373 matches
-
S. Haldane și ale americanului Sewall Wright au probat că, atunci când anumite mutații oferă avantaje adaptative minime unor indivizi, șansele ca ele să se fixeze într-o populație și să devină dominante sunt mari. Numeroase experiențe făcute cu drosofila de geneticianul Theodosius Dobzhansky, atât în laborator, cât și pe teren, au confirmat ipotezele geneticii populațiilor. A devenit astfel tot mai clar că evoluția darwiniană prin selecție naturală nu este doar compatibilă cu datele geneticii, ci este susținută puternic de aceste date
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
poluarea s-a redus, s-a putut constata o creștere a numărului fluturilor de culoare albă. Modul cum promovează selecția naturală avantajele adaptative a fost pus astfel în evidență cu o claritate didactică. Ce a însemnat schimbarea de poziție a geneticienilor, indusă prin dezvoltarea geneticii populațiilor, de la una rezervată sau chiar ostilă față de explicațiile prin selecție naturală la adoptarea lor fără rezerve, reiese foarte bine din cuvintele unui cercetător, H.S. Jennings, care a fost mult timp reticent față de asemenea explicații: „Mi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
referire la selecția variațiilor, ea a răspuns la problema originii adaptării. Persista însă, mai departe, o ruptură între explicația genetică a mecanismului evoluției și cercetările taxonomiștilor, care se interesează în special de originea marii diversități a formelor lumii vii. Atât timp cât geneticienii cercetau doar populații, originea biodiversității rămânea în afara orizontului preocupărilor lor. Cea de a doua sinteză, care a fost inaugurată de Dobzhansky și completată prin cercetările lui Mayr, Huxley, Simpson, Stebbins și Rensch, este cea dintre două domenii până atunci separate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și Rensch, este cea dintre două domenii până atunci separate, cercetarea evoluției în populații și cercetarea originii biodiversității, a modului cum iau naștere în natură noi specii. Mecanismele care produc procesele din urmă cer explicații diferite de cele studiate de geneticieni. „Pentru naturaliști - scria Mayr - evoluția înseamnă mai mult decât o schimbare a frecvențelor genelor; ea înseamnă dobândirea și menținerea adaptării și originea noii biodiversități.“ Teoria sintetică a evoluției, susținută de dezvoltarea biologiei moleculare, a fost apreciată de majoritatea biologilor drept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ortogenetică a lui Schindewolf, de pe pozițiile teoriei sintetice a evoluției. Scrierile lui Simpson sunt reprezentative pentru poziția acelor paleontologi care sunt deosebit de încrezători în puterea selecției naturale, tinzând să privească procesele macroevoluției ca o extrapolare a proceselor microevoluției, studiate de către geneticieni. Un punct de vedere saltaționist, opus celui darwinian, a fost susținut și de geneticianul american, de origine germană, Richard Goldschmidt. Acesta a contestat fățiș gradualismul lui Darwin și al promotorilor teoriei sintetice a evoluției. El a alcătuit o listă de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezentative pentru poziția acelor paleontologi care sunt deosebit de încrezători în puterea selecției naturale, tinzând să privească procesele macroevoluției ca o extrapolare a proceselor microevoluției, studiate de către geneticieni. Un punct de vedere saltaționist, opus celui darwinian, a fost susținut și de geneticianul american, de origine germană, Richard Goldschmidt. Acesta a contestat fățiș gradualismul lui Darwin și al promotorilor teoriei sintetice a evoluției. El a alcătuit o listă de structuri complexe ale organismelor, de la blana mamiferelor la hemoglobină, despre care a afirmat că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
delimiteze de conservatorii fundamentaliști, care dădeau tonul în unele biserici, subliniind că teoria evoluției speciilor nu contrazice concepția creștină asupra Creației. Mai mult, ea poate fi integrată, fără tensiuni, în această concepție. Reprezentative pentru această poziție sunt considerațiile formulate de geneticianul american Francisco J. Ayala, într-o carte apărută recent. Pentru catolicul Ayala, care a fost elevul lui Dobzhansky, chiar mai importantă decât sugestia că știința darwiniană vine în întâmpinarea unei concepții mai înalte despre Creație pare să fie sublinierea distincției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ajungă la concluzii convergente. Supoziții de acest gen susțin un punct de vedere asupra relației dintre știință și credința religioasă care se bucură de o largă recunoaștere în lumea cercetătorilor naturii, în particular a cercetătorilor evoluției din zilele noastre. Reflecțiile geneticianului britanic John Maynard Smith și ale paleontologului american Stephen Jay Gould sunt deosebit de reprezentative pentru acest punct de vedere. În reflecțiile lui Maynard Smith, accentul cade pe sublinierea contrastului dintre cunoașterea obiectivă și reprezentările despre lume ca întreg, despre sensuri
