198 matches
-
lui Otto von Gierke Das Genossenschaftrescht, a cărei publicare a început în 1868 și a continuat câteva decenii. În acea perioadă, în Germania era deschis conflictul dintre interpretările date legii de către "romaniști", respectiv de "germaniști", von Gierke fiind în tabăra germaniștilor. În centrul gândirii sale se găsește contrastul pronunțat dintre structura societății medievale bazată pe status atribuit, apartenență, unitatea organică a tuturor grupurilor communal și corporate și distincția fundamentală dintre stat și societate și statul-națiune modern sprijinit pe centralizarea puterii politice
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce ar suferi credința mea, deismul meu filosofic, dacă aș afla că nici o minune evanghelică nu a avut loc? Cu nimic!341. (trad. a.) În același sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și experienței de detenție
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că activitatea agenților secreți sovietici este justificată. În contrast cu miopia politică a lui Rubin, apar judecata nuanțată și luciditatea lui Nerjin. Filologul germanist, având o conștiință de om sovietic, vede încercarea lui Volodin ca pe o tentativă de a lăsa bomba atomică Occidentului. În fanatismul său, Rubin ajută voluntar tocmai regimul care îl persecută și pe el. Nerjin înțelege că "bomba atomică trebuie
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
electroenergetica, autor; ILIESCU, Gheorghe (n. 1916), pictor. A pictat mai multe biserici în Moldova. IOAN, Petru (n. 1947), logician, profesor universitar, autor; IONESCU, Dumitru (n. 1900), absolvent al Academiei Militare. Locotenent (1931), colonel în Statul Major. IVĂNESCU, Aurel (n. 1916), germanist, poet, autor; IVĂNESCU, Cezar (1941-2008), scriitor. JITARIU, Petre V. (1905-1989), biolog, membru al Academiei Române; KERNBACH, Mihai(1893-1976), profesor doctor docent, autor. LINDE, Cristian-George, inginer, profesor universitar la Institutul Politehnic Iași; LUPAȘCU, Ion, istoric, scriitor, licențiat în drept, autor; LUPU, Nicolae
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
, Horst (15.VIII.1942, Timișoara), germanist, comparatist și traducător. Este fiul Irenei Fassel (recăsătorită Mokka), scriitoare de limba germană, și al lui Ștefan Fassel, profesor, mort în al doilea război mondial. A urmat școala primară la Timișoara și tot acolo cursurile Liceului „Nikolaus Lenau”. Din 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
care este diametral opus cu cel din Germania (am spus că nu intru în amănunte). Jumătate din răspuns poate fi citit mai sus. În rest o indolență totală... A.B.Totuși... Totuși sunt romaniștii din țările de limbă germană și germaniștii din România. Dacă n-ar fi cel puțin aceștia aș începe și eu să scriu albume de poezie. Publicul aplaudă focul de artificii, nu însă și răsăritul soarelui! A.B.Prin evenimente culturale, târguri, seminarii, burse, rezidențe, scriitorii se pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ifigenia” (cu elevii săi) la Folticeni și Iași. Aș alege ceva din ea - dacă interesează. P.S. (cu creionul, pe pag. 1, sus În stânga): În lucrarea mea „Istoria lit. germane”, pe care sper s-o aveți, găsiți multe traduceri din revistele „Germaniștilor”, „Ramuri”, „Datina” etc. Aștept de la Dv. confirmarea primirii celor trimise și alte sugestii. Mulțumesc pentru urările ce-mi adresați mie și familiei mele. Vă urez și eu sănătate și spor la munca frumoasă pe care v-ați ales-o și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mă mir Însuși că lucrările mele, Împrăștiate prin tot felul de publicații, au ajuns la 425. Mă bucur, că după cum Îmi scrie valorosul intelectual, care e d. prof. Popa, colaborezi la Monografia V.T. Nu Înțeleg Însă ce capitol ați luat (afară de Germanistul stă corespondența (!) ). Ce fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
