146 matches
-
Nu știu - și aș dori să aflu, dacă medicamentele luate de la Buftea au folosit. Am primit prompt cei 90 lei. După cum am scris și pe dosul Foii de expediere a coletului am mai găsit unele reviste În care am publicat germanistică, sau În care se află recenzii despre lucrările mele, pe care le voi trimite la timp. De altfel știu, că acum ai alte treburi urgente și Însemnate. Dl. Prof. Popa mi-a scris despre desfășurarea aniversării celor 80 ani de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Prof. Popa. Comemorarea Mândrescu se va ține la Universitate cam la finele lui ianuarie. Amânarea nu-mi place de loc; dar n-avem ce face. Oamenii sunt ocupați și cei În drept s-o facă puțin cam indiferenți față de creatorul germanisticii la noi, de pe urma cărora au acum locuri distinse. Eu lucrez la o Istorie a lit. germane medievale, pe care o am, deocamdată, numai angajată, la Editura Enciclopedică, unde director e un folticenean, nepotul (!) maiorului Frunzetti de pe str. Sucevei, cu care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
îl împing la sinucidere. Contribuțiile științifice ale lui G., începând cu Beiträge zum Studium der Frage des Beieinanderwirkens von Mythus und Geschichte in der Volkspoesie (1892), dedicată rolului miturilor și al tradiției istorice în poezia populară, se înscriu în sfera germanisticii. A colaborat cu studii și articole, alături de schițe, povestiri și traduceri în limba germană, cele mai multe din poeziile lui M. Eminescu, dar și cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
, Oscar Walter (6.XII.1897, București - 30.V.1966, București), traducător. Fiu de comerciant, C. frecventează Liceul evanghelic din orașul natal (trecându-și examenul de bacalaureat în 1917), iar la München audiază cursuri de filologie (germanistică) și istoria artei (1921-1923), fără a-și încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a.
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
volume îngrijite toate de Barbara Wiedemann), duzina de scrisori adresate tinerei olandeze Diet ar putea părea la prima vedere un simplu detaliu într-o frescă biografică. Dar lectura textelor, editate de Paul Sars și Laurent Sprooten, ambii universitari specializați în germanistică, se transformă pas cu pas într-o experiență emoționantă chiar pentru cititorul mai puțin inițiat. Scrisorile sunt încadrate de un eseu introductiv, de comentarii, sunt susținute de note și precizări bio-bibliografice, sunt reproduse în facsimil și însoțite de fotografiile celor
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
șeful Departamentului de limbă germană - Colegiul German "Goethe", București 9. Doamna Ursula Jenzewski, atașat adjunct, Ambasada Republicii Federale Germania la București 10. Doamna Ruxandra Conea, translator, Ambasada Republicii Federale Germania la București Anexa 3 - Burse semestriale pentru studenți în domeniul germanisticii - Burse de absolvire pentru studenți în domeniul germanisticii - Burse pentru cursurile universitare de vară pentru studenți avansați - Burse ERP de un an pentru studenți în domeniul științelor economice pentru două semestre, în timpul cărora este prevăzut un stagiu obligatoriu de practică
PROTOCOLUL din 26 martie 2004 celei de-a XI-a reuniuni a Comisiei mixte de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania din 25-26 martie 2004 de la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190966_a_192295]
-
București 9. Doamna Ursula Jenzewski, atașat adjunct, Ambasada Republicii Federale Germania la București 10. Doamna Ruxandra Conea, translator, Ambasada Republicii Federale Germania la București Anexa 3 - Burse semestriale pentru studenți în domeniul germanisticii - Burse de absolvire pentru studenți în domeniul germanisticii - Burse pentru cursurile universitare de vară pentru studenți avansați - Burse ERP de un an pentru studenți în domeniul științelor economice pentru două semestre, în timpul cărora este prevăzut un stagiu obligatoriu de practică - Burse pentru stagii de studii pentru absolvenți, indiferent
PROTOCOLUL din 26 martie 2004 celei de-a XI-a reuniuni a Comisiei mixte de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania din 25-26 martie 2004 de la Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190966_a_192295]
-