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
curent în științele fizice, iar folosirea unor asemenea explicații în biologie nu este o rațiune suficientă pentru a susține că disciplina cere o logică a cercetării radical distinctă. “ Un punct de vedere diametral opus a formulat, câțiva ani mai târziu, geneticianul Francisco J. Ayala. Explicațiile teleologice, argumentează Ayala, sunt explicații care nu pot fi reformulate ca explicații cauzale fără pierderi semnificative în ceea ce privește capacitatea explicativă. Celor care susțin, cum face Nagel, că nu putem exclude în principiu posibilitatea ca orice explicație teleologică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că un număr mai mic sau mai mare de ouă clocite ar da mai puțini urmași capabili să supraviețuiască. Vom căuta zadarnic răspuns la asemenea întrebări în afara cadrului conceptual al biologiei evoluției. Putem, așadar, înțelege mai bine o afirmație a geneticianului Theodosius Dobzhansky, unul din creatorii teoriei sintetice a evoluției: „Nimic în biologie nu are sens în afara perspectivei evoluției.“ Concluzia generală care se desprinde este că cercetarea științifică în biologie nu reprezintă o entitate monolitică. Anumite grupuri de discipline biologice au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prezent. Interesul și plăcerea cu care am lucrat la această plantă și cu care continui să țin legătura mi-a permis de-a lungul timpului să înțeleg multe dedesubturi, dar poate multe aspecte sunt încă necunoscute, de unde și interesul amelioratorilor, geneticienilor, fiziologilor, agrotehnicienilor de a continua cercetările pentru adâncirea cunoașterii porumbului, dar care datorită acțiunii și interacțiunii genelor, probabil că niciodată și nimeni nu se va declara mulțumit că totul a fost studiat și totul este cunoscut. În acest context, există
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și bibliotecă, laboratorul de cercetări zootehnice, casa de vegetație, Centrul de cercetări pentru terenuri podzolice de la Ilișești, Centrul de cercetări pentru agricultura zonei montane — Pojorâta, toate aceste înfăptuiri aducând un plus de bunăstare agricultorilor și impulsionând dezvoltarea împrejurimilor sucevene. Prestigios genetician și ameliorator, într-o continuă perfecționare profesională, Mihai Cristea a realizat semnificația biodiversității și obligativitatea conservării acesteia, în special pentru dezvoltarea agriculturii. Astfel, inițiază la SCA Suceava măsuri pentru colectarea formelor vechi de plante, din flora cultivată și din cea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
al acestei Bănci, Mihai Cristea a fost solicitat să constituie Comitetul Național de Resurse Genetice Vegetale, fiind investit în funcția de președinte al acestui organism. Reliefez cu aleasă bucurie fructuoasa colaborare pe care a avut-o cu distinsul și prestigiosul genetician și ameliorator român, academicianul Nichifor Ceapoiu, fost cercetător la ICAR și Director General al Institutului de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea (ICCPTĂ, care l-a susținut cu tărie pe inimosul și curajosul Director Mihai Cristea, în perioada
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și articolele inginerului dr. Mihai Cristea au alcătuit, timp de ani buni, coloana vertebrală pentru revista „Cercetări agronomice în Moldova”, oglindă a vieții spirituale a științei agricole moldave. Impresionanta sa operă științifică situează pe ing. dr. Mihai Cristea printre marii geneticieni și amelioratori români. Ca genetician a fost atras, mai ales de partea practică a acestei științe și în mod deosebit de studiul variabilității și al evoluției populațiilor. Ca ameliorator, rămân incontestabile realizările ca autor de soiuri și hibrizi și expertiza sa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cristea au alcătuit, timp de ani buni, coloana vertebrală pentru revista „Cercetări agronomice în Moldova”, oglindă a vieții spirituale a științei agricole moldave. Impresionanta sa operă științifică situează pe ing. dr. Mihai Cristea printre marii geneticieni și amelioratori români. Ca genetician a fost atras, mai ales de partea practică a acestei științe și în mod deosebit de studiul variabilității și al evoluției populațiilor. Ca ameliorator, rămân incontestabile realizările ca autor de soiuri și hibrizi și expertiza sa în folosirea metodelor de prelucrare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cu o largă cuprindere și abordare științifică a problemelor, cu o hărnicie și calm specific marilor personalități profesionale. Intră în istoria agronomică prin modul de a fi, prin profesionalism, spirit de colaborare formidabil, grija de a forma o școală de geneticieni și amelioratori pentru principalele culturi agricole, dominând viața agricolă științifică și practică, dar și viața academică agronomică din România. Domnul dr. ing. Cristea Mihai, lucrând ca cercetător la Stațiunea de Cercetări Agricole - Suceava din anul 1956 până în 1962 și apoi
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
