106 matches
-
lui Thurisind. În conformitate cu mai multe surse, fostul rege fusese tatăl lui Cunimund, iar dușmănia la adresa longobarzilor a acestuia din urmă ar fi decurs și din uciderea de către fiul lui Audoin, regele longobard Alboin a fratelui lui Cunimund, Turismod. Războiul dintre gepizi și longobarzi a reizbucnit în 565. Cunimund, trecut între timp la conducerea gepizilor, a făcut apel la împăratul bizantin Iustin al II-lea, promițând ca, în schimbul sprijinului militar, Bizanțului să i se restituie Sirmium. Iustin a acceptat, drept pentru care
Cunimund () [Corola-website/Science/325030_a_326359]
-
că francii îi era fățiș ostil Imperiului Bizantin. Prima remarcare a lui Alboin pe câmpul de luptă a fost reprezentată de o ciocnire cu gepizii. În bătălia de la Asfeld, el l-a ucis în luptă pe Turismod (Thurismond), fiul regelui gepid Thurisind. Victoria asupra gepizilor a avut drept rezultat intervenția împăratului Iustinian pentru menținerea echilibrului dintre cele două puteri regionale rivale. După bătălie, conform tradiției consemnate de cronicarul Paul Diaconul, pentru a i se permite să stea la masa tatălui său
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
suveran pe un membru din clanul suveranului decedat. În 565 a izbucnit un nou război împotriva gepizilor, conduși de Cunimund (Kunimund), fiul lui Thurisind. Cauza conflictului a rămas necunoscută, iar izvoarele se contrazic: cronicarul longobard Paul Diaconul îi acuză pe gepizi, iar istoricul bizantin Menander Protector dă vina pe Alboin, versiunea cronicarului bizantin fiind preluată de istoricul Walter Pohl. Cronicarul bizantin Theofilact din Simocatta considera că acest război își avea originea în înfumurarea lui Alboin și în faptul că a răpit
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
generalului Narses, care fusese un guvernator abil al Italiei. Longobarzii vedeau Italia ca pe un teritoriu bogat, cu posibilități de pradă, făcându-l pe Alboin să creadă în aducerea laolaltă, alături de longobarzi, multe alte popoare din regiune, inclusiv heruli, suebi, gepizi, thuringieni, protobulgari, sarmați, romanii și puținii ostrogoți rămași. Însă cel mai important grup, în afara longobarzilor, îl constituiau saxonii, dintre care 20.000 au participat la invazie. Saxonii erau tributari regelui franc Sigebert I, iar participarea indică faptul că Alboin ar
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
a raionului din regiunea Odesa, Ucraina. Primii oameni care s-au așezat sedentar pe teritoriul localității de astăzi, au fost agricultorii culturii Cucuteni, la confluența mileniilor V - IV î.Hr. Odată cu migrația popoarelor, teritoriul dat este invadat pe rând de huni, gepizi, sciți, pecenegi și cumani. De la mijlocul secolului al XIV teritoriul aferent regiunii date revine Marelui Ducat Lituanian, servind drept o zonă de tampon între acesta și Hoarda de Aur. Ca urmare a războiului Ruso-Austro-Turc din 1787-1792, interfluviul dintre Nistru și
Savran () [Corola-website/Science/328690_a_330019]
-
în care Țațo l-a ucis pe Rodolfo, regele herulilor. Wacho, fiul lui Unichus, l-a ucis pe Țațo, iar Ildichus, fiul lui Țațo, a încercat să-și răzbune tatăl, dar a eșuat și a trebuit să se refugieze la gepizi, unde a și murit. Wacho a avut trei neveste, prima Raicunda, fiica lui Fisud, rege al turingilor, a doua Austrigusa, o gepida, cu care a avut două fiice, Wisigarda, care s-a căsătorit cu Theudipert, regele francilor, si Walderada, care
Origo Gentis Langobardorum () [Corola-website/Science/336796_a_338125]