tăcerea matale, când, Gott sei Dank! primesc sâmbătă felicitările matale, pentru care mulțumesc În numele alor mei și al meu și Vă urăm celor iubiți ai matale și personal sănătate și tot binele pentru 1972. Trimit tot ce pot din „Revista Germaniștilor” și „Preocupări literare” precum și o legitimație de corespondent onorific al M. Muncii, care n-are altă importanță, decât că pornește de la Liviu Rebreanu, de care te interesezi mata. Am dat și peste notița, care este de fapt certificatul de naștere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca mata, entuziast, pe care ai face foarte bine să-l iei În preajma matale, să te ajute În munca ce depui la Muzeu. E modest și recunoscător și de aceea l prețuiesc foarte mult. În ceea ce privește menționarea mea ca singurul român germanist, este vorba de marea Istorie a lit. germane În 8 volume (Geschichte der deutschen Literatur). Von den Anfängen bis zur Gegenwart - de Helmut de Boor și Richard Newald, Verlag C.H. Beck, München 1966. În vol. II - Die höfische Literatur (1170-1250
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întrebuințez un termen acum la modă, exhaustiv despre activitatea mea la Flt., răscolind prin cele hârțoage vechi și uitate, am mai scos la iveală unele, pe care, poate, ai putea mata să le folosești, În partea ce-ți revine (Activitatea germanistă), de aceea le trimit aici anexate. Îmi pare rău că În presa din Capitală nu se vorbește Încă de Secția muzeală Galeria oamenilor de seamă din Flt.; dar, În schimb, citesc de câte o acțiune culturală de locală importanță, aproape
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre profesorii germani numai Hans Heinrich Borcherdt era academician; iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu și i-l voi cere). Cu toată prietenia, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”12 sept. 1972” desc=”Carte de vizită”> Mulțumiri călduroase . Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost elev și la Întrevedere din 1970 mi-a arătat multă simpatie (De altfel există contract semnat de Stino și de mine la Editura „Cartea R.”, dar... d. Gafița). Odată cu aceste rânduri trimit și ceva din activitatea mea ca student germanist (dacă nu e prea tardiv) și o listă mai mult sau mai puțin completă a lucrărilor mele, pe care aș dori s-o văd la finele biografiei, pe care așa de binevoitori și drăguți mi-o faci mata și d.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În orice caz și cel ce poate traduce În versuri. Am oferit o Antologie a minnesängerilor editurii „Univers” și directorul Romul Munteanu mi-a dat... făgăduieli. Am vrut să predau studenților germaniști 2 ore săptămânal această limbă, gratuit și Ministerul mi-a răspuns, să aștept scoaterea la concurs și să mă prezint atunci, ca și când aș avea 20 ani. Tocmai azi am primit o scrisoare de la un fost coleg de la München, de mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În curent cu Iașul. Dacă te duci acolo, te rog interesează-te, ce-au făcut cu microromanul meu „Duduia Oli”, care i-a plăcut d-lui Popa și altora, cărora le-am dat să-l citească. Dacă vorbești mata despre „Germanistul V.T.”, nu vei avea auditoriu. În orice caz mulțumesc Îndatorat pentru atenția matale delicată și cred că mă vei ține În curent, cu desfășurarea referatelor matale, din care cel mai interesant pare a fi „A. Bârsescu la Flt.”. Oriunde se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din care cel mai interesant pare a fi „A. Bârsescu la Flt.”. Oriunde se află omul activ și nobil, lucrează. Așa faci și mata la Suceava acum. Și eu am fost activ și oarecum sunt și acum... pentru sertar. Unii germaniști și-au mai adus aminte și de mine și m-au invitat, ca unul care am fost de 2 ori la Weimar, să conferențiez. Prof. Roman, Îmi spune d-na Ungureanu, primește felicitări pentru reușita acestui simpozion, iar eu reproșuri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care beneficiați ca unul care V ați adăpat la izvoarele cele mai prețioase ale culturii noastre, apoi pentru că aflu ce preocupări interesante aveți. Mă bucur mult de frumoasa D-stră colaborare cu Dl. prof. Popa În vederea „Monografiei Virgil Tempeanu”. Distinsul nostru germanist, fără egal astăzi - scriitor și profesor, apreciat atât de mult și peste hotare, merită cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare. De asemenea, Întreg planul Dstră de activitate este foarte interesant și ademenitor. Regret
