233 matches
-
aflau lucruri de mâncare fine, felii de pateu, brânzeturi fermentate, sticle de vin. Fu chemată, la cererea lui Pascalopol, și Aglae, care sosi pe o portiță dindărătul casei, însoțită de Aurica și de Simion, cu broboada pe el și cu ghergheful în mână. La lumina unei lămpi atârnate de grinda chioșcului, începu o cină improvizată, la care fu invitat și Felix și la care se ilustrară prin lăcomie moș Costache, Aglae și Simion. Otilia, ca de obicei, abia se atinse de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
lăsă sărutată de Aglae pe amândoi obrajii, în vreme ce mâna acesteia era sărutată cu un respect afectat de Stănică. Cei doi salutară pe toți, și de departe și pe Simion, care se mulțumi numai să mormăie, fără să scoată capul din gherghef. Pascalopol se înclinase ceremonios în fața Olimpiei. - Sărut mâinile, doamnă Rațiu! și-i duse vârful degetelor la gură. Olimpia semăna în chip izbitor cu Simion și cu Titi, având bărbia despicată la fel, în două, în chip supărător pentru o femeie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de iute, că broboada îi căzu de pe umeri, și, de furie, făcu spume la gură: - Ești un pungaș, nu e fata mea, nu dau nimic, nu e fatamea, ești un pungaș. Și căuta cu ochii ceva să arunce. Negăsind, luă ghergheful și, într-o clipă, îl făcu bucăți, sfâșiind cu înverșunare etamina. Apoi rămase așa tremurând din tot corpul. Toți tăcuseră și nu se mai auzea decât plânsul cu sughițuri al Olimpiei. După o pauză lungă, Aglae zise autoritară lui Simion
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ce fac cu ăsta. Olimpia ieși suspinând, iar Stănică o urmă țanțoș, după ce dăduse ceremonios bună seara. Simion, calmat cu aceeași repeziciune cu care se înfuriase, cu aerul chiar de a nu ști ce s-a întîmplat, privea mâhnit la ghergheful lui și la ghemele de lână risipite pe jos și se aplecă să și le culeagă. Otilia se repezi și-i adună toate lucrurile, punîndu-i-le pe măsuță. - Ghergheful e rupt, zise ea, nu mai faci nimic cu el. Îțidau eu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
chiar de a nu ști ce s-a întîmplat, privea mâhnit la ghergheful lui și la ghemele de lână risipite pe jos și se aplecă să și le culeagă. Otilia se repezi și-i adună toate lucrurile, punîndu-i-le pe măsuță. - Ghergheful e rupt, zise ea, nu mai faci nimic cu el. Îțidau eu altul, care nu-mi mai trebuie! - Îmi dai altul? spuse Simion încîntat și senin. Bine,atunci să-mi dai! - Du-te și te culcă, Simioane, porunci Aglae, că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de spirit) cu cuvîntul, Într-o situație de vase comunicante: unul crește din celălalt, nivelele comunică osmotic, se egalizează și se confundă, se provoacă reciproc la o mișcare de translație și echivalare, propusă privirii ca spectacol al metamorfozelor perpetue: „pe ghergheful Înalților cedri se urzește brocartul poemului”, „visul plăpînd ia forma zăpezilor din zboruri”, „frunzele sunt fluturii verzi adormiți În cuvinte”, „elanul se imprimă În arbore și-n slovă”, „cu un toiag Învie În literă un șipot”, „e seva care urcă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine de capu, fețăle de Hăsa cusute la gherghefu; 5 (cinci) perine de pereti umplute cu lână; 2 (două) perne lungi și una idim (sic); 13 (triisprezăci) perne din care șapte sunt cu horbotă și toate umplute cu pene; 5 (cinci) foi de scoarță; 1 (una) saltea cu față de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dedica versuri satirice la „Gazeta ” din fața Primăriei. Preocupându-l, intens, arheologia și trecutul satului scormonea grădinile și dealurile , aduna fericit obiectele și cioburile de ceramică găsite prin gropi , ca și vechi scule gospodărești părăsite și țesături migălite la stative și gherghefuri, de străbunicele plecate în lumea umbrelor. Rânduite, la început, pe mesele din casă ca niște podoabe de preț, năpădeau apoi cerdacul și prispele acoperite și transformate în săli muzeale. ... Convins de importanța