167 matches
-
Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice, servind cu precădere practicienilor, o încercare de aplicație a concepției sistemice , multicorelative în geomorfologie. Studii variate, publicate cu deosebire în periodicele geografice ale Academiei, în cele ale Societății de Geografie, dar și în reviste de peste hotare - fără ca autorul lor să fi avut prilejul de a călători în străinătate - sunt consacrate piemonturilor, depozitelor corelate din
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
mai tinere la cele mai vechi formațiuni peneplenizate ale Dobrogei etc. Dintr-o atare experientă de cercetare, îmbogățită permanent și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
etc. Dintr-o atare experientă de cercetare, îmbogățită permanent și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
și metodologic, împletită cu sarcinile sale didactice (în anii '50 ținea pentru prima dată în Universitatea din București un curs de geomorfologie a României), se naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
naște mai târziu o sinteză precum "Geomorfologia României" (1973), asa cum, în 1951, capitolul de geomorfologie din "Manualul Inginerului de Mine", vol. I, încununat cu Premiul de Stat, se înscrie ca o inițiere, mult lărgită apoi în cursul sau de "Geomorfologie, cu elemente de geologie" (1969, 1971). Din aceeași perioadă datează și cursurile sale "Europa, Asia" (1967), "Australia, Oceania, Antarctica" (în colab., 1972), și o hartă murală inedită, "Dinamica litosferei, Tectonica Plăcilor", scara 1 : 22.000.000, ilustrare cartografică de uz
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
Prenume: GRIGORE Data nașterii: 15 (12) octombrie 1928; Locul nașterii: Nehoiașu, jud. Buzău; Starea civilă: căsătorit, un fiu (Aurora; Cristian) Funcția: • profesor universitar; Principalele domenii de interes: Relieful României, terase, piemonturi, pedimente, glacisuri, depresiuni, geografia munților, geografia câmpiilor, regionarea geografică, geomorfologie aplicată, relieful și mediul înconjurător, văile transversale, Geografia României, geopolitica, vulcanism environement, geografie didactică, preuniversitară. Studii: Titluri științifice Specializări Titluri didactice Funcții didactice - științifice și administrative Activitatea editorială Apartenență la societăți științifice Activitatea didactică Cursuri tipărite Laboratoare și stațiuni de
Grigore Posea () [Corola-website/Science/315565_a_316894]
-
de peisajul selenar. Pentru a face mai ușoară transportarea materiilor extrase către port, a fost construită o linie de cale ferată îngustă. În zona solurilor calcaroase, învelișul pedologic practic lipsește, deoarece apa de ploaie se infiltrează imediat între pietre. Geografii, geomorfologii și geologii au studiat amănunțit relieful, solul și structura geologică a insulei și, bazându-se pe rezultatele obținute, au dedus istoria geologică a Naurului. Atolul Nauru este foarte „bătrân” în comparație cu altele de tipul lui. Reciful de corali ce înconjoară insula
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
1923, la Conferința de la Praga G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa. (Blaga Gh. et al., 1996) Contribuții la dezvoltarea: Cercetări de geomorfologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
mai adânc amănuntul științific.”" Ca om de știință, Gh. I Năstase poate fi considerat un geograf complet, întrucât preocupările sale au vizat atât geografia fizică, cât și geografia umană. În cadrul geografiei fizice, acesta a efectuat studii notabile de limnologie și geomorfologie. În ceea ce privește geografia umană, el s-a axat pe geografia populației (sub forma a numeroase studii privind structura populației în diverse zone ale Republicii Moldova), geografia așezărilor umane (aplecându-se în special asupra analizei orașelor mici), geografia istorică, geografia politică (studiul statelor
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
grupând cercetători din domeniile geografie fizică și geografie umană din Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava și Agenția de Protecție a Mediului Suceava. Cercetarea promovată în acest centru se concentrează asupra problemelor teoretice și aplicațiilor practice privind: hazardele naturale și antropice, geomorfologia environmentală, dinamica peisajului geografic, topoclimatologie, resurse naturale, peisaje montane, impactul uman asupra mediului geografic, aplicații GIS, teledetecție, geovizualizare, geografie regională, organizarea spațiului și planificarea teritoriului, geomorfologia dinamică și aplicată, evaluarea turistică a potențialului natural și economic, geografie umană și economică
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
centru se concentrează asupra problemelor teoretice și aplicațiilor practice privind: hazardele naturale și antropice, geomorfologia environmentală, dinamica peisajului geografic, topoclimatologie, resurse naturale, peisaje montane, impactul uman asupra mediului geografic, aplicații GIS, teledetecție, geovizualizare, geografie regională, organizarea spațiului și planificarea teritoriului, geomorfologia dinamică și aplicată, evaluarea turistică a potențialului natural și economic, geografie umană și economică aplicată, resursele naturale și dezvoltarea durabilă. Rezultatele cercetării sunt aplicate în managementul administrativ al terenurilor degradate, în cadrul lucrărilor de protecție a râurilor și lacurilor, în reconstrucțiile
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
sunt împărțiți în trei categorii: abrupți, moderați și lini. După forma pantei aceștia sunt: concavi, convecși, rectilinii și complecși. Aceștia din urmă prezintă rupturi de pantă sau linii de inflexiune, pe locurile unde se unesc două din tipurile anterioare. În geomorfologie se folosește o clasificare oarecum evolutivă: versanți tineri, maturi și bătrâni, sau mai simplificată: versanți abrupți (fără pături de alterări) și versanți în echilibru dinamic (cu pături de alterări). Cauza care face ca un versant să îmbrace o formă sau
