127 matches
-
regretând amarnic că o invitase pe Ashling. —Scuze! Mi-e doar teamă că o să dispară totul. —Ce anume? —Aperitivele, pungile cu cadouri. Nu plec până la ora trei, așa că nu mă mai întreba. La trei și un sfert, Lisa își luă gentuța Miu Miu de sub birou și îi spuse unei Ashling tremurânde: —Haide. Călătoria cu taxiul pe străzile sufocate de trafic a durat atât de mult, încât până și Lisei i se făcuse frică de ideea că aperitivele și pungile cu cadouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
se va domoli. Liniștea tandră și frumoasă, liniștea pinilor, a pietrei și a obloanelor din fier va coborî de pe dealurile care Înconjoară orașul și se va așterne peste Ierusalim. Bărbați și copii În haine de sărbătoare decente, purtând sub braț gentuțele din catifea brodată pentru filactere, se vor Îndrepta liniștiți către nenumăratele sinagogi din labirintul acesta de străduțe Înguste, pentru rugăciunea de vineri seara. Gospodinele vor aprinde lumânări, iar tații vor rosti binecuvântări cu intonație orientală, plăcută. Familiile se vor așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
avea vocea lui James, mirosea a James, dar nu era James. Era ca într-un film SF din anii ’50 în care trupul iubitei eroului este locuit de un extraterestru - la exterior arată tot ca ea (pulover roz de angora, gentuță de mână, sutien cu cupele așa de ascuțite c-ar putea să-i scoată ochiul și unui păianjen etc.) -, dar privirea i s-a schimbat. Observatorul neavizat ar fi putut crede că îl are în față tot pe James. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
gălăgios de adolescenți care făceau planuri extravagante pentru vacanță. La ora la care a ajuns, gara Mangaliei era aproape pustie, câțiva turci ofereau camere de închiriat, nici unul nu s-a apropiat de el, văzându-l nepăsător și numai cu o gentuță, prea semăna cu un navetist venit la lucru. Orașul încă dormea, s-a plimbat agale pe străzile goale, a privit un timp țăranii care se îndreptau în pas iute spre piață, cu coșuri cu legume proaspete pe umeri, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mai În vârstă, ai cărei ochi semănau, din cauza prea multelor operații estetice, cu niște fante, mi-a Înmânat un șort alb foarte scurt, măsura 0, 50% bumbac, 50% licra, agățat pe un umeraș căptușit În mătase și Împachetat Într-o gentuță de catifea, specială pentru haine. M-am uitat la pantalonașii aceia scurți, care nu păreau să poată intra nici măcar pe un copil de șase ani, după care m-am uitat din nou la femeie. — Ăăă, chiar credeți că Miranda o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
băgat capul pe ușă. Totul fusese răsturnat cu fundul în sus. M-am retras repede pe hol. Poate că cineva încă se ascundea înăuntru. Nu puteam risca să intru. Am închis ușa. Pe când coboram în fugă scările, am scormonit în gentuța argintie după mobil - trebuia să sun la poliție. Apoi, dacă puteam să dau de Jazz și de fete, poate aș fi înnoptat la una din ele. La naiba, telefonul nu era în poșetă! Trebuie să-l fi uitat la bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
le joace încontinuu, fără murmur. Inclusiv în Viața de Apoi, fiecare dintre cei buni își va purta însemnele profesionale: "Să-ți spun eu cum e./ Acolo fiecare stă împreună cu prietenul lui cel mai/ apropiat./ Cizmarul cu un calapod./ Doctorul cu gentuța lui burdușită cu stetoscoape,/ bisturie, seringi și parafe./ Secretara cu mașina ei de scris./ Grădinarul cu sapa lui." (Ce povestește muncitorul). Iar cei răi vor primi câte o pedeapsă pe măsură: "Pedeapsa e mare și cizmarului rău i se va
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