tinerețe, Max Frisch a simțit că viața burgheză este incompatibilă cu arta și de aceea a rămas multă vreme nesigur ce model de viață ar trebui să urmeze. Consecința acestei indecizii a fost că Frisch și-a întrerupt studiile de germanistică, precum și incipienta carieră artistică, a absolvit facultatea de arhitectură și a lucrat câțiva ani ca arhitect. Abia după succesul romanului său "Eu nu sunt Stiller", se hotărăște definitiv să își urmeze destinul de scriitor și își părăsește familia, pentru a
Max Frisch () [Corola-website/Science/299219_a_300548]
-
(n. 7 august 1934, Sighișoara) este un poet de limba germană, născut în România și stabilit în Germania. După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană "Neue Literatur". În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. În prezent, își câștigă
Dieter Schlesak () [Corola-website/Science/307435_a_308764]
-
Wichner „[...] erau legați dela bun început din mai multe puncte de vedere, provenind din acelaș mediu social: s-au născut ca fii de țărani colectiviști între anii 1951-1955 în mediul rural, aparținând minorității germane din Banat. Au terminat studiul de germanistică la Universitatea din Timișoara. Drept dată a înființării grupului este considerată ziua de 2 aprilie 1972, când în suplimentul pentru studenți "Universitas" al ziarului Neue Banater Zeitung, sub titlul " Am Anfang war das Gespräch" (La început a fost discuția), au
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
(n. 21 aprilie 1951, Comloșu Mare) este un poet, prozator, eseist și jurnalist german, originar din România. În perioada 1973-1979 a studiat, cu întreruperi, germanistica și romanistica la Universitatea din Timișoara, timp în care a lucrat și ca muncitor necalificat la o fabrică de cărămizi. a debutat în 1970 cu versuri în revista Neue Literatur. Cofondator al Grupului de Acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat) (1972-1975), a
William Totok () [Corola-website/Science/302192_a_303521]
-
deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Acest roman, care prin „Fundația Robert Bosch” a fost nominalizat pentru "Deutscher Buchpreis" (Premiul german al cărții), a ajuns la 16 septembrie în finala celor șase. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973-1976. Începând cu anii 1970 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Asociației scriitorilor din România și începe să publice volume de teatru, („"Ovid. Trauerspiel"”) povestiri și un prim roman, „"Da keiner Herr und keiner Knecht"”, 1957. În același an este numit șef de catedră la Universitatea Victor Babeș din Cluj, specialitatea germanistică. În 1958 publică volumul „"Die Erzählungen des Peter Merthes"”. La 30 septembrie 1958 este arestat, iar după un an de arest preventiv și perindări prin închisori, este condamnat la 20 de ani de muncă silnică, într-un proces public, pentru că
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
La începutul Primului Război Mondial, în 1914, a fugit de frica invaziei rusești din Cernăuți la Viena, dar a revenit în 1918. Timp de doi ani și-a îndeplinit serviciul militar în armata română. În 1931 a plecat să urmeze studii de germanistică în Wrocław, pe care le-a întrerupt din motive materiale și a revenit la Cernăuți. Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Kittner a lucrat ca funcționar de bancă, traducător și redactor la ziarul "Der Tag" din Cernăuți. În
Alfred Kittner () [Corola-website/Science/303803_a_305132]
-
(n. 26 ianuarie 1944, Codlea) este un prozator, editor și poet de limba germană originar din România. A absolvit Liceul Johannes Honterus din Brașov și a lucrat o vreme ca zugrav. În perioada 1965-1970 a studiat germanistica la Universitatea din Cluj. Debutează în 1969 cu versuri în revista studențească Echinox din Cluj; publică două volume de versuri, "Zwischen sieben und unendlich" ("Între 7 și infinit"), (1971) și "Die Bewohnbarkeit des Mondes" ("Locuibilitatea Lunii") (1976). Din 1970, a
Bernd Kolf () [Corola-website/Science/312688_a_314017]
-
-Depner (n. 12 februarie 1914, Brașov - d. 10 martie 1993, Sibiu) a fost un istoric german din România. -Depner s-a născut la Brașov, părinții ei fiind medicul Wilhelm Depner și sculptorița Margarethe Depner. A studiat istorie, germanistică, istoria artei și filosofia în orașele germane Kiel, Freiburg, Göttingen și Hamburg, în ultimul obținând și titlul de doctor cu următoarea lucrare: "„Das Fürstentum Siebenbürgen im Kampf gegen Habsburg, Untersuchung der Politik Siebenbürgens wärend des Dreißigjährigrn Krieges”" (Principatul Transilvania în
