563 matches
-
cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la originea formei numite gerunziu în gramaticile românești: "cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la originea formei numite gerunziu în gramaticile românești: "cantandum" > "chantant". La verbele regulate la acest mod, se formează din rădăcina formei de indicativ prezent, persoana I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant". În una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
scrisă. Poate avea același subiect că verbul căruia i se subordonează, și în acest caz există construcții participiale echivalente cu două tipuri de propoziții subordonate: Există și construcții în care participiul prezent are propriul său subiect, fiind atunci echivalent cu gerunziul românesc: "La neige n’arrêtant pas de tomber, la circulation était très difficile" „Zăpadă neîncetând să cadă, circulația era foarte dificilă”. În acest caz este considerat predicatul unei așa-numite „propoziții participiale”. Participiul prezent participa la formarea altei forme considerate
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
difficile" „Zăpadă neîncetând să cadă, circulația era foarte dificilă”. În acest caz este considerat predicatul unei așa-numite „propoziții participiale”. Participiul prezent participa la formarea altei forme considerate mod, numit "gérondif", care nu poate avea subiect propriu, fiind echivalent cu gerunziul românesc fără subiect propriu. Diferă formal de participiul prezent numai prin cuvântul "en" care îl precede: "Elle aime travailler en écoutant de la musique" „(Ei) îi place să lucreze ascultând muzică”. Participiul trecut francez are aceeași origine că participiul românesc. Se
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
limbii maghiare iau în seamă următoarele categorii gramaticale ale verbului: diateza, modul, timpul, numărul (singular și plural) și persoana. Față de limba română, lipsește categoria genului, la fel ca la celelalte părți de vorbire. În gramaticile limbii maghiare, infinitivul, participiul și gerunziul nu sunt considerate moduri verbale, ci forme nominale ale verbului. O caracteristică importantă a sistemului verbal maghiar este existența a două serii de conjugare în cazul verbelor tranzitive: conjugarea definită și conjugarea nedefinită. Substantivul. Genul gramatical nefiind exprimat în limba
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care presupune alunecarea între două înălțimi consecutive, consumând întreaga durată a primei înălțimi. O alunecare asemănătoare care nu ocupă decât ultima parte a duratei se numește portamento. este un cuvânt din limba italiană și înseamnă „alunecând” (substantiv derivat din modul gerunziu al verbului, deoarece indică un procedeu de execuție); pluralul este "glissandi" (gen masculin). În limba engleză, din jargonul chitarei face parte termenul slide, având același înțeles cu glissando. Există însă și alți termeni care fac trimitere la variate tehnici de
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
este un mod nepersonal și nepredicativ care exprimă, de obicei, o acțiune în desfășurare dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal. l caracterizează acțiunea verbului principal al propoziției, precizând totodată modul, timpul, cauza sau condiția acțiunii verbului principal. Gerunziul românesc provine de la forma corespunzătoare din limba latină: "cantandum > "cântând. Este marcat prin sufixul "-ând", la majoritatea verbelor, sau "-ind": "fugind". Urmat de un pronume neaccentuat conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
cantandum > "cântând. Este marcat prin sufixul "-ând", la majoritatea verbelor, sau "-ind": "fugind". Urmat de un pronume neaccentuat conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
conjunct, personal (cu excepția lui "o") sau reflexiv, i se adaugă vocala de legătură "-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
-u-": "ducându-l", "văzându-se". În ceea ce privește alte forme verbale, gerunziul intră în compoziția formei de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
de prezent a modului prezumtiv: "voi/oi fi greșind". Fiind un mod dependent, gerunziul preia de obicei semnificația modală și temporală a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
a verbului regent: Totuși, uneori gerunziul are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
finanțate în principal activele numai pe termen scurt din bilanț, sunt activate (active curente), de exemplu, Mărfuri, materii Prime, consumabile și consumabile de operare finite/semifabricate. Finetrading este un cuvânt inventat compus din cuvinte în limba engleză, "Finanțe" și "Comerț". Gerunziul subliniază faptul că activitatea are loc între partenerii contractuali, și anume "comerciale". Pentru că de regulă comerciantul acționează ca un terț în relația de afaceri (furnizori - clienți) și funcția sa este de tranzacție de bunuri comercializabile. După ce cumpărătorul și intermediarul au