bine, nu unul oarecare. Căpătasem anvergură, știam să mă gudur în așa fel încât să obțin glezne și coapse, umeri și-ncheieturi. Cu un zâmbet și puțin noroc, mi se dădea voie să trec sub masă: acolo, printre pantofi și gentuțe, primeam acces liber la rochiile cu bumbi și ciorapii de nailon. Mă strecuram sub primele, terfelind cordonul în gură, în căutarea aromelor de șifonier sau bucătărie. Unele rochii miroseau a naftalină, altele a cozonac și mai erau unele (puține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în când, îmi aplecam capul, mimând descoperirea unui detaliu prețios. Era un Țuculescu, recunoșteam pătratele portocalii ale florilor, aproape îmi intrau în ochi, dar privirea curgea în altă parte, discret, periferic, spre mișcările Mariei. Maria a extras o pudrieră din gentuță și a făcut gestul ăla străvechi și alambicat pe care nici un bărbat nu-l va înțelege vreodată: și-a țuguiat buzele-n oglindă. Se produceau fel de fel de minuni în ziua de azi, pudriere cu senzori termici, telefoane mobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
viteză de croazieră, muntele limbaj filtrat de abandonul Basarabiei luptînd pentru ea, cealaltă undă vine Andrei Ciurunga, scoală din morți Cîmpia Eichenbaum, oprirea cît o coordonată topometrică, dacă e cu putință în spații Möbius aș vrea modelul lor, îmi bat gentuța de genunchi, buzunar de plastic la piept cutie de cerșit, acordeonul pe două romanțe românești, în hol mă ia feroviarul în brațe și mă trece în celălalt vagon, orb, miriștea arsă, petice de vie se mențin și peste Bălți, medic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prevedea ploaie. Am ales strada Văleni, spre ieșirea din oraș, deoarece aici aveam posibilitatea să mai salut vecinii și să mai "stau de vorbă" cu cîinii. Dintr-o curte iese o doamnă, vădit pusă pe "stat de vorbă". Avea o gentuță de încasatoare la Salubris și, văzînd dorința de a mă aborda, am crezut că reclamă vreun neajuns. Gura ei imita un zîmbet care, prost dirijat, se transformase într-un rînjet de răutate. Demult doream să vă zic ceva, înainte de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
arătat o jartieră (se purtau pe atunci, confecționate dintr-un elastic lat). Mi s-a părut foarte frumoasă și valoroasă, astfel încât mi-am însușit-o și, când a început s-o caute, n-am recunoscut că eu o pusesem în gentuța mea. Bineînțeles că au fost înștiințați imediat mama și tata și bătaia de acasă a mea a fost. Asta a fost prima mea lecție dură de viață, dar mi-a prins bine. Celălalt aspect legat de familia Lupu este puțin
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
parcuri se împletea cu mirosul de port și cu acela al mașinilor și camioanelor militare". Odată cu primăvara, în aer plutea parfumul seducției, căci "fete cu picioarele goale se îmbulzeau pe faleză și către partea sudică a orașului, cu câte o gentuță de plajă sub braț". Vara, dublată de atracția dintre sexe, această ispită a litoralului devenea și mai puternică. "De cum se făcea vremea frumoasă de tot, fetele se risipeau toate către mare, pe jos, cu vreo ocazie, cu autobuzul sau cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poate fi purtată și pe stradă, mai ales în zilele foarte călduroase. Kimonoul este făcut din mătase în culori superbe, cu desene sublime. Peste kimonou se prinde un brâu fin („obi”). Kimonoul se poartă cu papuci speciali, șosete cu degete, gentuță cochetă și o coafură deosebită. „Hakama” este un gen de pantalon tradițional care, în vechime, era purtat numai de bărbați. Azi, „hakama” este purtat, atât de bărbați cât și de femei, cu prilejul anumitor ceremonii sau dansuri tradiționale...„Hakama” amintește
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
vis de darul făcut nepotului. Am procedat astfel, pentru că Dimi era în tabără cu cercetașii. Mariana i-a confecționat lui Dimi un costum tradițional de capră, pentru ca el să nu uite obiceiurile noastre. După un somn odihnitor, mi-am pregătit gentuța în care mi-am pus un caiet, două pixuri, camera de filmat, un prosopel și alte „nimicuri” femeiești, necesare și utile. Uneori, scriu și pe câte o bancă în parc, lăsându-mă în voia senzațiilor de moment. E prima zi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de iluminare”. Afară sunt 40 de grade Celsius, ne simțim ca într o saună, și de atâta căldură, Alexiei i se topesc sandalele în picioare. Pentru a ne ușura vizita, Shinya a închiriat un microbuz. De acasă plecasem cu o gentuță frigorifică pe care, azi, am umplut-o cu tot felul de sticluțe cu vitamine, apă tonică și ceai verde. Aprovizionarea am făcut-o de la automatele de pe stradă. Numai așa am putut ajunge și la templul Tofuku-ji. La fel ca și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de tortură, WC-ul, grajdul, camera pentru oaspeți - un fel de hotel timpuriu, sala de dans, sala armelor... Ghidul nostru, doamna Wanda-Iadwiga, urcă destul de ușor pe scările castelului, de multe ori așteptându-ne la capătul lor. Zâmbește și scoate din gentuță o sticluță albastră, din care bea câteva înghițituri. Cum sunt unul dintre cei câțiva care țin pasul cu ea, îmi permit s-o întreb ce licoare anume bea. „Vodcă”, îmi răspunde cu dezinvoltură. „Îmi liniștește respirația și îmi spală gâtul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
