1,350 matches
-
a transcendat spațiul cartezian pentru a-i întoarce iubirea. Asta mi-a oferit ghețarul în schimbul celei mai pure dintre prietenii. Am mers an de an să schiez în același loc, în care a dispărut prietenul meu. Am sperat că odată ghețarul mă va compensa într-un fel pentru marea mea pierdere. În portofelul scuipat din măruntaiele lui, singura rămășită lumească a prietenului meu, am găsit fotografia. Am trăit ani de zile cu o ființă în două dimensiuni ce mi-a dăruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zile cu o ființă în două dimensiuni ce mi-a dăruit dragostea ei deplină. Atât de deplină, încât într-o gară tristă de provincie a eșuat în dimensiunea a treia. Din păcate o uitasem deja, am înțeles prea târziu darul ghețarului... După ce-am abandonat grupul de femei, m-am așezat la o masă pe o terasă; trei bărbați ce semănau întrucâtva între ei stăteau de vorbă, povesteau despre iubitele lor din tinerețe. Cel mai vârstnic se numea sicraN și mototolea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pot protesta, nu pot decât răspunde la întrebările ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei directe, ca și cum controlul asupra mea a fost complet luat de ea. Eu devin o biată ființă fără voință și memorie, rătăcită, care nu poate decât să contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
contemple fără să întrebe nimic. Ghețarul Mereu veneam aici primăvara și schiam pe ghețar cu prietenul meu. Veneam an de an și mai vin chiar și acum, deși au trecut douăzeci de ani de atunci, doar că acum vin singur. Ghețarul și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu cum mi s-a părut atunci, în ziua accidentului, și multă vreme după aceea. Cu vârsta, și-a lărgit coapsele de la baza vârfului, iar umerii ascuțiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și-a schimbat între timp înfățișarea, nu mai este la fel de înfricoșător și straniu cum mi s-a părut atunci, în ziua accidentului, și multă vreme după aceea. Cu vârsta, și-a lărgit coapsele de la baza vârfului, iar umerii ascuțiți de ghețar tânăr din trecătoarea stâncilor abisale nu mi se mai păreau atât de amenințători, zăpada și-a pierdut acea consistență rugoasă și cristalină făcând schiurile să geamă la fiecare cotitură. Continui să vin aici să schiez de unul singur, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
făcând schiurile să geamă la fiecare cotitură. Continui să vin aici să schiez de unul singur, ca să mă pot gândi și să pot fi cu prietenul meu. De fapt, nu știu dacă a fost un accident, cert este că acest ghețar continuă să exercite aceeași fascinație și atracție asupra mea și va continua s-o exercite cât timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu știu dacă a fost un accident, cert este că acest ghețar continuă să exercite aceeași fascinație și atracție asupra mea și va continua s-o exercite cât timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în speranța să obțin sau să-i pot cere ceva în schimb. Adesea m-am gândit la ghețarul care mi-a dat deja ceva în schimb, trebuie să-mi fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
timp voi trăi. Pesemne, continui să vin aici să-mi cer drepturile, ghețarul mi-a luat ceva foarte de preț și eu revin în speranța să obțin sau să-i pot cere ceva în schimb. Adesea m-am gândit la ghețarul care mi-a dat deja ceva în schimb, trebuie să-mi fi dat, căci așa ar fi corect: să-mi fi restituit ceva în schimbul celei mai pure dintre prietenii, de care ești capabil doar când ești foarte tânăr. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-mi fi restituit ceva în schimbul celei mai pure dintre prietenii, de care ești capabil doar când ești foarte tânăr. Prin urmare, continui și azi să vin să schiez aici de unul singur, să încerc să înțeleg sensul acestei întâmplări; mesajul ghețarului. Schiam pe văile largi și generoase, prietenul meu, mereu în spate, aluneca exact pe urmele mele, ca într-un ritual. Îmi plăcea să-i ascult scrâșnetul schiurilor cum zgâriau zăpada în urma mea. Și doar schiurile lui făceau un zgomot aparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pârtia nu se mai vedea, era ascunsă de un perete uriaș și gheboșat de stâncă. În fapt, nu părea să fie niciun pericol, căci, imediat sub acest perete monstruos, pârtia oficială se deschidea larg și lin din burta umflată a ghețarului. Acolo l-am pierdut pe prietenul meu. Nu-mi pot explica cum. Căci îmi amintesc perfect și astăzi cum am auzit scrijelitul schiurilor lui în urma mea, după ce-am sărit peste peretele abisal, chiar și respirația i-o mai aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ce ascundea pârtia, l-ar fi devorat, l-ar fi supt cu toată abstracțiunea și ferocitatea lui imaginară, la fel cum Hades a răpit-o pe Persephone din tărâmul celor vii. Tot de-atunci, am început să mă gândesc la ghețar ca la o prezență feminină, la coapsele largi cu formele sale moi și ondulate, la fascinația sa translucidă, rece și devoratoare. Testamentul ghețarului. Fotografia Totuși, o urmă a prietenului meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
răpit-o pe Persephone din tărâmul celor vii. Tot de-atunci, am început să mă gândesc la ghețar ca la o prezență feminină, la coapsele largi cu formele sale moi și ondulate, la fascinația sa translucidă, rece și devoratoare. Testamentul ghețarului. Fotografia Totuși, o urmă a prietenului meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin buzunarul închis etanș este greu de imaginat. Ca și cum ghețarul ar fi scuipat înapoi dintre măruntaiele lui acest obiect contondent, nedigerabil, ce ținea strict de legăturile lui cu această lume. Am intrat în posesia portofelului în care am găsit două obiecte de interes, pe care le mai păstrez și astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
expresive călcau ușor aerul în semn de adio. Aproape că mă enervam când luam fotografia s-o contemplu și mă întâmpina aceeași postură a ei de mai înainte. Am trăit multă vreme contrariat de darul prietenului meu, sau poate al ghețarului, această ființă splendidă, ce trăia aparent numai pentru mine în spațiul ei bidimensional, ce-mi trimitea câte-un semn subtil din lumea ei plată, la fel cum încercăm și noi adesea să transcendem timpul, încercând să ne expandăm fără prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pentru totdeauna. Apoi m-am îndrăgostit aievea de o fată adevărată, nu la fel de frumoasă ca Marny, superficială, extrovertită, exotică și vaporoasă, adică exact ce-mi trebuia ca să ies din această stare de confuzie și dezorientare în care m-a aruncat ghețarul, în care trăiam cu un acut sentiment al pierderii și ireversibilității. Totuși, ea nu avea sau nu o interesa să mă cunoască și să mă înțeleagă cu toate detaliile și subtilitățile ființei mele, așa cum m-a cunoscut Marny. Cu timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
latente, neconcretizate încă, pentru că la ele ne gândim continuu și ne bucură clipa. Pe masă, pe lângă cupele de vin, se află un platou cu banane pentru a reține atenția lui M.M., fotografia unei fete frumoase dăruită prietenului meu de un ghețar, Okurina mototolită, în fața lui sicraN, laptopul, floarea-soarelui și celularul Pulcheriei, o carte pentru copii, intitulată "Darurile Mării", și "Povestea Poveștilor" a lui Creangă, într-o ediție îngrijită cu ilustrații. Și fiecare dintre oaspeții mei țin câte o oglindă cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