descoperirilor a smonit și o a unei hotărâri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ipostaza cucului mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i sănătoasă, / Șade la gherghef și coasă. Nu știu: coasă ori descoasă, / Ori strică niște mătasă / Lăcrămioare știu că varsă. Lacrimi mici ca și bobu / Și ușoare ca plumbu; Unde cad, / Pământul ard, / Pentru tine, puiuț drag."296 Invocarea cântecului cucului anulează trăirile antitetice și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul. Un fel de voință de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grupuri de litere, pe lângă exercițiile propuse, sunt necesare multe exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe și, îndeosebi, de despărțire în silabe la capăt de rând. Exemple : 46 a)Desparte în silabe și subliniază grupurile ghe, ghi : gheară, înghețată, ungher, gherghef, ghem, Anghel, ghirlandă, ghimpe, înghițit, Gheorghiu, Arghir. b)Desparte în silabe numai cuvintele care conțin grupuri de litere : Angela și Gheorghiță au cumpărat o minge. Cecilia cheamă pisica. Gigel sparge ochelarii. Spune câte silabe are fiecare cuvânt. c)Scrie toate
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Constantin cuminte în patul lui, Ștefan în leagăn pe spate, cu brațele în sus sugând prin somn, pe laviță la perete, lângă pruncul ei, doica lui Ștefan; apoi trecură prin perdeaua grea de lână - de fapt o scoarță țesută la gherghef -, în cealaltă încăpere în care la lumina candelei, bucălate și gătite în dantele, dormeau fetele, minunea lumii, mândria Brâncoveanului: Stanca și Ilinca într-un pat mare și Maria pe lavița de sub fereastră. Se furișară înapoi după ce închinară copiii și, închizând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un simțământ de prietenie caldă. Când o întâlneam, în ochii ei se aprindeau niște luminițe aurii și toată ființa ei reflecta bucuria de a mă vedea. Mă aștepta, avea știința vegherii în așteptare. Putea să stea ore întregi brodând la gherghef și plimbând în gând vorbele pe care le rostisem la ultima noastră întâlnire, iar când peste luni și luni o revedeam din nou discuția noastră pornea exact de unde o lăsasem, pentru că ea ținuse proaspăt în inimă ultimul meu cuvânt. M
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Maria tot își mai încerca podoabele și rochiile de tafta și dansa cu fiecare, cântându și. — Când terminăm cu zestrea Mariei, mă gândeam să mergem la mânăstire, la Dintr-un Lemn, să punem să urzească, iar noi să țesem la gherghef scoarțe oltenești, își spuse maica mare gândul între două înghițituri de cafea. — Cam greu, mamă soacră, răspunse doamna Marica, învăluind-o pe Stanca într-o privire grijulie. Aud că vodă - așa-i spunea doamna Marica bărbatului ei când vorbea despre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dacă mai ești așa de bun de gură. Am zâmbit odată cu el și am reușit, cu greu, să urc singur în cabină. Brazdă după brazdă pământul rămânea negru, ca fundul ceaunului, în urma tractorului, iar apoi era așezat ca ața pe gherghef când prinde formă. Îmi tresărea inima la fiecare întoarcere și urmăream atent mișcările lui nea’ Florin. El uitase că eu sunt pe acolo. și-a adus aminte de mine la prânz când s-a oprit să mănânce. A așezat un
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
adio, de la toate atuurile! Venea revelionul, stăteam ca pe ace iar eu eram din ce în ce bolnăvioară; ratasem revelionul. oare, a câta oară?! M-am resemnat cu Mozart: concerte la vioară! A doua zi, avui chef, să cos la gherghef! Firul de iarbă, vântul și păpădia (fabulă) A fost odată un fir de iarbă ce, în fiecare primăvară, încolțea. Soarele, din ochi voia săl soarbă, Când, firul de iarbă, ca un Făt-Frumos, creștea. Gâzele și fluturii se odihneau pe firul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și toate erau în grija mea la păscut, așa încật ucenicia într-ale socotitului mi-o făcusem de mult. Continuam cu lucru manual, meșteșugind roți mari împletite din pănuși de porumb sau paie de grậu, ori cuseam cu acul pe gherghef adevărate grădini de margarete, butonași sau trandafiri. Nu ezitam să folosesc fiecare clipă și fiecare secundă o consideram valoroasă în pregătirea mea pentru viață. Dintotdeauna am abordat școala ca pe o problemă de voință puternică, de plăcere inefabilă, de satisfacții