adresa lor, celor prezenți. Erau luați în considerație, erau cineva, erau ceva, reprezentau o entitate reală, concretă și vizibilă. Răpăiala viforoasă a bețișoarelor pe suprafața întinsă a tobei a încetat. Și-a înfipt bețișoarele într-o gaică specială, a deschis gentuța, scoțând tacticos documentul. A tușit de vreo câteva ori pe note diferite pentru a-și pregăti corzile vocale în vederea marii încercări așa cum ar face un celebru violonist trecându-și arcușul peste cele cinci corzi înaintea concertului; și-a mai aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cele mai însemnate și mai puternice făpturi de pe pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nate, pe poziție. Fata nu mai știa ce să facă de rușine, era sigură că tot peronul se uită la ea și rîde, și de aceea nici nu avea curajul să privească împrejur. Stătea cu bărbia în piept, cu o gentuță la subsuoară, cu genunchii mai apropiați și pantofii negri de lac puțin mai depărtați, înfiptă în peronul acela al unei gări, gara Titu, într-o zi însorită, cu gîze multe. Ea stătea, iar oamenii în jurul ei se agitau neîncetat, strigau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spate, cu burta în sus, răsfățându-se și delectându-ne cu culoarea roșcat-aurie a blănii sale. * Din când în când, nu se știe de ce, ca să ne culpabilizeze probabil (or fi aflat și ei că se poartă!) se așază în poziția „gentuță”, de obicei pe hol sau în vreun colț mai ascuns de cameră, făcând pe orfelinii, pe victimele. Tocmai ei, care se bucură, în casa noastră, de toate drepturile! * Cel mare, mai inteligent, și-a confecționat un mieunat sfâșietor, care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
valiză, la plecare. Renunțase, adică, atât la steaua În cinci, cât și la cea În șase colțuri. „S-a trezit la gară. I-a văzut prin fereastră, agitați, nerăbdători, așteptându-l. A mai avut timp să deschidă valiza, să tragă gentuța de mătase. A simțit sub degete cubul, curelele, foșnetul șalului lucios. Atingere speriată, primejdioasă. Furios, aruncase pachetul sub bancă.” Corespondentul meu afirma că descoperise, În aceste rânduri, o afinitate de profunzime cu autorul, ceea ce va numi peste 20 de ani
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște haine într-o gentuță sau ce-a avut ea și m-au ridicat. N-au făcut percheziție în casă și nici nu mi-au bruscat părinții. Mi-au pus ochelari negri și m-au dus la Securitate, pe Bulevardul Copou, lângă Casa Armatei, ulterior
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vii, autentice. Și zău că ar costa mai puțin decât un festival de film, poate chiar mai puțin și decât protocoalele pentru diverse „summit-uri“ în care este dezbătută branduirea Iașului. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Ce încape-ntr-o gentuță Diana SOARE „Când citești e prea liniște în casă, mamă. Hai, lasă cartea, nu vrei să ne jucăm? Sau, mai bine, uite, eu «ziceam» că m-am prefăcut în vânt; pfuu! pfuu! Tu nu știi că sunt eu. Mă cauți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
prin livezi să rumenești gutuile și merele de toamnă, și perele cu sucul dulce ca mierea. Bine-ai venit, toamnă, cu cutia ta de acuarele, să zugrăvești pădurile, și dealurile, și văile cu roșu, cu galben, cu portocaliu... „ Luiza Vlădescu, Gentuța cu pelican, Editura Tineretului, București, 1963. Copertă și ilustrații de Ștefan Nastac Preludiu și fugă pentru antiglobalizare și interculturalitate Manu Babescu La taclale cu punkerii germani în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]