temperaturi scăzute, boli și dăunători, întrunind, totodată, elemente esențiale de calitate. Posibilitatea de a transfera, în condițiile moderne, aceste însușiri ale speciilor sălbatice, populațiilor și soiurilor locale, fac din acestea cele mai importante resurse genetice pe care le poate utiliza geneticianul și amelioratorul în crearea de soiuri și hibrizi cu capacitate sporită de producție și principii calitative superioare. De-a lungul timpului, în foarte multe zone de origine sau zone agricole, un volum important din resursele genetice s-a pierdut. Sesizând
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
specialității sale, caracterizat prin sintagme inaccesibile publicului larg. Este un merit deosebit al său că a reușit să nu vulgarizeze prin termeni populari inadecvați sau prea îndepărtați de expresiile caracteristice folosite în genetică și ameliorare. Un alt merit al publicistului genetician - ameliorator M. CRISTEA care se impune menționat, se referă la faptul că a evitat în toate publicațiile sale să abordeze teme banale, de importanță minoră. Activitatea de mare complexitate desfășurată continuu de-a lungul multor decenii, îndeosebi activitatea managerială și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
să aibă copii [6]. Normele etice și tabuurile despre sexualitate, dilemele privind statutul moral al embrionului sau fătului, conflictul de interese între participanții la procesul de reproducere donorii gameților, mama "purtătoare" toate au generat dezbateri și polemici în rândul medicilor, geneticienilor, preoților, juriștilor sau oamenilor politici. Am abordat problematica pe care o ridică noile tehnologii de reproducere (NRTs) în eșantionul nostru prin trei itemi care au vizat percepția și gradul de acord, vârsta potrivită și statutului marital al celor care pot
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pentru care te și bănuiesc că ai cumpărat cartea asta, doar-doar vei afla ce am futut sau nu din ce am declarat sau mi s-a pus în cârcă. Deci coapsele desenate cu compasul și apoi corectate cu știința sculptorului genetician așezate în prelungirea unor picioare cu glezne prea firave, peste care mijlocul se subția periculos de tare, de ți-e frică să nu se frângă în susținerea bustului ăla umflat cu sâni perfecți și trufași, care se vor mări cu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
e dinainte citită. Atotputernicia clișeelor: iată o parte din moștenirea împărțirii Europei, iată ce reunificarea ei va trebui să elimine. Un român la Bruxelles (sau la Haga?) Bineînțeles, stând la coadă la aparatul de cafea, cu nasul proptit între omoplații geneticianului maghiar de reputație internațională, m-am luminat tot la față când l-am văzut pe Predrag apărând în ușă. La-nceput nu-1 putusem suferi, ba chiar, după primul lunch în comun cu noii mei colegi, îi spusesem Ioanei că e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca subiect intră într-o cursă iluzorie către un proiect fără limite identificabile... Modul în care omul conștient trăiește emoțional și rațional interacțiunile cu mediul, cu semenii, exercită influență asupra comportamentului său, chiar asupra eredității sale (o ființă vie, spun geneticienii, este în același timp loc al interacțiunii și produs al acesteia. Mediul, educația, contează ca și genele. Individul devine uman atunci când intră în relație cu mediul, cu alte persoane, când se construiește continuu în relațiile cu ceilalți. Respectul față de părinți
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
centrată pe selecția naturală. Viața însă demonstrează că se salvează și cine este ajutat. Solidaritatea, asistența medicală, sunt operaționale atât între oameni cât și între animale. În ceea ce privește ereditatea, ne vom mai întâlni, cu ea când vom vorbi despre genetică și geneticieni. Deocamdată să reținem că, teoria caracterelor dobândite a fost criticată de biologul german August Waismann (1834 - 1914) și de Heinrich C. W. von Waldeyer, creatori ai teoriei cromozomice a eredității și care disting între soma (suma organelor) și germen (celulele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
experimentală și comparată, cu Prévost, Damas și Geoffroy Saint-Hillaire în al treilea deceniu al sec. XIX și apoi, printr-o întreagă pleiadă de embriologi europeni și americani. Numărul lor va crește considerabil în sec. XX, când medicina își va afirma geneticienii săi, îndeosebi în ereditatea normală și patologică: Hermann Müller, M. Lamy, J. P. Turpin, Lejeune. Iată de ce medicii, chiar în sec. XIX, citesc analitic și critic Originea speciilor prin selecție naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existență (Londra
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de engrame ale memoriei. Istoria lui Maury rămâne o ipoteză, deoarece se poate ca visul să fi precedat căderea tabloului, deoarece în somnul REM timpul trece cu o altă viteză decât cel perceput în veghe. Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock gene) la șoarece, care se dovedește a fi prezentă la toate mamiferele, inclusiv la om. Pentru un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]