197 matches
-
Vă doresc din inimă ani mulți și bucuria de a fi mereu în mijlocul familiei. Vă duc dorul! Cu profundă stimă, al Dv. Eugen Dimitriu informare. A fost adusă la „Galerie” de subsemnatul, de la Buftea, în urma rugăminților ce le-am adresat germanistului. 230 TEODORESCU, Despina 1 Fălticeni, 12 ianuarie 1975 Mult Stimată Domnișoară Teodorescu, Au trecut aproape trei săptămâni de când am avut deosebita plăcere de a vă cunoaște și de a discuta despre ilustra Dv. familie. Deoarece știam că nu veți fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
curaj, de ale cărui implicații profesorul era conștient. Sadoveanu era un spirit democrat și Virgil Tempeanu un om de caracter, prieten cu „marele Sad.” (așa-i spunea Labiș). După război, Virgil Tempeanu a publicat numeroase cărți, fiind cel mai reputat germanist din țara noastră. „Cântecul Nibelungilor”, apărut prin 1966 în traducerea lui, s-a bucurat de o frumoasă prefață din partea D-nei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Până de curând, profesorul a fost lector al Universității populare din București, foarte solicitat de cursanți. A făcut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
invitați oaspeți din altă parte (cei amintiți mai sus), era firesc să le cedăm locul. Sunt bucuros că pentru modesta mea comunicare, a trebuit să parcurg întreg volumul de „Scrisori către Artur Gorovei”, care a apărut 316 Maria-Luiza Ungureanu, profesoară, germanist, publicist din București, folclorist. 317 Sorin Gorovei, profesor de matematică din Fălticeni, fiul folcloristului Artur Gorovei. 261 sub îngrijirea Dv.318 Ați înfăptuit un remarcabil act de cultură, dând la iveală aceste scrisori care „se odihneau” de ani de zile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ani de zile colaborările scriitorilor fălticeneni și în special ale D lui Prof. Virgil Tempeanu. Aici am putut alcătui fișe bibliografice destul de complete. În prezent lucrez la Monografia „Virgil Tempeanu”, cu Dl. Prof. V. G. Popa. Mi-au revenit capitolele „Germanistul V.T.” și „Scrisori către V.T.”, pentru care am redactat peste 200 de fișe. Partea mea va avea circa 350 pagini. Cu cea a D-lui Popa, cred că vom atinge 700 pagini. Ne aflăm într-un stadiu destul de avansat. Mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la... Balcic; Dora - mama lui Holban, se numea de fapt Antoaneta...). Revin asupra momentelor de încântare prilejuite de lectura scrisorii Dv. Pe viitor, le doresc cel puțin tot atât de lungi, căci îmi împărtășiți din bogata Dv. experiență de istoric literar, de germanist și folclorist. Pentru orașul în care mi-am petrecut copilăria, de care mă leagă amintiri plăcute, am făcut câte ceva, dar nu îndeajuns. E un teren ce așteaptă vaste investigații. Trăiesc clipe de autentică satisfacție, atunci când găsesc vreun document. După 2-3
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
2003. Dana Bălan, "Ultimul deceniu al comunismului, un dosar cultural, Iașiul anilor '80", I, II, III, în Dilema Veche, 2007 http://dilemaveche.ro/sectiune/caleidoscopie/ articol/ultimul-deceniu-al-comunismului-un-dosar-cultural-iii Bauer Markus, "Unter Druck und nach Diktat. In den Fängen der Securitate - der Germanist Andrei Corbea-Hoișie rechtfertigt sich", în Neuer Züricher Zeitung, 30.9.2008 http://www.nzz.ch/aktuell/feuilleton/uebersicht/unter-druck-und- nach- diktat-1.960763 Bocancea Sorin (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014. Călinescu Alexandru, "Trecutul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
2 Ibid., p. 25. 3 Asupra acestui punct, a se vedea analiza lui L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 57. 4 Ruptura survenită la Congresul de la Saint-Étienne în 1882 dă naștere Partidului Muncitoresc Francez guedist și Federației Muncitorilor Socialiști (broussiștii și germaniștii). 1 Vezi Friedrich Engels, Problema locuinței, 1872. 2 Léon Bourgeois, Solidarité, Paris, Armand Colin, 1914 (ediția a 8-a, august); prima ediție 1896, p. 269. Citatele care urmează sunt extrase din această lucrare. 