354 matches
-
și care au inspirat o direcție de cercetare în geometria inelelor, direcție asociată azi în literatura de specialitate cu numele său, al lui Hjelmslev și al lui Klingenberg. După 1933, Barbilian s-a manifestat în domeniul matematicii în special ca geometru, reprezentant al programului de la Erlangen al lui Felix Klein și astfel au trecut la fondarea axiomatică a geometriei algebrice și a mecanicii clasice. Dan Barbilian s-a mai ocupat și de teoriile algebrei moderne (1946 - 1951), de teoria algebrică a
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
aflată într-un câmp gravitațional mai slab observat în cadrul unui câmp gravitațional mai puternic, iar deplasarea spre roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
combinate cu noile drumuri, au format o rețea de itinerarii pornind din capitală, "Lugdunum", azi Lyon (deși originea acestor drumuri este Roma). Cetățile erau și ele legate între ele. Cele patru mari axe care porneau din Lugdunum erau: Buni organizatori, geometri și constructori, romanii, cu sprijinul logistic al unui mare număr de soldați, au trasat drumuri, deseori încă vizibile în zilele noastre pe teren sau pe hărțile detaliate. Întrucât documentele antice care au ajuns până la noi nu permit localizarea cu precizie
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
800 din cărțile de matematică din biblioteca personală a profesorului. Bogata activitate științifică a lui Gheorghiev s-a concretizat în aproape 150 de lucrări publicate în reviste românești și din străinătate. Rezultatele științifice au avut un ecozu larg în rândul geometrilor din mai multe țări. Multe din ele figurează în teze de doctorat, în monografii, în tratate. La Tomsk, de exmplu, au fost efectuate mai multe lucrări și disertații inspirate din opera sa. În activitatea sa nu s-a manifestat ca
Gheorghe Gheorghiev () [Corola-website/Science/312970_a_314299]
-
țîșnită brusc în spațiu ca un germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conservă toate stările și tensiunile evoluției sale către forma finală. Arta lui Alexandru Chira nu se naște din efuziune, ci din calculul rece al unui geometru. Figură solitară în arta noastră de astăzi, pictor și sculptor deopotrivă, el nu elaborează lucrări, nu construiește cicluri și nici măcar nu premeditează expoziții, ci visează mari amenajări spațiale și revărsări ale geometriei într-o lume care și-a pierdut inocența
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
un eveniment editorial, așa cum ar fi fost de așteptat date fiind statura poetului și caracterul inedit al acestor pagini. În fond, era și este vorba despre unul dintre cei mai importanți și mai originali autori români postbelici, un singular oniric geometru în literatura noastră neomodernistă. Se pot număra două-trei cronici de entuziastă întâmpinare, care dau însă - privind retrospectiv lucrurile - impresia unei compensații artificiale. Epitelele și hiperbolele unor critici de obicei reținuți, precum Mircea Iorgulescu sau Ion Simuț, distonează cu tăcerea multor
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Am refăcut în minte traseul vieții extraordinare a acestui om. Provenind dintr-o familie de țărani cu o instrucție rudimentară, Vrânceanu a uimit pe profesorii săi prin talentul său matematic și a ajuns să fie recunoscut drept cel mai important geometru al Romaniei. Spiritul democratic îl avea parcă în sânge. în anii premergători celui de Al Doilea Război Mondial, a combătut energic ascensiunea extremei drepte în universitățile românești, având curajul, în plin regim legionar, de a-i da afară din sala
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
CRIȘAN, Constantin (21.XI.1939, Târgu Neamț - 29.X.1996, București), critic, istoric și sociolog literar. Este fiul Ecaterinei (n. Rogin) și al lui Aurel Crișan, inginer geometru. A absolvit în 1956 Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț, și în 1960 Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează în 1961 în revista „Limbă și literatură”, cu studiul Contribuții la cunoașterea limbii și stilului lui Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
