2,818 matches
-
natală, studiile gimnaziale la școala din satul Petrești și a absolvit Liceul nr. 3 din Târgu Jiu (fosta Școală Normală) în anul 1957. A fost admis, în anul 1958, prin concurs, la Facultatea de Filologie, secția de limbi romanice și germanice, Universitatea București, pe care a absolvit-o în 1963. In noiembrie 1963, a intrat, prin concurs, la Cursul postuniversitar de relații internaționale de pe lângă Facultatea de Drept, Universitatea București, absolvit în anul 1965. A făcut cursuri de perfecționare în limba franceză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
este veteran de război, având gradul de locotenent-colonel (r). În anul 1948, s-a căsătorit cu Maria Roșculeț și au împreună un fiu și o fiică. Este licențiat în limba și literatura engleză (secundar limba română) al Facultății de limbi Germanice din cadrul Universității București. De asemenea, în urma susținerii examenelor de specialitate, a obținut diplomele oficiale de traducător de beletristică din limbile engleză și franceză. După absolvirea cursurilor de specializare ale Institutului de Relații Internaționale, a fost admis în cadrul Ministerului Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bucurat și alți jurnaliști sau turiști sosiți pe continent special să colinde pădurile Tanzaniei pentru a întâlni maimuța poliglotă. Căci, fiecare dintre ei a avut revelația comunicării cu maimuțoiul în propria sa limbă maternă, oricare o fi fost ea, limbă germanică, romanică, orientală, până la cele mai subtile dialecte. De fiecare dată, maimuța începea greoi dialogul, ca și cum și-ar scormoni creierii spre a produce un răspuns bine alcătuit, dar cu o sintaxă bizară. Apoi, dintr-odată, vorbirea devenea din ce în ce mai fluentă, repezită, gângăvită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
merită să fie cunoscute de toți regii, dacă ele "ar putea fi sursa fericirii oamenilor". De presupus că în subtextul, cel puțin al ultimei considerații, se poate citi maliția de marcă specific voltaireană. Ceea ce plusează în favoarea tînărului autor cu mentalitate germanică e răscumpărat prin ironie, cum se întîmplă într-o frază în care Voltaire afirmă că eseul lui Frederic e mult mai bine scris decît cel al lui Machiavelli și "e o fericire pentru speța umană că, în fine, virtutea a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
moment dat, a unor forțe de constrângere socială care trebuie îmblânzite sau câștigate în prealabil. Astfel, țările care n-au fost niciodată supuse sau care, deși invadate, și-au păstrat intactă demnitatea morală nu cunosc obiceiul rușinos al darului. Statele germanice, inclusiv cele anglo-saxone, din Europa, din America și din Australia, plus excepția extrem-orientală, Japonia, sunt națiuni în rândul cărora straniile reflexe otomano-levantine ar produce un firesc dezgust. Cum să-i explici unui englez sau unui australian că, în România post-ceaușistă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o sfoară", după cum poți să întinzi mâna, să te întinzi în pat (la fel de bine, ba chiar mai plăcut, să te întinzi cu cineva), să întinzi masa, hora, vorba, pasul etc. Limbile latine îmi par a fi campioanele polisemiei, spre deosebire de cele germanice, unde o mai mare disciplină se practică în ordonarea realității. Germana îi este, cred, cel mai aproape japonezei, care se situează la polul opus, să zicem, românei și francezei. Pentru că, lucru inexplicabil și șocant atunci când îl descoperi prima dată, japoneza
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
timp și orice loc. Dar privind înainte, putem oare deduce din trecut că religia va exista și în viitor? Nu este un lucru cert la modul absolut. Religiile pot să dispară: așa s-a întâmplat cu cea egipiteană, babiloniană, romană, germanică... Dar poate dispare și religia ca fenomen al umanității? Cred, de asemenea, că este puțin probabilă dispariția altor fenomene ale umanității, de exemplu arta și muzica. În epoca modernă, Europa occidentală și cea septentrională au avut o dezvoltare specială cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
drept, foarte trecătoare - a ostrogoților în spațiul de la Dunăre și Carpați. Dacă urmele ostrogoților în limba română sunt infime, descoperirile arheologice sunt în schimb numeroase. Nu e clar de obicei dacă acestea pot fi atribuite vizigoților, ostrogoților sau altor neamuri germanice. De asemenea, obârșia geografică a goților stă sub semnul controversei. Veneau din nordul Polonei de astăzi - la sud de Marea Baltică - sau din sudul Scandinaviei, ceea ce ar explica denumirile "gotice" existente și astăzi în partea meridională a Suediei sau din amândouă
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
