119 matches
-
șocante, adesea chiar naive. Ceea ce a stârnit reacții vehemente din partea psihologilor europeni, în special a gestaltiștilor. În anii ’20 ai secolului trecut, când Thorndike tocmai încerca să își stabilizeze sistemul, aceste critici s-au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din Germania i s-au alăturat vocile contestatare ale behavioriștilor americani. O vreme, Thorndike le-a ignorat. Dar, spre sfârșitul deceniului amintit, el nu a mai putut eluda dovezile și contraargumentele temeinice la teoriile sale despre inteligența umană
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scrisului, învățarea algoritmilor matematici etc. Aceste învățări prin exersare au determinat extensia contemporană a sensurilor expresiei englezești training (literal, „antrenament”); actualmente este utilizată cu înțelesul de „instruire” sau de „pregătire riguros controlată”. Începând din 1929, sub presiunea criticilor behavioriste și gestaltiste, Thorndike a revenit asupra legii exercițiului. I se demonstrase că „repetiția” nu este „marele judecător” al învățării și că exersarea practică în sine nu asigură eficiența consolidării. Această eficiență nu apare decât dacă pe parcursul exersării sunt incluși noi factori de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
doar animal, chiar dacă poate fi redus la animalitate prin dresaj, manipulare, fanatizare. După 1930, Thorndike însuși pare a-și fi dat seama de enorma eroare. 1.9. Apartenențatc "1.9. Apartenența" După 1930, Thorndike a renunțat să-i persifleze pe gestaltiști. Ba chiar a încercat să-și apropie sistemul de teoriile acestora. În 1935 și-a uimit discipolii prin adaptarea termenului de apartenență (belongingness), în jurul căruia a construit o teorie de legătură, o punte către psihologia europeană și behaviorism (Thorndike, 1935
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
încercat să-și apropie sistemul de teoriile acestora. În 1935 și-a uimit discipolii prin adaptarea termenului de apartenență (belongingness), în jurul căruia a construit o teorie de legătură, o punte către psihologia europeană și behaviorism (Thorndike, 1935, pp. 59-61). La gestaltiști, „apartenența” este definită ca un principiu de organizare intrinsecă a configurației (Gestalt). Dar în conexionism? Thorndike l-a formulat ca o lege a învățării: „Dacă o reacție aparține situației, atunci conexiunea se învață mai ușor; dacă aparține conexiunii, atunci un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
p. 59) preciza că fenomenul se produce „oarecum ca atunci când gustul urmează introducerii mâncării în gură, sau ca „atunci când capturarea survine după atacarea prăzii”. 1.10. Principiul polaritățiitc "1.10. Principiul polarității" Legea apartenenței este în chip evident de sorginte gestaltistă. Dar, prin introducerea în 1932 a „principiului polarității”, Thorndike i-a depășit pe gestaltiști deschizând o direcție a cercetărilor cu totul nouă. L-a enunțat în numai vreo zece rânduri extrem de revelatoare. Conform principiului polarității, „conexiunile acționează mai ușor în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în gură, sau ca „atunci când capturarea survine după atacarea prăzii”. 1.10. Principiul polaritățiitc "1.10. Principiul polarității" Legea apartenenței este în chip evident de sorginte gestaltistă. Dar, prin introducerea în 1932 a „principiului polarității”, Thorndike i-a depășit pe gestaltiști deschizând o direcție a cercetărilor cu totul nouă. L-a enunțat în numai vreo zece rânduri extrem de revelatoare. Conform principiului polarității, „conexiunile acționează mai ușor în direcția în care au fost formate decât în direcția opusă” (Thorndike, 1932, p. 48
