589 matches
-
El Își putea da seama, după expresia ofițerului mai grăsuliu, că mascarada era pe terminate, pentru că acesta Încetase să mai acorde vreo atenție Întrebărilor. Dădea din cap și sughița fără Încetare. Colonelul Hartep păstra aparențele de justiție dintr-o bunătate genuină. Nu avea scrupule, dar nici nu voia să chinuiască omul inutil. Dacă ar fi fost posibil, i-ar fi lăsat doctorului Czinner câteva firimituri de speranță până la sfârșit. Maiorul Petkovici avea permanent obiecții. Știa la fel de bine ca oricare altul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bracing encouragement. We would like this volume to be, essentially, a presentation of the activity and of the actions of the persons who have served as diplomatic and consular agents of Romania (ambassadors, other diplomatic agents, consuls, international functionaries etc.), genuine professionals in the field of international relations, during the last decades of the 20th century, which ended a few years ago, a presentation "sine ira et studio" and, in any case, not "ad ostentatione". In this volume, the persons that
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vorba de flori: ce se alege de natură de cealaltă parte a liniei orizontului? E și ea tot materie vie... N-or fi avînd plantele tocmai suflet, dar s-ar cădea ca Întreaga natură să se refacă În starea ei genuină. Poate Însă că acolo pulsează alte priveliști, la alt nivel de eflorescență. Prin urmare, simțul olfactiv are șanse să-și găsească rostul. Văzul și auzul, În schimb, devin cu siguranță omnidi recționale, global receptoare și atotînțelegătoare. Corpul subtil s-ar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. VASILE ALECSANDRI. Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd în fața frumuseții, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii genuine, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă, Alecsandri rezistă cel mai bine trecerii timpului tocmai în asemenea poezii în care manifestă calitatea reală a talentului său, răspunzînd totodată unei nevoi de armonie înnăscută sufletului omenesc. Vasile Alecsandri
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
similară este recuperată pe turnantă în episodul urmăririi lui Bruno și Steve și al întâlnirii dintre o adolescență întârziată și o copilărie emancipată prematur, și acestea sunt, cred, și cele mai bune momente ale filmului, acolo unde regizorii focalizează momentul genuin al întâlnirii celor două lumi. În tranzacțiile care au loc între șeful bandei și membrii ei cu caș la gură , dar exersați în a-și negocia partea, ai uneori imaginea lui Gavroche prezentând celor doi copii ai străzii palatul lui
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
în filmul lui Sokurov o cât de mică urmă de perversitate, însă este indeniabil că acest erotism stilizat cu lirismul lui de o mare finețe are o ambiguitate mai puternică decât orice gen de sofisticată maladivitate decadentă, întrucât el este genuin, transgresiv, de o stranie frumusețe. Mirosul puternic al corpului masculin trezesc în femeia în vârstă dorința de a fi din nou tânără, acest corp bărbătesc care emană un miros tare, pătrunzător trăiește pe deplin într-un prezent relativ al vigorii
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
privințe, mai impunător decît reședința monarhică engleză. Totuși, la Buckingham, dincolo de butaforia propriu-zisă, se derulează o întreagă fenomenalitate culturală și istorică. Un segment semnificativ din caracterul britanic se regăsește în semiotica elaborată a Coroanei. Nu ai cum să separi identitatea genuină, de profunzime, a Angliei de tradiția sa conservatoare, aristocratică și, nu în ultimul rînd, regală. Pentru mulți dintre liberalii stîngiști ai prezentului, somptuozitatea ritualurilor din această zonă (a se vedea numai ritualul schimbării gărzii, desfășurat, cu precizie metronomică, în fiecare
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
aptă de transfigurări ce-o configurează într-un chip imanent: "Și nu e vorbă mare - măcar pentru că e strict potrivită și cuvenită - să vorbim de o veritabilă cristificare a suferinței și amintirii; veritabilă aproape în sensul cristificării literale, al cristoformizării genuine". Ieșind iarăși un pic din chenarul grav, criticul menționează că opera în cauză merită a fi prețuită "măcar pentru faptul - fie el și fapt de strictă curiozitate - că nu avem prea mulți cardinali și, deci, astfel de memorii sunt marfă
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