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că bazele școlii comparatiste nu au fost puse și că nu s-au scris studii fundamentale, ca de pildă cele semnate de Tudor Vianu, G. Călinescu, N. Balotă, sau Edgar Papu, dar și de iluștri italieniști (tip Cornel Mihai Ionescu), germaniști, orientaliști etc. Acest demers se cuvine mereu continuat și revizuit dincolo de erudiția cu orice preț, conjuncturi aniversare sau necesități de catedră. În acest sens vom prezenta o admirabilă carte de hermeneutică literară și comparatistă scrisă de Maria-Ana Tupan, Scriitori români
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pretins nimic din partea autorităților culturale, ca de pildă USR, Ministerul Culturii, Academia Română, Universitatea pe care a slujit-o ca asistent 24 de ani (din pricina dosarului "fetid", cum se exprimaseră culturnicii vremii, pecetluit de arestarea tatălui său în 1958, teolog, jurist, germanist, dar și de refuzul fiului de a se înscrie în PCR). Abia în 1990 a fost, în fine, promovat lector și apoi conferențiar. Nu s-a bucurat de niciun fel de premiu, de nicio recunoaștere, în ciuda elogiilor platonice ale inițiaților
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
M.T.: Mă tem de ei abia acum pentru că, iată, în 1999, mi-au telefonat de la Weimar și m-au rugat să țin eu discursul oficial la aniversarea a 250 de ani de la nașterea lui Goethe. Am obiectat că nu sînt germanist, dar mi s-a replicat că se dorește, în fine, un punct de vedere mai original. Cînd am aflat însă că acel discurs oficial trebuia să dureze în germană 45 de minute, am simțit că pe umeri îmi cad greutăți
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România și Germania, la care a asistat și celebrul lingvist și istoric literar romanist Karl Vossler, Virgil Tempeanu (1888-1985) avea deja în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis (Imnuri către noapte, 1914 și Cântări religioase, 1930), Goethe (Iphigenia în Taurida, 1925), Fr. Grillparzer (Sappho, 1927, Medea, 1930); își dăduse doctoratul cu teza, cu titlul lung, medieval că și tema pe care o trata Cântecele de
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
și latină medievală (tipărită în 1934) și tradusese din această literatura (Gudrun, Epopee populară medievală germană, 1931), în fine din toamna anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura Națională, 1998, 212 p.). Preocupările în acest domeniu ale lui V.T. se vor adânci
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
posibile. Ministerul Culturii trebuie felicitat pentru clarviziunea cu care finanțează publicarea literaturii de bună calitate. Iar Nora Iuga... Despre Nora Iuga ar fi mai multe de spus. S-a născut la 4 ianuarie 1931 în București și este o cunoscută germanistă. A publicat până în prezent zece volume de versuri (Vina nu e a mea, Buc., EPL, 1968, Captivitatea cercului, Buc., CR, 1970, Scrisori neexpediate, Buc., CR, 1978, Opinii despre durere, Buc., CR, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, Buc., CR
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
mele, ci cu grija de a salvgarda factorul estetic..." * TIMPUL ieșean (numărul pe iunie) reia din revista germană Das Gedicht nr. 7, 1999-2000, un top al poeților secolului XX. Topul este rezultatul unui vot al unui grup de critici, poeți, germaniști, traducători, antologatori etc. cărora li s-a solicitat să indice zece nume în ordinea preferințelor. Punctajul (de la zece la unu) a stabilit ierarhia. Mai exact, e vorba de două liste: una a poeților de limbă germană (nemți sau austrieci), alta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]