130 matches
-
recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă română sau maghiară pot fi Întâlniți la culesul afinelor și bureților În zona Pasului Creangă/Borsec sau În Pasul Oituz
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
I. Ilie 190. Gavrilă Alexandru Gheorghe 191. Gavriliu D. Vasile 192. Gârbea Ion Titus 193. Găletușe Alexandru Sorin 194. Gavanescu I. Gheorghe 195. Geanu M. Gheorghe 196. Gionea Gh. Vasile 197. Georgescu Ț. Mihai Alexandru 198. Georgescu I. Miron 199. Gheba Ț. Grigore 200. Ghencea I. Ion Gheorghe 201. Gheorghe V. Constantin 202. Gheorghe Florian 203. Gheorghe D. Gheorghe 204. Gheorghe V. Iulian 205. Gheorghiță N. Emil 206. Gherase D. Ion 207. Gherasim C. Gheorghe 208. Gherciu Costache Costică 209. Ghiță
DECRET Nr. 235 din 25 noiembrie 1994 privind conferirea medaliei "Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941 - 1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110800_a_112129]
-
temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Anexă 1 a) Ordinul național Steaua României în grad de Mare Ofițer: ... 1. prof. univ. Ciocoi-Pop D. Nicolae, rector, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu; 2. Gheba G. Grigore, profesor de matematică, București; b) Ordinul național Steaua României în grad de Comandor: ... 1. Șerban I. Madlen, inginer, Craiova; 2. Preoteasa Gh. Liliana, profesor, director general, M.E.N., București; 3. Babă A. Cătălin Ovidiu, lector, doctorand, Cluj-Napoca; 4. Georgescu
DECRET nr. 525 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
tocați cubulețe, două linguri de făină albă dizolvată în 100 ml de apă rece și lăsăm să mai dea două - trei clocote. Adăugăm sare, piper, foi de dafin, după gust. Decorăm cu pătrunjel tocat fin. CIUPERCI CU OȚET 5Kg. popinci (ghebe) spălați, fierți și iar spălați ca să nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă,apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 Kg. zahăr, 1 lingură boabe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
căni de supă de legume făcută din două cuburi Knorr. Lăsăm să fiarbă timp de 20 de minute, apoi se servește caldă cu pătrunjel verde pe deasupra. Cine dorește, poate să pună două linguri de smântână. CIUPERCI CU OȚET 5kg. popinci (ghebe) spălați, fierți și iar spălați ca să nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă, apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 kg. zahăr, 1 lingură boabe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
plita sobei de bucătărie, având grijă să-i presari puțină sare în spațiul rămas liber după zmulgerea cozii. E foarte gustoasă cu pâine dar tot așa de bună și cu mămăligă rece. Pe urmă le-a vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe pălărie verde, Popenchi (Coprinus atramentarius) cu pălăria vânătă și piciorul butucânos, Buretele puturos (Ithiphallus impudicus), e de ajuns să-l vezi și să-i știi numele ca să nu te apropii de el, Ciuperca roșie (Russula emetica), și în sfârșit Gheba pucioasă (Hipholama fasciculare). La prânzul pe care l-au luat la iarbă verde, copii au ascultat prelegerea domnului învățător despre fauna, animalele sălbatice care trăiesc în rezervațiile din zona comunei noastre Cârțișoara, luând-o tot așa sistematic, pentru ca copiii să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tocați cubulețe, două linguri de făină albă dizolvată în 100 ml de apă rece și lăsăm să mai dea două - trei clocote. Adăugăm sare, piper, foi de dafin, după gust. Decorăm cu pătrunjel tocat fin. CIUPERCI CU OȚET 5Kg. popinci (ghebe) spălați, fierți și iar spălați ca să nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă,apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 Kg. zahăr, 1 lingură boabe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
formidabilă a băieților de la IIRUC. Această gașcă umbla peste tot prin locurile mai interesante din județ, ba chiar și mai departe. Expedițiile predilecte erau vara, la afine, în Obcina Mare. Dar se venea și pentru zmeură, pentru hribi sau pentru ghebe. Intr-un weekend ne-am decis să plecăm la Moldovița, la afine. Ne-am trezit încă la cântatul cocoșului, ne-am echipat de zor, și am plecat la drum lung peste munți, prin poieni și păduri. După vreo 15 km
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