nu se lasă purtați de diverse speculații. Este aici un simptom al disciplinei muncii în civilizațiile anglofone. Profesional, nu sîntem definiți de inteligență, ci, prioritar, de cunoștințe, cred, consecvent, americanii și părinții lor - ceva mai conservatori - englezii, împreună cu majoritatea neamurilor germanice. Eficiența vine din muncă și abia apoi din talent Mă surprinde plăcut o tînără (seamănă puțin cu Kristen Scott Thomas) care a lecturat în amănunțime fragmentul din „narațiunea" lui Edwards, unde viitorul predicator își recapătă, pas cu pas, credința pierdută
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
și imitat de germani; cultivă, în poezie și în proză, witz-ul tot de factură germană, dar și intens pușkinian, probabil pentru că cel mai mare romantic rus îi oferise, alături de Lermontov, primele exemple exaltante de literatură contemporană. întors decis spre zona germanică și spre cea slavă a romantismului, tînărul scriitor român valorifica un nou atú în principala sa acțiune - acela de a scrie cu totul altfel decît autorii din jur. Ca oricare romantic, Hasdeu a văzut poezia situată deasupra tuturor celorlalte variante
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
romantice: caietul găsit, finalul nuvelei scris de altă mînă, scrisori schimbate între personaje, versuri intercalate în corpul prozei etc. Dincolo de intriga sentimental-ironică, prozatorul nu cedează în nici un fel clișeului romantic: eroul principal, Ghiță Tăciune, unic român într-un mediu studențesc germanic, e cinic și calculat, nu crede în nimic și cu atît mai puțin în dragoste, seduce o fată lipsită de experiență etc.; se sinucide apoi din plictiseală, într-o anticipare a "actului gratuit" din secolul următor. Epilogul nu e nici
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
observațiile lui Al. Graur din 1982, e mai veche decât influența engleză). La confuzie contribuie asemănarea de formă și înrudirea etimologică dintre fr. bleu și engl. blue: în engleză, blue provine din franceza veche, în care termenul e de origine germanică. Bluemarin, rezultatul contaminării dintre un franțuzism și un anglicism, este așadar un pseudoanglicism. Fără să-i bănuiască lipsa de legitimitate, utilizatorii îl scriu într-un singur cuvânt, dar și separat, cu cratimă sau pauză: "De la distanță, cutia pare a avea
Culoare înșelătoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7367_a_8692]
-
Garibaldi era soră cu cea a lui Alexandru Zăgănescu, fiind amândouă italience, născute Bidischini. 4 Giuseppe Tomasi di Lampedusa, op.cit., p.53. 5 Ibidem, p.203. 6 Ibidem, p.230. Comparația cu Rinul poate fi o aluzie la ascendența parțial germanică a personajului, precum și la faptul că Sicilia făcuse parte în secolul al XIII-lea din Imperiul romano-german condus de Hohenstaufeni. 7 Vezi pe Internet, site-ul Palazzo Butera, astăzi proprietatea familiei princiare Moncada di Paternň, descendentă pe linie feminină din
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
afective angajate în expresie, Grigorescu și Andreescu pot sta în poziții diferite, în ceea ce privește tipologiile mari, ei sînt, în mod firesc, solidari. Iar această împărțire nu este neapărat una convențională, care sancționează un loc de formație academică sau altul, adică spațiul germanic sau francez, ci efectul direct al unei anumite dinamici sufletești și al unui mod ireductibil de a gîndi și de a exprima forma plastică. Cele două mari tipologii se regăsesc, în spațiul nostru artistic, distribuite aproape didactic în cele două
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
va urca pe tronul marelui ducat al Luxemburgului. Fiică a contelui Philippe de Lannoy și a lui Alix della Faille de Leverghem, Stéphanie de Lannoy provine dintr-una dintre cele mai vechi familii nobiliare din Belgia. Ea a studiat limbile germanice, a lucrat la ambasada belgiană din Berlin și a locuit timp de un an în Rusia, pe când avea 18 ani. În timpul ceremoniei de nuntă, ea a purtat inelul de logodnă al mamei sale, decedată în luna august. Stéphanie de Lannoy
Nuntă regală în Luxemburg: Prințul moștenitor și contesa Stephanie de Lannoy s-au căsătorit () [Corola-journal/Journalistic/57403_a_58728]
-
pe George Guțu, pot spune că nu se cunoaște deloc presupusa sa competență limitată în materie de Cioran: lecturile filosofului, la care adesea se referă în scrisorile către Kraus, sunt identificate cu exactitate, fie că este vorba de spațiul cultural germanic, fie că nu. Tot așa și întâmplările politice, prieteniile, întâmplările domestice, referințele la propria operă română și franceză: editorul știe totul despre contextul corespondenței și însoțește scrisorile de toate informațiile necesare dezambiguizării lui. Din când în când, cum spuneam, este
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
motivul, poate cel mai important, dacă nu al părăsirii țării, sigur al opțiunii pentru Berlin: pasiunea de meloman a scriitorului. Mai puțin din Italia, și aproape deloc din Franța simbolismului și impresionismului, proveneau idolii săi muzicali; aceștia aparțineau spațiului cultural germanic și se numeau Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven. Întruchipare a sociabilității și oralității urbane, înzestrat cu o prodigioasă inteligență, Caragiale a cultivat comicul ca nimeni altul în literatura română. Pătrunzătorul său spirit de observație s-