1939). Acest imaginar bulversant care reunește oroarea și fascinul, uneori în una și aceeași figură, este în măsură să confere amprenta stilistică filmului său care iese în acest fel de pe turnanta previzibilă a blockbuster-ului. Ceea ce în Labirintul lui Pani era genuin, urmînd firul dublu al istoriei și ficțiunii, aici se combină cu ingredientele unei rețete îndelung folosite și care nu mai lasă loc surprizei. Una din scenele de o poezie vizuală exuberantă, stricată din punctul meu de vedere de replicile pilduitoare
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
lirismului. Mobilitatea e o trăsătură perpetuă a producției în chestiune. O neliniștită deambulare, un nomadism sui generis vizibil și-n localizarea poemelor "în tren spre", "în drum către" justifică o atare impresie. Aproximațiile de limbă întăresc, la rîndul lor, aerul genuin al creației, cuceritoarea ei fluiditate. Iată o emoțională incursiune în istoria patriei natale, Serbia: "Sunt mai mult / un guraliv păstor / doar cu două oi la gură / și la ochi - / care tot pasc în liniște / pe Cîmpia Mierlii, unde / pre vremuri
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
cu mîndrie, ca dovadă de genialitate. Corelată cu această obsesie se află una complementară: aceea ca scriitorul român să nu fi suferit nici o influență străină. Teoreticianul pare a nu înțelege că, în literatură, influența străină este la fel de importantă ca inspirația genuină. Și cînd te gîndești că ploaia de acuze cu care fusese întîmpinat Maiorescu la primele sale studii se rezumase la „antipatriotismul” și la „cosmopolitismul” criticului! Se vede că șocul provocat de asemenea aberații l-a urmărit multă vreme... Performanța stilistică
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
mea” ce „mă îndrumă prin sute de adevăruri”. Dar nu e decît o propoziție intenabilă. Căci întreg efortul literar al lui M. H. Simionescu îl reprezintă ironizarea, demontarea, parodierea creației literare, răsturnarea ei în simulacre burlești, în negativități provocatoare. Nimic genuin, constructiv, serios nu se menține în pagina prozei sale cu miză formală, care atinge virtuozitățile unui iluzionist. Scriitorul nu pare stimulat de conceptul de literatură, ci complexat. „Deosebindu-se de Borges, scrie I. Negoițescu, care imagina cărți de dragul cărților, spre
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
în detaliu în Idiotul lui Dostoievski, într-o întâmplare relatată de generalul Ivolghin! Coincidența e, în sine, memorabilă. Numai că autoarea Lumii ca ziar merge și mai departe. Căci, la Dostoievski, se mai întâmplă ceva. Scena cu pricina nu e genuină. Nastasia Filippovna îl dă de gol pe povestitor: cu cinci zile înainte, citise, în L’ Indépendance Belge, o istorie exact la fel. L-a citit Caragiale pe Dostoievski? Nici nu contează prea mult. „Povestea din Bùbico și, mai ales, bizarul
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
Impresionante sunt filmele de propagandă pe care regizorul le inserează în film, unele dintre ele se impun atenției prin monstruozitatea mesajului. Pentru a demonstra superioritatea rasială, germanii filmează soldați din trupele coloniale franceze, senegalezi, algerieni etc., chipuri cu un zâmbet genuin, cu o tristețe tropicală în pupilele goale, cu o dantură stricată, chipuri ștampilate cu stigmatul degenerescenței și al inferiorității rasiale. Acele identități sunt retopite în malaxorul propagandei alături de chipurile evreilor identificate după trăsături enumerate cu probitatea seacă a observațiilor de
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]
-
timp, dislocarea psihologică din actualul eu alienant, lucru în bună măsură dureros și convulsiv. Divorțul (și el neașteptat) propus de Sally, precum și gelozia spontană, determinată eroului de eveniment, agravează situația, dar, totodată, accelerează incursiunea lui Tubby spre centralitatea sinelui său genuin. Derutat într-o primă fază, scriitorul are o aventură lipsită de fior erotic cu frigida Amy, singura confidentă, în interiorul unui spațiu uman mereu mai înstrăinat/înstrăinant, și scrie furibund - la îndemnul psihiatrei sale - variante ale scenariului pe care-l trăiește
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
și acumularea culturală va opera și mai târziu, într-o scrisoare a lui Vasilyi Andreevici, dar în registru ușor derizoriu și cumva pe dos decât ne-am fi așteptat: refugiul în alcool al generațiilor mai vechi ar fi așadar unul genuin, pe când paradisul artificial al drogurilor postcomuniste ar avea o dimensiune culturală adăugită. Deja din aceste rânduri jocul lui Ernu iese la iveală. Din loc în loc, el pare să fie, spontan, în dezacord cu sine, să uite crezul de adineauri pentru
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