propriile noastre estimări. Edgar Papu afirma că originalitatea lui Caragiale în clasicismul românesc și universal constă nu în faptul că a reușit să realizeze o extraordinară sinteză între epopee (de ce nu tragedie?, n.n.) și comedie. lar Călinescu îl considera unicul "geometru" din literatura noastră (poate o poantă la adresa lui Ion Barbu). Iar argumentația "divinului critic" e formală și minoră. Interesantă și orișicum ciudată ne apare acum terminologia polemică (poate filosofică) a lui Caragiale: moftangii, spanac, categorie a "strănutului" (?), o acustică a zgomotului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vizuale, sau auditive? Concluzia este una de mijloc: scriitorul este asimilat ca propunând "o viziune spațială geometrizată a lumii", realizează o sinteză între epopee și comedie. Este de altfel citat G. Călinescu care aprecia: "Caragiale este, în literatura română, unicul geometru..." comentând expresia "curat murdar", oximoron demonstrând simetria spațială (p. 41). Scriitor al prezentului, Caragiale a creat un univers antropologic al cărui timp s-a topit, iar indivizii și-au pierdut biografia, timpul trecut apărând inutil și mort (p. 43). Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin maturitate, originalitate și expresie critică destule pagini eseistice despre M. Sadoveanu, Ion Barbu, G. Călinescu, C. Noica, M. Preda, E. Barbu, Anton Holban, Camil Petrescu. Iată câteva mostre: "Nu văd în ce constă ermetismul lui Ion Barbu. E un geometru, adâncit în limpezimea oglinzii. Transparența lui e atât de pură, încât pare ermetic". Aici Th. Codreanu atacă imaginea încremenită a unui Ion Barbu poet ermetic, din perspectiva unei critici prea comode, tot așa cum, altădată, respingea imaginea (erodată) a unui Bacovia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ne pregătim... Ce?! Ți se pare că ceream prea mult? Păi..., nimic nou sub soare! Peștera lui Platon, peștera existenței voastre, luminată de Flăcările din Exterior, ale Ideilor! Una la mână! Platon era de toate: și filozof, și fizician, și geometru. Doi la mână: procedurile divine sunt minunate. Sunt expeditive. La maximum. Cam cât ați zice Pater Noster! Țac-pac! Încumetați-vă, muriți și veți vedea! îi încurajează Bursucul. Dar, ca să vă citez, nu chiar acum, nu chiar imediat, că mai avem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
gândit Îndelung proiectul lucrării Întreprinse și a fi căutat adevărata metodă de a dobândi cunoașterea tuturor lucrurilor de care spiritul meu ar fi capabil. Pe când eram mai tânăr, am studiat dintre ramurile filosofiei logica, iar dintre cele ale matematicii analiza geometrilor și algebra, trei arte sau științe care păreau că trebuie să contribuie oarecum la realizarea scopului meu. Studiindu-le Însă mi-am dat seama că, În ceea ce privește logica, silogismele și majoritatea celorlalte reguli ale sale servesc mai degrabă la a explica
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod firesc. Și ultima, de a face peste tot enumerări atât de complete și revizuiri atât de generale, Încât să fiu sigur că n-am omis nimic. Aceste lungi șiruri de explicații foarte simple și la Îndemână, de care geometrii obișnuiesc să se slujească pentru a reuși În demonstrațiile lor cele mai dificile, mi-au oferit prilejul să-mi Închipui că toate lucrurile ce intră În sfera cunoașterii umane se Înlănțuie În același fel, respectînd condiția de a nu considera
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
inteligență sau altă natură, care să nu fie perfecte, ființa lor trebuie să depindă de puterea lui Dumnezeu În așa fel Încât nu puteau subzista nici un moment fără el. Am vrut apoi să cercetez alte adevăruri, și propunându-mi obiectul geometrilor, pe care Îl concepeam ca un corp continuu sau un spațiu infinit Întins În lungime, lățime și Înălțime sau adâncime, divizibil În diverse părți ce puteau avea diverse figuri și mărimi și care puteau fi mișcate și transpuse În toate