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
amorului liber la mijlocul anilor ’30 - un adevărat înaintaș al hippioților din anii ’60! -, e numit agent special pentru educație fizică. Nu știm în ce măsură descrierile „mădularului ars de soare” și odele în care încerca să aducă la același numitor vechile rune germanice și elogiul testiculelor făceau parte din subtilitățile propagandei naziste. Ce știm e că în 1942 cariera gladiatorului care se fotografia expunându-și corpul musculos și uns cu uleiuri - întru totul asemănător culturiștilor de azi - a fost eliminat din toate funcțiile
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
putea spune grafologii!), al căror conținut cutezător liberalizant m-a entuziasmat în întunecatul deceniu 9. Am avut prilejul a-l întîlni pe emitentul lor, în învolburata primăvară 1990, în grădina Casei Scriitorilor. Aurel Dumitrașcu era atunci un tînăr blond, de germanica alura, cu o fizionomie emaciata și cu un păr abundent în așa fel revărsat încît sugera în juru-i o luminiscenta, o promisiune de nimb. Se arătă plin de o decentă voie bună și de proiecte ce nu dădeau de bănuit
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
și imaginea, temeinic fixată în studiile istorice și în manuale, a civilizației din Galia preromană. Mult mai dezvoltată decât se credea, civilizația căreia romanii i-au pus capăt (a inventat, între altele, metalurgia) a stat în umbra celei france, populația germanică suprapusă peste aceea galo-romană, învinsă totuși, la rândul ei, nu militar, ci cultural, incapabilă să-și conserve limba și obiceiurile, diluată în reziduurile galo-romane, cum afirmă Demoule. Niciodată nu li s-a acordat galilor atenția cuvenită, precizează profesorul de la Sorbona
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
mi-a răspuns încă, dar cred că nu mă va refuza. Dacă veți avea ocazia să-l întâlniți (dar nu faceți un demers special), rugați-l să accepte. Hangen de la Harvard a tradus pentru elevi Zeii germani și câteva articole germanice destinându-le Editurii Press de aici (ceea ce nu mă încântă), cu o prefață de Scott Littleton. Pe lângă aceasta, reprezentantul Editurii Press îmi spune că multe din articole sunt prost traduse. Încă o muncă sterilă în perspectivă! Am renunțat să mergem
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
de napolitană desemnând tipul de foaie de aluat copt, crocant, cu relief în pătrățele, folosit pentru biscuiți, cornete de înghețată, înghețată, prăjituri etc.; astfel, napolitană este, în română, echivalentul produsului alimentar denumit în mai multe limbi wafer. Au aceeași origine germanică termenii wafer și waffle în engleză, wafel în neerlandeză, Waffel în germană, gaufre în franceză; unii dintre aceștia au intrat și în alte limbi, astfel că în italiană wafer (împrumut din engleză) desemnează un „biscuit format din două straturi subțiri
Napolitane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5769_a_7094]
-
născut în 1939 în Italia, la Triest. A predat mai întâi la Universitatea din Torino, apoi la Universitatea din Triest, la catedra de limbă și literatură germană, colaborând, de asemenea, la prestigioase publicații precum „Corriere della Sera”, „Il Piccolo”, „Studi germanici”, „Sigma”, „Lettere italiane”, „Il Veltro”, „Literatur und Kritik”. A câștigat numeroase premii printre care: Premiul Bagutta pentru romanul Danubius (1986), Premiul Strega pentru Microcosmosuri (1997), Premiul Erasmus și Leipzig Book Award (2001), Prince of Asturias Award pentru literatură (2004), Austrian
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
Nolde, Franz Marc, Max Beckmann, Paul Klee, Oskar Kokoschka, Ernst Ludwig Kirchner și Max Liebermann. Operele acestor artiști fuseseră confiscate în timpul dictaturii naziste, fiind stigmatizate drept producții ale „artei degenerate” și emanații ale „spiritului jidovit”, „decadent” și „dizolvant”, opus celui „germanic” și „arian”. Valoarea operelor descoperite acum la München este estimat la un miliard de euro, scrie RFI. Potrivit revistei, operele au fost descoperite în urma unui control vamal efectuat deja în anul 2011. A urmat o percheziție la cetățeanul Cornelius Gurlitt
Comoara naziştilor a fost găsită la München. Vezi la cât este evaluată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55170_a_56495]
-
aiuritoare: o falangă de genii care au marcat poate cea mai frumoasă perioadă din cultura omenirii. E vorba de un interval de circa un secol, care se întinde de la frații Schlegel pînă la revoluția pașoptistă, și care mărginește un spațiu germanic de esență tare, la a cărui contemplare nu poți să nu rămîi cu un gust prodigios. Căci e ceva miraculos în izbucnirea atîtor spirite într-un răstimp atît de scurt. A le enumera e oțios: de la Fichte și Schelling pînă
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]