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a fost dorită sau nu, reușită sau nu. Învățăm în general. Învățăm greșeli și lucruri reprobabile tot așa cum învățăm succese și bune obiceiuri 1. Guthrie ridiculizează „teoriile limitative” ale învățării; este cazul teoriilor care se limitează la „prezicerea interiorului” (cazul gestaltiștilor) sau la „atingerea scopurilor” (cazul lui Tolman și al teoriilor teleologiste); acestea nu ne spun nimic în privința „învățării negative” (fumatul, drogurile, alcoolismul etc.) și nu ne avertizează împotriva posibilității omului de a-și însuși comportamente reprobabile (crima, războiul, agresivitatea etc.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că marile personalități ale acestui curent psihologic au fost de origine sau au scris în limba germană. Este cazul lui Max Wertheimer - fondatorul curentului, al lui Wolfgang Köhler, al lui Kurt Koffka și chiar al lui Kurt Lewin. Dar curentul gestaltist este mult mai mult decât o ideologie națională și fiecare dintre reprezentanții amintiți a dezvoltat teorii proprii. Max Wertheimer s-a ilustrat prin teoria învățării productive; Wolfgang Köhler a strălucit nu doar în Germania, ci și în SUA cu teoria
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în SUA cu teoria învățării bazate pe înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii ce justifică încadrarea lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern insondabilă. Gestaltiștii s-au ambiționat, înainte de orice, „să vadă” ce se află înlăuntrul „cutiei negre” - sufletul, omenesc sau neomenesc! Gestalt înseamnă, de fapt, că „întregul deține ceva mai mult decât deține fiecare parte componentă”; întregul deține o Gestalqualität, o „calitate a formei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la grup. Nu numai părțile luate separat au proprietăți, ci întregul însuși are calități. E important ca, în studiul diverselor fenomene, să se localizeze întreguri funcționale și coerente ca „realități cu drept de existență”, distincte de părțile individuale. Conform legii gestaltiste numite Prägnanz („semnificație”), ceva este modelat, organizat ca fiind „bun” - în așa fel încât condițiile predominante permit ca, în legătură cu închiderea, articularea și consistența „întregurilor particulare”, pe de o parte, și a câmpului „în totalitate”, pe de alta, să se realizeze
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o «cale de mijloc» între cele două metode observate, cu atât mai puțin o a treia soluție nouă (Ț). Unde apar mai întâi tendințele mai primitive (în direcția firului), saltul către cealaltă problemă a fost făcut oarecum brusc”. Poziția metodologică gestaltistă este fără îndoială de mare subtilitate și actualitate. Nu intenționăm să o analizăm aici, întrucât am depăși obiectivele cărții de față. Atenționăm doar cititorul că „genialul tată al maimuțelor” era genial nu doar pentru că iubea acești „veri ai noștri” rămași
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întreaga lume, femeile reprezentau doar un procent de 7,1%, iar în 2006, din totalul persoanelor arestate 76,2% erau bărbați în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în vreme ce psihanaliza consideră agresivitatea ca pe o „pulsiune a morții”, Thanatos, în opoziție cu libidoul, pulsiune a vieții, psihoterapia gestaltistă, desprinsă din psihanaliză, consideră „agresivitatea ca o pulsiune necesară vieții”(Perls, 1942), o sursă de energie vitală. în spiritul curentului gestaltist, Ginger (2007) afirmă: „Agresivitatea ne este indispensabilă pentru a ne putea păstra locul nostru în această lume”, invocând ca argument și cercetările întreprinse în etologie de Konrad Lorenz, care ajunge la concluzia că orice animal sănătos manifestă o agresivitate sănătoasă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții, a agresivității. Desigur și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fost formulat sub denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali. Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Assagioli mai mult ca o orientare și o abordare generală pentru întreaga ființă umană, și ca existând în afară de orice aplicații concrete speciale. Această abordare permite o mare varietate de tehnici și metode pentru a fi utilizate în cadrul psihosintezei. Dialog, tehnici gestaltiste, activitatea de visare, imagini ghidate, afirmații, și meditație sunt instrumente puternice pentru integrare", ci "atitudinea și prezența ghidului sunt de mult mai mare importanță decât metodele specifice folosite'. Tava de nisip, artterapia, jurnalizarea, drama-terapia, și lucrul cu corpul; tehnici cognitiv-comportamentale
Psihosinteza () [Corola-website/Science/337536_a_338865]