silviculturale și chimice. ... 2.2. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților patogeni din arborete În păduri de foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.1. Agenți fitopatogeni care afectează sistemul radicular Articolul 45 (1) Ciupercile din genul Armillaria, cunoscute cu numele popular de "gheba de radăcină", se depistează după prezența rizomorfelor, a tecilor miceliene și a corpurilor fructifere produse de acestea. ... (2) Prevenirea apariției pagubelor produse de ciuperci din genul Armillaria se asigură prin metode silviculturale. ... În păduri de rășinoase ---------------------- Articolul 46 (1) Heterobasidion
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
silviculturale și chimice. ... 2.2. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților patogeni din arborete În păduri de foioase și rășinoase --------------------------------- 2.2.1. Agenți fitopatogeni care afectează sistemul radicular Articolul 45 (1) Ciupercile din genul Armillaria, cunoscute cu numele popular de "gheba de radăcină", se depistează după prezența rizomorfelor, a tecilor miceliene și a corpurilor fructifere produse de acestea. ... (2) Prevenirea apariției pagubelor produse de ciuperci din genul Armillaria se asigură prin metode silviculturale. ... În păduri de rășinoase ---------------------- Articolul 46 (1) Heterobasidion
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261781_a_263110]
-
zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261782_a_263111]
-
zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263157_a_264486]
-
zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar cele spodice, ca
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
aurantiosplendens", "Hygrocybe quieta", "Hygrophoropsis aurantiaca" sau "Pleurocybella porrigens" bătrân, cu toate comestibile, dar și cu otrăvitorul "Omphalotus olearius".. Fatal ar putea fi, dacă un începător ar culege un soi care crește pe cioturi și bușteni, ca de exemplu "Galerina marginata (gheba de brad)" sau chiar o specie al genului "Cortinarius", cum ar fi "Cortinarius orellanus (Cortinara de munte) sau "Cortinarius rubellus", ambele fiind letale. În România sunt culese mari cantități, mai ales pentru exportul în Germania și Austria. Din cauza asta, recoltele
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări, reptile, broaște și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Kuehneromyces mutabilis (1946), sin. Agaricus mutabilis (1774), Pholiota mutabilis (1871), sau Dryophila mutabilis (1886), din familia "Strophariaceae" și genul "Kuehneromyces" este o ciupercă comestibilă și gustoasă. Ea este numită în popor gheba ciobanilor sau popinici. Acest burete este o specie saprofită care crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri cu multe exemplare, în primul rând în păduri de foioase pe cioturi și bușteni de stejari și fagi în putrefacție
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
fasciculare" (amară și otrăvitoare), "Hypholoma lateritium" sin. "Hypholoma sublateritium", "Naematoloma sublateritium" (amară și otrăvitoare), "Hypholoma marginatum", (amară, necomestibilă) "Pholiota lucifera" (probabil otrăvitoare), "Psatyrella fusca" sin. "Hypholoma appendiculatum" (probabil otrăvitoare), "Stropharia squamosa" sin. "Leratiomyces squamosus" (necomestibilă); În mod normal Kuehneromyces mutabilis (gheba ciobanilor) nu poate fi confundată cu Galerina marginata (gheba de brad) care provoacă otrăviri letale. Aici încă odată cele patru diferențe semnificative: Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca supă, ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
Naematoloma sublateritium" (amară și otrăvitoare), "Hypholoma marginatum", (amară, necomestibilă) "Pholiota lucifera" (probabil otrăvitoare), "Psatyrella fusca" sin. "Hypholoma appendiculatum" (probabil otrăvitoare), "Stropharia squamosa" sin. "Leratiomyces squamosus" (necomestibilă); În mod normal Kuehneromyces mutabilis (gheba ciobanilor) nu poate fi confundată cu Galerina marginata (gheba de brad) care provoacă otrăviri letale. Aici încă odată cele patru diferențe semnificative: Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca supă, ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne de vită sau vânat.[5
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă uscarea iar în continuare pulberăria buretelui într-o mașină electrică. Praful se adaugă pentru ridicarea savorii pentru sosuri de friptură. Foarte gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel de zacuscă). Gheba japoneză (Pholiota nameko) se captivează în mod industrial. Ea este vândută în prăvălii și supermarkete.
Gheba ciobanilor () [Corola-website/Science/335435_a_336764]
-
acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]