culoare roșiatică violacee; buzele fără semne vizibile de violență; limba pe secțiune de culoare roșiatică, omogenă; dinții fără leziuni traumatice; 2.13. Era pleistocenă răcirea climei subpolară perioada glaciară temperată perioada interglaciară ca urmare la peste 1.800 m apar ghețari care au creat văi glaciare creste cu circa 10.000 ani în urmă încălzirea climei topirea ghețarii 2.14. Sfârșitul cuaternarului hologenul cele mai tinere forme de relief luncile Delta Dunării definitivarea cursului Dunării și în prezent acționează asupra reliefului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fără leziuni traumatice; 2.13. Era pleistocenă răcirea climei subpolară perioada glaciară temperată perioada interglaciară ca urmare la peste 1.800 m apar ghețari care au creat văi glaciare creste cu circa 10.000 ani în urmă încălzirea climei topirea ghețarii 2.14. Sfârșitul cuaternarului hologenul cele mai tinere forme de relief luncile Delta Dunării definitivarea cursului Dunării și în prezent acționează asupra reliefului agenții externi omul. Gâtul: părțile moi ale gâtului fără infiltrate sanguine; tiroida pe secțiune de culoare roșiatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Un post specializat în "clacă de maidan", cu ciocli profesionalizați, își propune să despice firul în opt. Ce credeți despre cele întîmplate? întreabă o moderatoare, care nu poate deschide gura și vorbește printre dinți. Eu cred că este doar vîrful ghețarului. Este grav că nu se pot preveni astfel de... Sîntem în UE și trebuie să... granița. Cine-i de vină? Evident că PD-L și PSD, monstruoasa coaliție. La vamă se cumpără posturile... Partidele le vînd pe bani grei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nivel global se dovedește cu fiecare an ce trece tot mai amenințătoare pentru întreaga umanitate, îndeosebi pentru cei mai săraci dintre săraci. Catastrofe naturale cu consecințe devastantoare pentru milioane de persoane: secete și aluviuni, uragane și tornade, incendii forestiere, topirea ghețarilor și a polilor, insule și regiuni de coastă scufundate în ape... Este necesară activarea urgentă a unei politici climatice constructive și măsuri directe în special pentru împiedicarea creșterii încălzirii pământului, cum a cerut de altfel și Global Humanitarian Forum de la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cosmosul nostru? Astăzi ceea ce ne amenință este mai degrabă un scenariu apocaliptic al unui sfârșit de lume rezultat din faptele omului. Știința lansează diverse avertismente dramatice în acest sens, bazate pe date reale: procentajul de CO2 crește, atmosfera se încălzește, ghețarii se topesc și permafrostul se diminuează; gaura de ozon crește, iar clima se modifică mai repede decât ne așteptăm. În același timp, suntem amenințați de suprapopulare și de deșeuri, de poluarea aerului, otrăvirea terenurilor și a apelor, de lipsa apei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atârnau din nas și din gură, iar degetele îi degeraseră în buzunarele pantalonilor. Era de neînțeles cum putuse să facă ultimii pași decisivi. Era pur și simplu un sloi de gheață pe două picioare, o sculptură care se desprinsese din ghețarii veșnici. De câte ori nu mi s-au povestit astea! Tata voia ca eu să am înțelegere pentru bunicul. El nu a priceput niciodată cât de profund și total ne înțelegeam noi în mod spontan. Pot vedea întreaga scenă foarte clar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
constat că situația era într-adevăr așa: păstrăvii și roșioarele dispăruseră și nu se vor mai întoarce niciodată. Când eram copil, bunicul și cu mine puteam prinde vreo zece într-o oră. Ei veniseră când au început să se topească ghețarii din interior. Bunicul o știa. Se strecuraseră prin micile pâraie din gheață și rămăseseră apoi în râul Ava. Puteau fi asemuiți cu gândurile sau amintirile scoase la iveală prin decongelare. Aprindeam câteva ramuri de mesteacăn și-i prăjeam în jăratic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
arse din nou. Ceea ce rămâne este trimis prin electrofiltre și pompe de absorbție a căldurii. Dar căldura propriu-zisă - în primul rând flogistonul - se varsă în uriașele țevi de apă ale Uppsalei. Fără căldură, întreaga Uppsala s-ar transforma într-un ghețar. N-am fost niciodată la Uppsala, zise Manfred. DESENUL Dar într-o dimineață, am spus eu, într-o dimineață șeful ne-a adunat afară, pe platforma din fața rampei de descărcare. Ne-a așezat ca și cum am fi fost un detașament de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]