8,843 matches
-
III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1995. 13. Moțoc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17. Ungureanu I. Cartare, cartografiere și elemente de analiză geomorfologică, Centrul de multiplicare al Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1988. 18. Zăvoianu I. Morfometria bazinelor hidrografice, Editura Academiei, București, 1978. 19. xxx Harta geologică a României 1 : 200.000, foaia Bârlad, Comitetul de Stat al Geologiei, București. 20. xxx Buletinele meteorologice zilnice, Stațiile meteorologice Huși (1983 - 1999) și Vaslui (1999 - 2003). 21. xxx Documente privind modul de utilizare a terenului (2001 - 2002), Direcția agricolă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
CERCETĂRILOR Județul Prahova din care face parte orașul Breaza, a stat în atenția oamenilor de știință încă din cele mai vechi timpuri, în special datorită bogățiilor subsolului. Însă studiile vizând probleme de geografie umană și economică sunt puține în comparație cu studiile geologice și geomorfologice. Înainte de anul 1900, lucrările științifice în care apar și referiri la teritoriul regiunii de care ne ocupăm, aparțineau unor geologi români sau străini, preocupați în special de cunoașterea resurselor minerale. Aceste lucrări se referă, însă, în primul rând
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Vâlsan- "Morfologia văii superioare a Prahovei și a regiunilor vecine"(1939ă în care se face o prezentare detaliată a teraselor Prahovei. Dacă lucrările referitoare la vecinătatea Văii Prahovei, publicate până în anul 1944, reușesc să elucideze aproape în întregime problemele structurii geologice și geomorfologice ale teritoriului acestei regiuni, aspectele de geografie umană și economică sunt mai puțin urmărite în prima etapa istorică a cercetărilor. În anul 1837 apare "Dicționarul geografic al județului Prahova", editat de C. Bratescu și I. Moruzzi, în anul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine, aproape toată gama rocilor sedimentare. Formațiunile geologice atât de variate din cuprinsul Subcarpaților conțin numeroase minerale utile care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine, aproape toată gama rocilor sedimentare. Formațiunile geologice atât de variate din cuprinsul Subcarpaților conțin numeroase minerale utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care sunt posibile acumulări de apă. Aceste acumulări
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acțiune terapeutică, au fost determinați în aceste surse la valori care îi recomandă a fi folosiți în cura internă sau externă, conform indicațiilor medicale. Prezența acestor compuși, cât și ponderile lor în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
infectare microbiologică. Obținerea unui grad ridicat de puritate a apei minerale provenite de la sursele enumerate mai sus s-ar putea realiza în primul rând printr-o captare corespunzătoare a surselor și mai apoi prin instituirea perimetrelor de protecție sanitară și geologică a zăcămintelor hidrominerale. Analizele fizico - chimice și examenul microbiologic, efectuat asupra apei unor surse hidrominerale din perimetrul localității Breaza, pun în evidență ape minerale care pot fi utilizate în cura balneară, fie în cura internă, fie în cura externă. Deși
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
este hașurat; o mică platformă în creștet de munte, la peste 5000 de metri. Am mers la fața locului și am luat probe de sol pe o adăncime de zece metri. Concluzia, în timp istoric pe acel loc, conform straturilor geologice găsite, au avut loc mai multe amerizări de nave; straturile de pămănt și rocă păstrează încă urmele părjolului caloric al combustibilului nuclear folosit de 20 navă. Probele de laborator prelevate au confirmat ipoteza mea, pe care intenționez eventual să fac
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de 36 milioane de Km. Robotul va rămâne pentru cercetări doi ani tereștri, care noi știm că sunt egali cu un an marțian. Mai trebuie precizat că sonda V1 lansată în anul 1976 a descoperit pe Marte semne de activități geologice, dar nu și biologice. Evelin: Normal, cataclismul general care a avut loc a distrus tot ce putea susține viața: apă, oxigen, hidrogen, iar viața în stadiu embrionar care s-a salvat se află în catacombele din scoarța lui Marte. Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
a oferit iluzia unei libertăți de expresie mai greu de controlat de cerberii cenzurii (D.G.P.T. - Direcția generală a presei și tipăriturilor). Credeam că am aflat terenul potrivit pentru simboluri și parabole inofensive la examenul „purității ideologice”. Astfel, descrierea unui fenomen geologic obișnuit se voia o metaforă a „transformării revoluționare” suportată de satul românesc, sufocat sub tăvălugul „socialismului atotbiruitor” ( Alunecarea). apărut cu titlu schimbat (Sufletul pământului) și cu multe amputări de text, în culegerea de nuvele și povestiri intitulată Ioana din primăvară