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
inselbergului sau poate avea intrânduri adânci sau mai mici în interiorul abruptului muntos. Se formează cu precădere în regiunile semiaride calde. Dacă suprafață reziduală finală este o peneplenă sau o pediplenă — această este una din cele mai discutate probleme generale ale geomorfologiei. Că noțiune peneplenă are întâietate, fiind prima fondată și documentată de către W. Davis, și „apărată” de H. Bauling (1950). Această „aproape -câmpie” se formează prin lărgirea văilor, micșorarea pantei versanților de sus în jos și scăderea altitudinii relative a interfluviilor
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
canalului. Au fost mai multe zone cu cantități mai mici de pământ antrenate, într-o zonă s-a produs un ebulment de 15.000 mc, care a fost cea mai mare alunecare de taluz. Alunecările și deformațiile s-au datorat geomorfologiei terenului, stratificației și naturii straturilor precum și condițiilor hidrogeologice din amplasament. Acest lucru se datorează faptului că nu s-au făcut studii geologice și hidrologice suficiente înainte de începerea excavațiilor și nu au fost oprite lucrările de excavații imediat cu au apărut
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor De această comună se leagă numele geografului Ion Mac, profesor al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, personalitate marcantă a școlii românești de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atât în țară cât și in străinătate. A pus bazele Colegiului Universitar de Cadastru și Cartografie de la Zalău, aducând vechiul târg al Zalăului în rândul orașelor universitare. Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
la granița de NNV a județului Botoșani și de NE a țării, fiind riverană, pe partea dreaptă, Prutului. Aspectul ariei sale este aproximativ dreptunghiular, alungit pe direcție NV - SE, asemănător formei generale a teritoriului comunelor nordice ale județului, determinat de geomorfologia Câmpiei Moldovei (culmi deluroase și văi alungite pe direcția NV - SE, dispoziție impusă, la rândul ei, de structura geologică de monoclin). Această dispoziție generală a reliefului a determinat, din motive practice, direcția drumurilor principale în lungul văilor sau pe direcția
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Băcăuanu V., Donisă I., Hârjoabă I. (1974) - "Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape minerale din județele Iași și Vaslui"; Iași. Bojoi I., (1983) "Relieful structural din Podișul Sucevei. Câteva probleme de geomorfologie aplicată" în "Studiul și cercetări de Geomorfologie"; Suceava. Bojoi I., Brânduș C. (1983) "Contribuții la metodologia de cercetare geohidromorfologică a treptelor joase de relief, cu exces de umiditate, din lungul văilor", în "Studii și cercetări de geografie"; Suceava. Brânduș C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Dicționar geomorfologic"; Editura Științifică București. Bejan V., Caraman C.(1988),"Locurile balneoclimaterice, nămoluri și ape minerale din județele Iași și Vaslui"; Iași. Bojoi I., (1983) "Relieful structural din Podișul Sucevei. Câteva probleme de geomorfologie aplicată" în "Studiul și cercetări de Geomorfologie"; Suceava. Bojoi I., Brânduș C. (1983) "Contribuții la metodologia de cercetare geohidromorfologică a treptelor joase de relief, cu exces de umiditate, din lungul văilor", în "Studii și cercetări de geografie"; Suceava. Brânduș C., Budui V....., (2006),„Harta cu riscurile și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre om și cadrul natural al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de combustie (dioxid de carbon, dioxid de sulf, negru de fum etc.), steril, deșeuri diverse de fabricație, metale cu structură amorfă etc. Antinomia ordine-dezordine nu este pusă în relație numai cu procesul economic de transformare a energiei, ci și cu geomorfologia locală (care poate suferi modificări profunde), sau cu așezările umane (infrastructură, populație, structură socioprofesională, boli asociate procesului economic/tehnologic etc.). În timpul procesului tehnologic apar structuri ordonate, fără de care procesul nu ar fi posibil: instalații, organizarea resursei umane și calificarea acesteia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
teoretică Cataliza Chimie (altele) h) Știința materialelor Materiale anorganice și ceramice Degradare chimică, coroziune Proprietăți optice, magnetice, electrice Proprietăți mecanice și termice Metale și aliaje Polimeri Structură, compoziție și proprietăți Știința materialelor (altele) i) Știința pămîntului Geologie inginerească Geochimie Geologie Geomorfologie Geofizica Hidrologie și hidrogeologie Paleontologie și paleobotanică Detecție de la distanță Sedimentologie și stratigrafie Știința solului Pămînt (altele) j) Știința atmosferei Aerologie Climatologie Meteorologie Radiometeorologie Știința atmosferei (altele) k) Oceanografie Interacțiunea aer-mare Oceanografie biologică Oceanografie chimică Hidrografie Oceanografie fizică Oceanografie (altele
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali, i-au fost foarte aproape de inima sa nobilă. - Vintilă Mihăilescu (1890-1978), geograf, profesor universitar și academician, atât prin scrierile sale (Geografia fizică a României, 1936, Geografia teoretică, 1968, etc) cât
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trăinicie în memorie. Personal, m-am convins de acest lucru în doar cele patru prelegeri audiate în cadrul cursului intitulat " Atmosfera". De ce atmosfera? ... pentru că își desfășura cursul de Geografie generală în patru secțiuni ... corespunzătoare celor patru geosfere ale globului pământesc: Litosfera (Geomorfologia = Morfologia terestră, cum o intitula el), Atmosfera (Climatologia), Hidrosfera (Hidrologia), Biosfera (Biogeografia). Pentru fiecare serie de studenți el prezenta doar unul singur pe an. Geografia României era prezentată sub formă de seminar (de regulă la ani mai mari, III și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]