1 Anecdotă relatată de L. Houdeville, op. cit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Căci arta e mereu tînără. Și înseamnă, în sensul ei cel mal înalt, dăruire. Torouțiu e un om care nu bîrfește și nu știe ce e critica negativă. Are în această privință poate școala germană. E unul dintre puținii noștri germaniști. Dar nici în viață nu și-a făcut din negație o armă. A biruit și a biruit dușmanii prin fapte, nu prin înjurături și vorbe grele, De aceea e un adevărat biruitor" (apud Ion Filipciuc). În ce privește seria Torouțiu a "Convorbirilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei de 50 de ani37. Într-un oraș mai puțin bogat în instituții culturale, intelectualitatea locală se întrunea adesea ad-hoc la farmacia urbei. Germanistul Virgil Tempeanu, Artur Gorovei sau Sadoveanu au ținut veritabile cenacluri literare într-o astfel de locație neobișnuită 38. În acest decor, Eugen Lovinescu părea "izolatul orașului", deși a fost surprins adesea la discuții în cofetăria-cafenea, un alt spațiu public ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studii apărute în presa locală. La liceul din Fălticeni, profesorul de literatură Nicolae Beldiceanu este și colaborator la revistele Convorbiri literare și Contimporanul. Directorul Vasile Ciurea editează manualul de geografie al județului Baia, organizând și un Muzeu al Fălticenilor. Profesorul germanist Virgil Tempeanu este autor de manuale și un valoros traducător al operei lui Goethe, iar profesorul A. G. Stino publică peste 1500 de studii și articole și o monografie închinată lui Ion Dragoslav 88. Nicodim Ițcuș, profesor la Liceul de băieți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conferințe în cadrul Societății, abordând teme legate de tradiția și folclorul românesc, filosofie românească, scriitori și poeți români, precum Sadoveanu sau Eminescu. Sala de gimnastică a îndeplinit adesea rolul sălii de spectacol unde aveau loc reprezentații de teatru animate de profesorul germanist Virgil Tempeanu. Într-un astfel de decor artistic se vor forma viitorii actori Birlic și Jules Cazaban. În acești ani liceul se va bucura și de vizite ale unor personalități de seamă. În 1930, la sărbătorirea a 50 de ani
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni Societatea Prietenii culturii. Din opera sa: Album istoric al județului Folitceni, f. a., Curs de limba
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în volume "cu valoare de document sufletesc, intelectuale"29. Romanul Fata moartă al avocatului Ion B. Missir rămâne în istoria recentă a literaturii române "o cronică de tulburătoare autenticitate a primului război mondial". Ion Sângiorgiu apare ca "cel mai important germanist al nostru, precum și un important comparatist interbelic"30. DSR acordă atenție și publicațiilor folcloristice ale Elenei Niculiță Voronca, descriind în detaliu activitatea sa în deceniile interbelice, deși, surprinzător, istoriile literare și enciclopediile anterioare nu au inclus și numele acesteia. În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ițul secolului al XIX-lea, concep?ia dominant? despre faptul social era c? �tot ce este general a fost mai �nt�i individual�. Aceast? afirmă?ie f?cut?, la 1896, de c?tre un ț�n?r universitar, Charles Andler, germanist de forma?ie, dreyfusard din convingere ?i socialist prin voca?ie, trece drept reflectarea unui sim??m�nt general ce dep??e?te clivajele obi?nuite ale bisericu?elor. Aceast? eviden?? va fi atacat? de c?tre Durkheim cu o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care este diametral opus cu cel din Germania (am spus că nu intru în amănunte). Jumătate din răspuns poate fi citit mai sus. În rest o indolență totală... A.B.Totuși... Totuși sunt romaniștii din țările de limbă germană și germaniștii din România. Dacă n-ar fi cel puțin aceștia aș începe și eu să scriu albume de poezie. Publicul aplaudă focul de artificii, nu însă și răsăritul soarelui! A.B.Prin evenimente culturale, târguri, seminarii, burse, rezidențe, scriitorii se pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu corespunde tipologiei deschizătorului de drum, fondatorului de școală, metodologie sau disciplină. Mai degrabă filolog decât istoric, el nu este nici teoretician, nici arhitect al unor construcții de amploare. Wikander a evoluat într-o paradigmă a secundarității fecunde în raport cu cercetările germanistului Otto Höfler, cu liniile principale ale școlii suedeze de istorie a religiilor Iranului pre-islamic trasate în durabila sinteză a profesorului său Henrik Samuel Nyberg, în raport cu proiectul comparativ, vast și irepetabil, al lui Dumézil, amestec de „geniu creator și fantezie nelimitată
