1,291 matches
-
pietricică. Nu este voie ca jucătorii să se îmbrâncească. 11.Câinele și pisica Materiale - 2 batiste, două mingi. Elevii stau în cerc cu fața spre interior. Copiii stau jos cu picioarele încrucișate sau în picioare. Din batiste se fac niște gheme, unul fiind „câinele” iar celălalt „pisica”. Înconjurând cercul, pisica trece din mână în mână fără să fie omis vreun jucător. După ce a parcurs 5-6 perechi de mâini, intră în joc câinele care face drum în același sens cu scopul de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
nu vine de niciunde, nu răsare la întâmplare. celui ce vine i se pregătește, din timp, pat pentru somn, formă pentru întrupare, ziua și noaptea, două surori ursitoare, din tolba lor fără fund, deapănă lumina și întunericul în zeci de gheme aromitoare, albul vrâstat cu negrul în proporții infinitezimale, în dulci și aspre ninsori îngroapă totul într-un cocon. în mijlocul lor își dau rând miezul zilei și miezul nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
loc special amenajat, de către preot. Simbolic se servește masa, se cinstesc, după care cel desemnat anunță darurile. Exprimate în cuvinte plastice, ele arată cam ce le-ar fi de trebuință tinerilor însurăței[ ex. Nașii dăruiesc tinerilor 100 gălbiori și un ghem cu ață, făcându-se aluzie la faptul că mireasa nu fusese castă sau ca dar o funie de cânepă pentru mireasă și o vacă de lapte pentru mire pentru că mirele ar fi cam tânăr de ani.Petrecerea se încheia seara
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava, sufletul duhnește a carne acrită, viața e un ghem de vipere, sărutul e de nisip, moartea se prelinge din memorie asemenea unei bomboane intens colorate între dinții anemici ai copilului. Ca într-un muzeu al ororilor, ne întîmpină la tot pasul atrocități: "Trompetistului nebun un cîntec i-a smuls
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
chipul ei în detalii semnificative. Din acest mariaj al muzicii și culorii, regizorul extrage un lirism impresionant, tulburător, simfonic. De la început, Julie se decide pentru un apartament în care nu există copii, însă în curînd descoperă într-o debara un ghem de mici tuberculi agitați, puii proaspăt fătați a unui femele-șobolan - Julie nu va fi capabilă să-i omoare cu mîinile ei, așa că împrumută o pisică cu sentimentul unei mari vinovății. De asemenea, o protejează pe Lucille (Charlotte Very), care face
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
toate condițiile tehnice și materiale, dar rezervorul a secat. Dacă afirmația din urmă pare prea categorică, o îndulcesc puțin: artistic vorbind, căpetenia ștrumfilor a ajuns la fundul sacului. Ici-colo, imagini frumoase și versuri notabile ("un exercițiu împotriva depresiei & ideilor goale,/ ghemuri de carne pârjolite în pat.// Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului,// sau direct pe covor, niște gândaci mari/ care oftează"; "Într-o zi o să deschid ușa lui Argentin/ ca un bătrân profesor mucegăit/ cu mâna clănțănind bezmetică pe clanță
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
departe către dragostea transiluminată, schimbată ca dintr-un anotimp în celălalt, ca dintr-o câmpie într-un munte, deocamdată tunetele nu încetează. strigăt eu m-am născut printr-o moarte, iubitul meu am fost o nou-născută salvată de transfuzii, un ghem de carne luptându-se cu nepotriviri, cu nedreptăți biologice cu efectele cele mai ciudate ale sângelui meu și acum trupul acesta poartă însemnele primului meu război iar cutiuța mea cu trăiri păstrează strigătul acela de disperare pe care îl aud
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
întâmplă, dar n-a scos o vorbă niciodată. Și vezi cât te iubește! Au început amândouă să plângă. Mamă, mamă, cu ce grea suferință ți-a fost copleșit sufletul atâția ani! Simona a îmbrățișat-o pe mama sa, toată un ghem de suferină, și așa, înlănțuite, au plâns un timp până când, trezită din visare cu ochii deschiși, mama glăsui: Să ne spălăm pe ochi, să nu ne găsească taică-tu ca două curci plouate. A doua zi Simona a plecat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