Maja Philippi () [Corola-website/Science/312259_a_313588]
-
Arad) este un poet de limba germană, originar din România. a crescut în Arad. Mama lui, Sofia Schuster, a fost săsoaică, tatăl lui, poetul Anton Söllner, a fost șvab. După ce a luat bacalaureatul în 1970, a studiat la Cluj fizica, germanistica și anglistica. A absolvit în 1975, cu o lucrare de diplomă despre lucrările timpurii ale lui Paul Celan. Student fiind, a lucrat ca redactor la secțiunea în limba germană a revistei Echinox. A lucrat apoi ca profesor de germană și
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
Mediaș. În anii 1966-1971 a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, la secția germană-română. În 1971 a devenit asistent universitar la Institutul Pedagogic din Târgu-Mureș, unde a predat limba germană până în 1974, după care s-a mutat la catedra de germanistică a Universității din Sibiu. A fost membru în Partidul Comunist Român încă ca student. În 1979 și-a luat doctoratul la Universitatea din București. Din 1986 a fost cercetător științific la "Centrul de Știinte Sociale" din Sibiu. În 1990 a
Stefan Sienerth () [Corola-website/Science/309632_a_310961]
-
și al soției acestuia, Anna, născută Holz. După ce a absolvit Liceul pentru băieți „Banatia" din Timișoara (1926-1934), a studiat câteva semestre de medicină veterinară, după care a studiat teologia la Leipzig și Frankfurt am Main. În perioada 1937-1941, a studiat germanistica, estetica și limba greacă la Universitatea din Cluj. Din 1941 până în 1944 a funcționat ca profesor de limbă germană la Școala Adam Müller-Guttenbrunn din Arad.<br> În anii 1945-1948 a fost deportat pentru muncă forțată în Uniunea Sovietică. Întors din
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
1955-1956 a lucrat în Inspectoratul școlar al județului Timiș, iar în perioada 1956-1959 ca profesor de limba germană la Gimnaziul Pedagogic German din Timișoara. După ce a luat examenul de admitere, în septembrie 1959, a devenit asistent științific la catedra de germanistică din Timișoara. După ce titularul cursului de istorie a literaturii germane de la Universitatea din Timișoara, dr. Hans Weresch, a fost arestat în 1960, cursul a fost preluat de Eva Marschang și . Josef Zirenner a predat până în 1969 cursul de literatură germană
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
tatăl, Nikolaus Wagner, și mama, Margarete (n. Dreier). Școala primară a urmat-o la Periam, iar liceul la Sânnicolau Mare. În timpul liceului a publicat primele lucrări în presa de limbă germană din România. Apoi a urmat studiile de anglistică și germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1971-1975), pe care a absolvit-o în 1975. Din anul 1972, ca student, a fost membru în Partidul Comunist Român. În 1972 a fost cofondator al Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat
Richard Wagner (scriitor) () [Corola-website/Science/309716_a_311045]
-
fiu de fost exploatator”. Pentru a urma totuși liceul seral (1952-1958) a fost nevoit să se angajaze la vârsta de 15 ani în câmpul muncii lucrând în acest timp ca electrician, zidar și zețar. Din 1960 până în 1965 a studiat germanistica și romanistica la București, după care a lucrat pentru scurt timp ca profesor de limba germană și muzeolog la Muzeul Simu. Din 1967 până în 1990 a lucrat ca redactor, respectiv ca redactor șef adjunct (1985-1990), la revista de limbă germană
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
al profesorului Gustav Kisch. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a trebuit să părăsească Universitatea din Iași și și-a continuat cariera științifică la Universitatea Innsbruck, unde a fost numit profesor în 1956. Aici a înființat biblioteca Institutului de Germanistică.
Karl Kurt Klein () [Corola-website/Science/310056_a_311385]
-
(n. 6 august 1936, Altenburg, Turingia) este un filosof german. După modelul răspândit în învățământul universitar german, a studiat mai multe discipline. Disciplina principală a fost filosofia, iar ca discipline secundare a studiat germanistica și sociologia. Herbert Schnädelbach a studiat filosofia la Frankfurt cu Theodor W. Adorno și Jürgen Habermas. Herbert Schnädelbach a fost profesor de filosofie la Frankfurt pe Main (1971-1978), Hamburg (1978-1992) și Berlin (1993-2002, la prestigioasa Humboldt-Universität, cea mai veche dintre
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]