înaintea tuturor și pe care și-o va vedea împlinită prin direcția nouă și prin Eminescu, mai ales. Cel
O viziune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4969_a_6294]
-
cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, făcînd distincție dintre știință și artă: "Prin urmare, poezia rătăcită în sfera științei și a politicei rămîne, întîi, neînțeleasă și neinteresantă pentru marea majoritate a oamenilor contimporani și este, al doilea, pierdută în generațiunile următoare chiar pentru cercul restrîns de indivizi, pentru care a avut un sens și o atracțiune în ziua nașterii ei"? Sau această observație, reluînd pe cea dintîi: "Recapitulînd rezultatul dobîndit din cercetarea teoretică de pîn-acum, afirmăm din nou adevărul cu
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
și înțeleaptă a timpului. Țara v-a făcut experiența în decurs de șase ani și a văzut că n-ați învățat decât a vă rotunji averile pe spinarea ei. În această privință dibăcia voastră va fi o tristă lecțiune pentru generațiunile viitoare. Dacă vă va face bilanțul, el va fi scurt și dureros: mizerie înlăuntru! umilință în afară! Duceți-vă de unde ați venit! [14 februarie 1882] 55 {EminescuOpXIII 56} ["ÎN ZIUA OMINOASĂ "] În ziua ominoasă de 11 fevruarie s-a continuat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu mai au nici pe jumătate din vitele câte au avut înainte. Fizicește vorbind, populațiunile au fost și sunt bântuite de boale contagioase. Anghina difterică a distrus o mare parte din generațiunea viitoare. Moralicește vorbind, ele nu au făcut nici un progres în cultură, mulți din ei nu au idee de morală. Produsul muncii lor [î]l consumă la cârciumă. Alții petrec timpul cu furturi și desfrânări. Căsătoria nu este respectată; clerul de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi li se aplică lor și mumelor lor; bărbații se bat foarte des între dânșii. Bătăliile lor sunt foarte violente, ca la niște adevărați sălbateci europeni; se rănesc grav, adeseori se ucid. Această generațiune neomenoasă, rușinea unui stat civilizat, acești oameni perverși și fertili în crime, delicte și contravențiuni de tot soiul se ruinează prin mișelii și rea viață. Iată tabloul pe care nu noi, ci un prefect al guvernului actual [î]l face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în condiții echitabile, cu adversarii lor, nu striviți de atotputernicia și de nedreptatea statelor în cari trăiesc, iată tot la ce pot aspira românii cu drept cuvânt, sub orice guvern ar trăi, și iată care ar trebui să fie misiunea generațiunii viitoare. {EminescuOpXIII 258} Însă tinerii domnișori înstrăinați sunt departe de a-și cunoaște poporul lor propriu comoara de energie și de îndărătnicie națională grămădită în el prin munca seculară, sănătatea judecății lui când vorbești cu el de asemenea lucruri. E
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]