unor copii pentru trecerea neașteptat de repede a acestui al cincilea anotimp al anului, și-a intitulat o carte dedicată puștimii cu un titlu incitant: ,,Mică e vacanța mare!" Și iar venea toamna... Timpul își torcea nestăvilit din nesfârșitul său ghem anotimpurile și o dată cu ele număra și zilelele trăitorilor de pe aceste meleaguri... 3 P rofesoara Simona Deleanu trecea în această urbe drept o figură ștearsă, cunoscută doar de elevii săi și de părinții acestora, în perimetrul restrâns al unei circumscripții școlare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
scumpe și dragi flori. Unii copii sunt răi, vorbesc fel de fel de lucruri, tu nu trebuie să te iei după ei. O fi și tăticul lui plecat undeva... Mai știi...? Apoi, evident marcată de spusele lui Răducu, își strânse ghem șorțul de bucătărie și-l aruncă la întâmplare pe un scaun din preajmă. În clipele următoare, încercă să trateze cele auzite de la puiul ei ca pe un fapt banal, zicând în sinea ei: ,,La grădiniță un copil poate învăța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o telegramă lapidară care o zdruncină cumplit: Mona dragă, vino urgent. Adă și băiatul! Tata Nu știa ce să creadă. Nu avea un tren potrivit decât a doua zi, pe la unsprezece. Porni la drum cu Răducu de mână, toată un ghem de neliniști. Drumul spre casa părintească fu plin de întrebări: S-a îmbunat tata? O fi bolnav? Vrea să-i comunice ceva foarte important?" Întrebările treceau dincolo de geamul compartimentului de tren, se loveau de dealurile din cale și se întorceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
tot atâția câți iepuri la biserică. Hai să intrăm în bucătărie, că ți-o fi foame sărmana de tine. Nu, nu mi-e foame, dar un pahar cu apă tot aș bea. În seara aceea, cele două femei deșirară de pe ghemul timpului amintiri și întâmplări de care aproape că uitaseră amândouă. Trecură mai multe zile în care mătușa Varvara, care știa câte ceva din necazurile Simonei, înconjură cu bună știință subiectul, gândind că dacă fata asta are ceva de povestit, o s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
își au sălaș multe tăceri. Poate chiar mai multe decât glasuri; de aceea, înainte de a desluși tainicile voci din cuvinte, se cuvine să ascultăm tăcerile. În ele vom găsi sensuri, crezuri, înțelesuri... Dacă cineva ar cuteza să desfășoare mai departe ghemul vieții Simonei Deleanu, ar fi poate o impietate. Firul rupt în atâtea locuri e greu, dacă nu imposibil de legat cap la cap. Fiecare nod poate fi o tainică poveste care va rămâne sub lespedea implacabilă a timpului... ... Restul... e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
posibil!? - E înfiorător, Alex! Pare de necrezut și totuși... De când mi-a mărturisit că a comis această fărădelege, nu-mi mai revin. Mă simt golită de parcă mi s-a scurs tot sângele din corp, mi-e sufletul strâns ca un ghem în care nu mai pătrunde nici o licărire de lumină, nu știu pe unde calc, am impresia că îmi fuge pământul de sub picioare... - Extraordinar... netrebnica! Ți-am spus eu, ți-am spus eu că aceasta nu e o ființă omenească, ci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
însușească un copil care nu le aparține. - Asta s-o credeți voi! Ce dovezi aveți? - Mărturiile Olgăi. - Și unde-i Olga? - Așa-i, Olga e în cimitir. Și totuși... - Nu avem nici măcar un capăt al firului de pe care să deșirăm ghemul acestor întâmplări. Îmi pare nespus de rău, dar nu văd cum aș putea să vă ajut. - Mai gândește-te, Jane, mai reflectează, nu se poate să nu găsești tu o cale. Nu ne așteptăm să soluționezi problema așa, deodată, ci
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se putea spulbera ca toate visele frumoase în zori de zi. Se întrebau mereu: Acesta să fie oare copilul nostru? La plecarea copiilor din biroul comandantului Ina îi conduse cu ochii, mai ales pe Vișinel, având inima strânsă ca un ghem de emoție, cu sufletul lăcrimat ca orice mamă care acum își adunase toate nădejdile într-un singur buchet. Își găsise oare fiul? Și dacă da, cât de puține lucruri știa despre el! Rafira se mulțumi să-l măsoare pe Mihăiță
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
data de 14 iulie la orele 24:30. Era de ajuns? Nici ele nu știau. Se consultau în fiecare zi, rememorau unele date importante din materia cerută la marele examen de admitere la școala sanitară și urmăreau cu inima strânsă ghem cum acele ceasornicelor alergau nebunește pe ecran. Timpul curgea fără să le întrebe dacă îi observă trecerea. Doar seara, când aruncau ca din întâmplare ochii pe calendar, își dădeau seama că trebuie decupată fila care se îngălbenise de-a lungul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