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Îl concepeam ca un corp continuu sau un spațiu infinit Întins În lungime, lățime și Înălțime sau adâncime, divizibil În diverse părți ce puteau avea diverse figuri și mărimi și care puteau fi mișcate și transpuse În toate felurile, căci geometrii presupun toate acestea despre obiectul lor - am parcurs câteva din cele mai simple demonstrații ale lor; și remarcând că cea mai mare certitudine pe care toată lumea le-o atribuie nu este bazată decât pe faptul că lucrurile sunt În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În somn nu trebuie deloc să ne facă să ne Îndoim de adevărul gândurilor pe care le avem când suntem treji. Căci, dacă li s-ar Întâmpla unora ca dormind să aibă o idee foarte distinctă, ca de exemplu un geometru să inventeze o nouă demonstrație, somnul său n-ar Împiedica-o să fie adevărată; cât despre greșeala cea mai obișnuită a viselor noastre, constând În faptul ca reprezintă diferite obiecte la fel ca simțurile noastre exterioare, nu are importanța faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu a avut vreodată alt scop decât unul practic. Toate speculațiile teoretice sunt operații prealabil necesare, fiindcă din rezultatele lor decurge morala respectivă. De altminteri, în epocile clasice, marii filosofi, aveau și ocupații profesionale pozitive: medici, legislatori (adică juriști), economiști, geometri, fizicieni, astronomi etc. La orientali și îndeosebi la indieni, despre care știm că disprețuiau tot ce e lumesc, speculația metafizică și contemplația nu au alt rost decât terapeutic, adică practic. În Baghavad Gita e vorba de acțiune și de libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
subiective care instituie un limbaj ideizat, o frazare riguroasă controlată strict. Sintaxa interioară a textelor doinașiene, refractară brumozităților, pune în valoare sensurile, reliefurile, semnificațiile mecanismele unui recitativ calm. Decantate lexical și perspectivizate filozofic, ideile (construcțiile aforistice) beneficiază de arta unui geometru al formelor limpezi care, făcându-și un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au pus calificative ca neoclasic ori neo-parnasian, însă, dincolo de convenții, el năzuiește spre un cer
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atenția acordată detaliilor glisajului fantastic "ca și cum Profesorul de mitologie comparată l-ar veghea mereu pe artist, pentru a-i reaminti că marele model al genului, Edgar Allan Poe a fost în sinea lui, înainte de a se exprima ca literat, un geometru". Nuvela are "structura unui rit corectiv de esențializare, prin intermediul căruia un "artist" rătăcit în sferele inferioare ale vocației și iubirii e pus în situația de a recupera o plenitudine pierdută prin intermediul unei triple probe de "ghicit" (...) e construită ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca omis. Pleacă de la viziunea despre dumnezeire a lui Malebranche și de la întrebarea dacă se poate ajunge, de la o perspectivă geometrică generală, la o individualitate (precum o statuie a Sfîntului Augustin). Halbwachs dezvoltă ideea, atît de importantă, de societate a geometrilor, care este un ecou al concluziilor din 1939 legate de societatea muzicienilor. Se constată în acest text o dublă intenție: de a prelungi societatea muzicienilor prin oricîte societăți savante sînt posibile, căci, pe lîngă societatea geometrilor, despre care se vorbește
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
importantă, de societate a geometrilor, care este un ecou al concluziilor din 1939 legate de societatea muzicienilor. Se constată în acest text o dublă intenție: de a prelungi societatea muzicienilor prin oricîte societăți savante sînt posibile, căci, pe lîngă societatea geometrilor, despre care se vorbește în acest text, vom găsi mai departe, într-un text inserat ulterior, ideea unei societăți a pictorilor. Interesul pentru o societate savantă, perspectiva sa asupra spațiului în general reprezintă un ansamblu de noțiuni, un ansamblu de
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în care Halbwachs ajunge de la durata materială care este spațiul la cadrul social și invers. El face aici aluzie (temă pe care o reluăm în postfață) la o a treia școală savantă, societatea pictorilor, după societatea muzicienilor și cea a geometrilor. Capitolul 1 Memoria colectivă la muzicieni 1 Amintirea unui cuvînt se distinge de cea a unui sunet, natural sau muzical, prin faptul că primului îi corespunde întotdeauna un model sau o schemă exterioară, fixate fie în obișnuințele fonetice ale grupului
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]