regizorul îi desface el însuși părul, iar gestul are ambiguitatea unei binecuvântări care se transformă în mângâiere, destinată numai ei. Același gest pe care Luisa îl vede repetat cu o altă actriță o face să realizeze că nimic nu era genuin, destinat numai ei, ci doar un stereotip de efect în care regizorul se investea în mod egal, tactic, cu fiecare femeie care-l atrăgea. Plasarea Luizei într-un rol care nu i se potrivește, acela de femeie provocatoare, toată numai
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
nu lumea, măcar perceperea imaginilor ei, prin adecvarea discursului la realitățile și adevărurile istoriei. Că așa stau lucrurile o demonstrează de fiecare dată și intervențiile scriitoarei, de pe podium, în lecturile publice pe care le susține cu dăruire, în pofida unei reticențe genuine față de massmedia. XXX Imaginați-vă o seară geroasă de sfîrșit de ianuarie, la Köln. Cu aproape o oră înainte de momentul întîlnirii lor cu Herta Müller în sala de spectacol și concert a postului de radio și televiziune WDR, numărînd peste
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
majoritatea cărților scrise pînă în prezent de poet. Chiar metaforă preferată de Dan Sociu că titlu pentru selecția românească - „țară mlaștină” - ascunde o dezamăgire dureroasă a scriitorului care nu-și mai recunoaște propria cultură. „}ara” (Irlanda) sucomba gradual. Spiritul ei genuin se descompune precum efigiile roase de timp, de pe vechile monede. Caracterul (tradițional) irlandez a ajuns o poveste, daca nu, pur și simplu, o utopie. Bătrînele cronici ale presupuselor vitejii medievale s-au erodat, de-a lungul derulării unei istorii nespectaculoase
Lumea văzută de Seamus by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6555_a_7880]
-
este mijlocul fundamental al societății pentru a-și descoperi și construi propria identitate". Desigur, folosea termenul în sens savant, fără a include și nuanțele vulgarizatoare, uneori peiorative, folosite, uzual, mai ales în massmedia. Segmentul cultural la care facem referință - folclorul genuin și nu folclorul de consum, cu care ne-a deprins scena sau festivalul, comerțul cu artă populară , stereotip și manierist - este un corp de forme creative de expresie gestuală, orală, intelectuală bazat pe tradiție, existent în societățile primitive sau civilizate
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
cu natura și cu universul. Nu se poate face conservare, păstrare și protejare a patrimoniului imaterial prin festival, spectacol, prelucrare sau exploatare turistică a valorilor culturale, nici prin cultivarea unor tendințe populist-tradiționaliste. El nu poate fi salvat decât în formă genuină, în cadrul natural în care s-a creat și a funcționat. Nu se salvează forma prin care se exprimă un asemenea bun cultural, ci funcția, mesajul de adâncime. Noțiunea de patrimoniu cultural este folosită, preferențial, în discursuri politice și economice, mai
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
scenei. Decorul burghez cu o notă aristocratică adaugă un fel de demnitate bizară scenei, iar aici regăsim, de fapt, alchimia decadentă a regizorului: suprapunerea excitației pe care scena pornografică o introduce prin contrast în cuprinsul vetustului ceremonial burghez, a fascinației genuine a monștrilor săi pentru „artă", și în special arta cinematografică, peste modul retro în care Balabanov filmează în spirit postmodern. Calitatea picturală a cadrelor impresionate într-un sepia aurit precum dagherotipurile macerate de oxizii melancoliei, reluarea unor imagini obsesiv-maladive care
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
protagonistul vede pe masă nici mai mult nici mai puțin decât cartea de care tocmai se debarasase." (p. 41) Așa sună subiectul primei nuvele din Ramona-Vals. Teroarea cedează locul fabulosului, pentru ca acesta (culmea !) să conducă la normalitate. Nu o normalitate genuină, sigur că nu, ci una, cum am văzut, trecută prin ciur și prin dârmon. Cu nesemnificative variații, acesta e scenariul atitudinii în toate povestirile din volum. Procedeul amintește de misterele prozastice ale lui Radu Albala (din Desculțe și nu numai
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual anamnetic. Memoria ține funcțiile imaginației și ea e cea care decide asupra toposurilor imaginative, ca și asupra
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
atmosferei acestui film departe de parodiile ieftine, atunci ar trebui, mai degrabă, să ne întoarcem la MASH al lui Robert Altman serialul din anii 1972-1983 despre războiul din Coreea. În Omul care se holba la capre nu avem doar aerul genuin al comediei, ci și farsă, aluzia ironică, parodia temperata și burlescul copios, adresate legendelor americane construite în jurul filmelor de război, fie el din Pacific, din Europa, din Korea, din Vietnam, si mai nou, din Irak. Ideea că armata americană a
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]