celor două ființe se agățase o taină. Temerile trebuiau aduse la lumina zilei. Se cerea o firească deslușire; în caz contrar, ar fi avut amândouă numai nopți albe. Deși încercaseră, când una, când alta să depene măcar o buclă de pe ghemul destăinuirilor, nu reușiseră. Firul se rupea de fiecare dată și apărea tăcerea. În cele din urmă, inițiativa îi aparținu celei mai curajoase, Olgăi. Ziua aceea veni pe neașteptate. Ea nu era firea care putea ține așa, la infinit un secret
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
noaptea nunții, și-și zâmbi sieși, fără a-și reproșa gestul, fără a-l condamna. Își zidi uimirile în tăceri, gândind că orice cuvânt rostit cu glas tare ar putea fi dăunător. În acest timp, Alex robotea la bucătărie, un ghem de nervi. Puse cafeaua în cești, vărsă din neatenție câteva picături din ibric lângă aragaz, dar nu le șterse, ceea ce nu-i era în fire, puse grijuliu ceștile pe un platou și intră În sufragerie cu o mină ce nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
urmă, întâlnind-o pe Gica, o asistentă de la contagioase, aceasta îi aruncase din mers câteva cuvinte otrăvite: Olga, ești o viperă, nu-ți ajunge un singur bărbat!? și o lăsase fără replică, în mijlocul holului înțesat de pacienți. Reînnodând firul de pe ghemul care se afla la Alex bănui că Gica probabil i se plânsese unei verișoare care lucra într-un birou al șantierului că ea îl ademenise pe Tony, și că din această cauză acesta o abandonase. Fata cu gura bogată de pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
seral. Nu faptul în sine că are o secretară m-a șocat. Toți șefii au câte o secretară și uneori, se spun atâtea lucruri despre fetele astea! Colega Inei, Adela, făcu o pauză, de parcă i s ar fi rupt firul ghemului și acum trebuia să-l reînnoade pentru a avea continuitate!? - Și...!? spuse Ina, te rog să continui. - Din întâmplare, eram și eu în vizită la doamna Zoica, știi, doamna aceea de la fișier, care a ieșit la pensie anul trecut pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ale României, în grădina ta, Doamne! și, stați, că, hora abea este la începuturile sale. Dacă bunul Dumnezeu îmi va mai da puterea, vă voi ține la curent, cu tot, ce, demn de reținut, se va mai petrece, în acest ghem apocaliptic de viață ecvestră. Patul cazon Unitatea militară din Dorohoi intrase în dezafectare. Multă lume trecea pe acolo, își alegea cam ce socotea că i-ar trebui, plătea, la mica înțelegere, celui care-i înmâna cele cumpărate, și-și căuta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dispar într-o clipită. Țonți nu se lasă nici ea mai prejos, dovedindu-și devotamentul și sârguința: Șefu', da' eu n-aș putea să vă fiu cu nimic de folos?". "Ba da. Ia vreo câteva sute de camarazi și adu ghemul ăla de sfoară pe care-l am eu în sertar. Mă rog. Care se află în sertarul unde ne-am întrunit noi prima oară. Știi despre ce vorbesc, da?" "Cum să nu știu, Șefu'. Gata, am plecat să vi-l
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Disciplinați și cu antenele îndreptate atent spre mine. Încep să le explic care e planul de bătaie. Cred că mare lucru nu pricep, dar sunt sigur că nu vor ieși din cuvântul meu. Apare și Țonți cu ai ei, cărând ghemul. Desfășurăm toată sfoara, o secționăm și repartizăm bucățile conform planului. Până aici a mers bine. Ce zic eu bine? A mers excepțional. Dar greul de abia acum începe. Ia să văd o mie de voluntari aici, în dreapta!", fac eu, indicându
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Ilea încă de la primele lecturi ale textului, ca să ne familiarizăm cu numele personajelor. Și parcă era mai fericit și el când îi spuneai Henri. Valy pare că nesocotește intervenția mea și duce informația până la capăt, ca și cum ar fi desfășurat un ghem de sfoară aruncând cu viteză ghemul și ținând un capăt al sforii în așa fel ca firul să se deruleze: Dacă pică el, pică și alții. Da, da. Cei de lângă el: marchizi, marchize. Sunt pe-o mână și nu știu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]