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cunoască: „Nu veți face o escală la Uppsala? Acolo veți întâlni un public foarte interesant. Dacă la Lund (unde eu am studiat 2 semestre în anii ’21-’22) îi veți întâlni pe nordiștii K.G. Lunggren și Ivor Lindquist și pe germanistul Roth, vă rog să le transmiteți cele mai bune urări din partea mea” - cf. scrisoare din Alpbach, 17 aprilie 1952, în Corespondență II, pp. 217-218. În mod semnificativ, nici una din scrisori nu amintește de Wikander. XXtc "XX" 1. Carl-Martin Edsman, Le
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și îi poate conduce chiar și pe cei mai pricepuți „spre erorile surmenajului”. Dar această combinație este absolut necesară pentru ca știința religiilor să aibă un viitor. O bună orientare în mai vechea și mai noua istorie a religiei ne oferă germanistul și istoricul olandez al religiilor Jan de Vries, într-o carte de curând apărută, despre istoria cercetării mitologiei. Ea conține numeroase extrase din lucrările diferiților cercetători, însoțite de comentarii și observații unificatoare. În primul rând, cititorul este scutit de o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
unificatoare. În primul rând, cititorul este scutit de o atitudine superior didactică, putând descoperi singur ce au spus despre religie și problemele ei un lung șir de spirite, mai mult sau mai puțin superioare, de la Xenofan la Raffaele Pettazzoni. În calitate de germanist, Jan de Vries s-a ocupat înprimul rând de mituri și folclor, și de aceea el îi selectează mai ales pe cei care reprezintă aceste domenii de interes în istoria religiilor. Lectorul dobândește viziuni interesante despre modificările interpretărilor asupra miturilor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Ifigenia” (cu elevii săi) la Folticeni și Iași. Aș alege ceva din ea - dacă interesează. P.S. (cu creionul, pe pag. 1, sus În stânga): În lucrarea mea „Istoria lit. germane”, pe care sper s-o aveți, găsiți multe traduceri din revistele „Germaniștilor”, „Ramuri”, „Datina” etc. Aștept de la Dv. confirmarea primirii celor trimise și alte sugestii. Mulțumesc pentru urările ce-mi adresați mie și familiei mele. Vă urez și eu sănătate și spor la munca frumoasă pe care v-ați ales-o și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mă mir Însuși că lucrările mele, Împrăștiate prin tot felul de publicații, au ajuns la 425. Mă bucur, că după cum Îmi scrie valorosul intelectual, care e d. prof. Popa, colaborezi la Monografia V.T. Nu Înțeleg Însă ce capitol ați luat (afară de Germanistul stă corespondența (!) ). Ce fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
tăcerea matale, când, Gott sei Dank! primesc sâmbătă felicitările matale, pentru care mulțumesc În numele alor mei și al meu și Vă urăm celor iubiți ai matale și personal sănătate și tot binele pentru 1972. Trimit tot ce pot din „Revista Germaniștilor” și „Preocupări literare” precum și o legitimație de corespondent onorific al M. Muncii, care n-are altă importanță, decât că pornește de la Liviu Rebreanu, de care te interesezi mata. Am dat și peste notița, care este de fapt certificatul de naștere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca mata, entuziast, pe care ai face foarte bine să-l iei În preajma matale, să te ajute În munca ce depui la Muzeu. E modest și recunoscător și de aceea l prețuiesc foarte mult. În ceea ce privește menționarea mea ca singurul român germanist, este vorba de marea Istorie a lit. germane În 8 volume (Geschichte der deutschen Literatur). Von den Anfängen bis zur Gegenwart - de Helmut de Boor și Richard Newald, Verlag C.H. Beck, München 1966. În vol. II - Die höfische Literatur (1170-1250
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întrebuințez un termen acum la modă, exhaustiv despre activitatea mea la Flt., răscolind prin cele hârțoage vechi și uitate, am mai scos la iveală unele, pe care, poate, ai putea mata să le folosești, În partea ce-ți revine (Activitatea germanistă), de aceea le trimit aici anexate. Îmi pare rău că În presa din Capitală nu se vorbește Încă de Secția muzeală Galeria oamenilor de seamă din Flt.; dar, În schimb, citesc de câte o acțiune culturală de locală importanță, aproape
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre profesorii germani numai Hans Heinrich Borcherdt era academician; iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu și i-l voi cere). Cu toată prietenia, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”12 sept. 1972” desc=”Carte de vizită”> Mulțumiri călduroase . Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]