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
bătălie pe care până astăzi a păstrat-o Avito în conștiința sa. Este în asta un cutremur; se agită ondulatele obscure măruntaie spirituale; elementul plutonian al sufletului amenință să distrugă seculara muncă a neputinței științei, la fel precum concepe, în geologică metaforă, însuși Carrascal, scenariul tragic al luptei. "A intrat în joc Inconștientul", își zice la fiecare pas. Leonsia deductiva, planturoasa-bălaie, de culoare sănătoasă, șolduri largi, voluminoase, piept ridicat, privire liniștită, pofticioasă, pe de o parte, partea de sus în apele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ani și nu i-a placut diriginția. Mioara s-a stabilit la Bacău. E secretară la o institutie agricolă.E maritată. Laurențiu a mulțumit dnei S. și dlui A. că l-au îndrumat spre geologie.A lucrat în domeniul prospecțiunilor geologice.Pe urmă a trecut la mină. Aici a fost primit bine de mineri,care l-au studiat după mărimea bărbii:”Ne-au trimis un teolog!”.Familia Gica & Gigi s-a format la sfârșitul liceului.Gigi este ifist,iar Gica este
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ai pus înăuntru?!!! O bomboană de mentă, am bâiguit confuz. — Aaaahh... A început să fugă încoace și-ncolo prin cameră, după care s-a repezit în baie. Am auzit ciocănituri de unelte și șuvoaie de apă, ca după câteva ere geologice de așteptare să iasă palidă și suptă și cenușie, mergând cu genunchii strânși. Parcă m-ai jupuit pe dinăuntru. Bomboană de mentă... Trebuia să merg la ceremonie. M-ai schilodit pe câteva săptămâni. — Spune-i șeicului că ai stigmate. Da
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și economică s-a făcut prin eliminarea costurilor de transport prin pompare și s-a realizat optimul de traseu pentru transportul gravitațional al apelor uzate spre stația de epurare ape uzate. Amplasamentul fiind același din punct de vedere topografic și geologic, s-a ținut cont doare de costurile ce pot să apară prin prisma execuției și a cheltuielilor de exploatare. După realizarea traseului optim funcțional s-a dimensionat rețeua funcție de debitele de calcul, în baza breviarului de calcul întocmit cu specificațiile
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
adamic; cel al limbii în care ne vom găsi forma; cel al organismului nostru ce păstrează, poate, amintiri ale evoluției sale (și, cumva, chiar a strămoșilor săi); cel al locului în care ne-am născut, asupra căruia apasă atât trecutul geologic cât și istoria. Și devenim loc de intersecție (și de judecată în același timp) a acestui trecut ce este, simultan, punct de vedere asupra ființei, "loc" dezvăluitor, deschidere sau luminiș, cum ar spune Heidegger. Faptul că raportarea ține de esența
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est la vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de I. Simionescu în lucrările sale din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de I. Simionescu în lucrările sale din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alungită pe mai multe străzi paralele, cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu Iarna pe uliță. Chiar și Hogaș locuiește încă destul de bine într-o casă din Piatra-Neamț. Lucian Blaga o duce mai rău; la Lancrăm s-a construit o sală de sport care i-a obturat priveliștea spre râpele roșii "formațiuni geologice bizare ca o arhitectură de poveste, sau ca o așezare de temple egiptene, cu columne de cremene și foc" și i-a înstrăinat zeitățile copilăriei: Mai departe, pe rîu în sus, către miazăzi, se profilează Munții albaștri, iar pe rîu
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
de mină relevă ponderea activității miniere în economia localității, predominantă fiind exploatarea de cupru. Câmpul zidit simbolizează trecutul istoric al localității, încă de pe vremea romanilor. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. STRUCTURA GEOLOGICĂ ȘI RELIEFUL Zona Reșița- Moldova Nouă este constituită în special din calcare jurasice și cretacic inferior, iar în carbonifer și liasic sunt cantonate importante zăcăminte de huilă. Magnatismul laramic, de vârstă paleocenă este reprezentat prin banatiteîntâlnite la Ocna de Fier
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a județului se găsește în zona localității Drencova, fiind cca. 76m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munții Godeanu la 2291m. Orașul Moldova Nouă se întinde pe o suprafață de peste 14.600ha, aproape întreg teritoriul aparținând ca structură geologică Carpaților Meridionali constituiți din roci calcaroase și șisturi cristaline bogate în minereu de cupru. Caracteristicile reliefului în zona orașului Moldova Nouă au influiențat etajarea vegetației, predominând silvostepele cu pajiști spontane care în anumite locuri au fost înlocuite cu plante de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]