Finetrading () [Corola-website/Science/336662_a_337991]
-
este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din română, formată din verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
verbul "vitt" este la conjugarea nedefinită. Gramaticile limbii maghiare iau în seamă modurile indicativ (cu timpurile prezent, trecut și viitor), condițional (prezent și trecut) și imperativ, precum și ceea ce numesc forme nominale ale verbului: infinitivul, participiul (prezent, trecut și viitor) și gerunziul. Desinențele la acest timp sunt: Variantele de desinențe care conțin vocale rezultă din necesitatea de a respecta armonia cu vocalele din rădăcină. Rădăcinile cu final consonantic pot atrage după sine folosirea unei vocale de legătură, aleasă tot în funcție de regulile armoniei
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
urmat”, "Használat előtt felrázandó" „A se scutura înainte de întrebuințare”. De regulă se pot pune la participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive pot avea această formă: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(ă)”, "romlik" „a se strica” → "romlandó" „perisabil(ă)”. Gerunziul se formează cu sufixul "-va/-ve": "mosolyogva „zâmbind”, "érezve „simțind”. În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând”. Cel al verbelor tranzitive poate fi activ ("A hírt olvasva felkiáltott" „Citind știrea, a scos un strigăt”) sau
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
pune la participiu viitor verbele tranzitive, dar și unele intranzitive pot avea această formă: "marad" „a rămâne” → "maradandó" „durabil(ă)”, "romlik" „a se strica” → "romlandó" „perisabil(ă)”. Gerunziul se formează cu sufixul "-va/-ve": "mosolyogva „zâmbind”, "érezve „simțind”. În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând”. Cel al verbelor tranzitive poate fi activ ("A hírt olvasva felkiáltott" „Citind știrea, a scos un strigăt”) sau pasiv: Megsózva kéred a sültkrumplit?" „Vrei cartofii prăjiți sărați?” Construcția gerunziului cu verbul
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
În general, gerunziul verbelor intranzitive are sens activ: Ülve dolgozik" „Lucrează șezând”. Cel al verbelor tranzitive poate fi activ ("A hírt olvasva felkiáltott" „Citind știrea, a scos un strigăt”) sau pasiv: Megsózva kéred a sültkrumplit?" „Vrei cartofii prăjiți sărați?” Construcția gerunziului cu verbul "van" „a fi” corespunde construcției din română cu diateza pasivă fără complement de agent: "A kérdés meg van oldva" „Chestiunea este rezolvată”. van „a fi” Observații: megy „a merge” jön „a veni” Observație: Forma "jöjj" este folosită în
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
un portativ imaginar”. Textul literar are un caracter pseudoritmic și o muzicalitate izvorâte în chip natural dintr-o serie de elemente poetice și sintactice: expresii arhaice, anumite forme populare, cadența cuvintelor care uneori imprimă prozei un ritm trohaic, folosirea infinitivului, gerunziului și participiului care sporesc armonia textului, imagini acustice etc. Excesul de lirism apropie romanul de o legendă, considera Alexandru Philippide. Vitoria Lipan are impregnată în suflet „o vigoare și o asprime primitivă”, iar perseverența în găsirea și pedepsirea ucigașului bărbatului
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
conjuncția s(ă) se mai folosește și las + conjunctiv prezent. Infinitivul scurt nefiind folosit, imperativul negativ la persoana a II-a singular are aceeași formă ca imperativul pozitiv: "nu căntă!" „nu cânta!” La infinitiv se păstrează numai forma lungă: La gerunziu, sufixelor asemănătoare cu cele din română li se adaugă -a sau -alui: La participiu există o singură formă pentru masculin și feminin singular. Verbele de conjugarea a III-a numite „cu accentul pe rădăcină” au forme diferite: "arsu" „ars”, "aprimtu
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
sau la modul în care acțiunea se află în plină desfășurare, în progresie. Caracteristica formelor aspectului continuu este conjugarea verbului copulativ a fi (în engleză, to be) ca verb auxiliar și alăturarea verbului de conjugat (care desemnează acțiunea) la modul gerunziu. Acesta se formează prin sufixarea verbului englezesc cu terminația ing. În engleză termenii, "continous", desemnând o acțiune neterminată, respectiv "in progression", sugerând modul în care acțiunea progresează, sunt folosiți ca sinonime, neexistând o diferențiere de natură formală. În contrast cu engleza, există
Aspectul continuu (limba engleză) () [Corola-website/Science/314114_a_315443]
-
folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]