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
a tras oblonul. Mama nu mai putea merge la lucru din cauza mea, dar banii nu ne ajungeau, căci tata a avut câțiva ani doar 27 o bursă de student. Așa că mama și-a luat de lucru acasă. A adus un gherghef pentru covoare persane și toată ziua izbea piesele grele, bătea cu furculița printre ițe ca să-ndese mai bine firele... Eu, cățărat pe gherghef, mă jucam de-a electricianul. Dar ghergheful făcea zgomot și ai mei au primit reclamații. Tata era
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
doar 27 o bursă de student. Așa că mama și-a luat de lucru acasă. A adus un gherghef pentru covoare persane și toată ziua izbea piesele grele, bătea cu furculița printre ițe ca să-ndese mai bine firele... Eu, cățărat pe gherghef, mă jucam de-a electricianul. Dar ghergheful făcea zgomot și ai mei au primit reclamații. Tata era acum redactor la un ziar pentru agricultură. Ne-am putut muta așadar "la vilă", tot în Floreasca. Vila Iu' pește: era tot un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mama și-a luat de lucru acasă. A adus un gherghef pentru covoare persane și toată ziua izbea piesele grele, bătea cu furculița printre ițe ca să-ndese mai bine firele... Eu, cățărat pe gherghef, mă jucam de-a electricianul. Dar ghergheful făcea zgomot și ai mei au primit reclamații. Tata era acum redactor la un ziar pentru agricultură. Ne-am putut muta așadar "la vilă", tot în Floreasca. Vila Iu' pește: era tot un bloc, doar că avea acoperiș de olane
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tot asfaltul în jurul meu. într-un târziu, mama ieșea cu cartoanele ei viu colorate în brațe și ne-ntorceam acasă, în camera atât de strâmtă 35 încît n-aveam loc în ea decât îmbrățișați, pentru ca să se-așeze din nou în fața gherghefului și să bată mereu, ca-n fiecare zi, cu furculița ei de cositor printre ițele covorului abia început. După ce mai treceam de maidane cu țevi ruginite și de depozite de cherestea înnegrite de ploi, mă-ntorceam acasă mult mai trist
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Italienii noștri vor mult mai mult." Goldoni aduce pe scenă viața, cu întreaga ei truculență. Se mănâncă, se bea, se doarme, se cumpără, se vinde, se scot la iveală bani care uneori sunt furați, femeile cârpesc ciorapi sau brodează la gherghef, se ocupă de toaleta lor.... O piesă precum Gâlcevile din Chioggia este deja "o felie de viață", așa cum o va concepe Zola. Goldoni ne arată acolo desfășurarea unei zile a locuitorilor din Chioggia, întoarcerea pescarilor, după luni de zile petrecute
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îngrozitoare, cu care într-o zi mă va ucide. Intrai totuși în camera ei la ora nouă și cinci minute fără să bat în ușă. - Ramses, spune bună ziua, mă sfătui monstrul meu pitic. Zitta era singură. Ridicase nasul mic de pe gherghef să mă privească, preocupată de numărul punctelor de pe canavaua întinsă. - Ar fi bine totuși să spui bună seara! mai insistă încă o dată filozoful caraghios din întunericul meu lăuntric, scuturându-și dovleacul la fiecare silabă. Dar fălcile mi se încleștară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ronțăie cu mare viteză. - Zitta! Începui eu rupându-mi vorbele cu greutate. Iar mi te uiți ca un cioclu! Pe chipul tău stă ferecată o liniște care mă înspăimântă. - Astâmpără-te, interveni piticul. Cauți ceartă cu lumânarea. Zitta puse, liniștit, ghergheful la o parte, se ridică de pe fotoliu și apropiindu-se de mine cu pași vătuiți îmi puse pe frunte o mână mică, rece și albă. - Ai întârziat cu cinci minute, gemea cu un glas care venea parcă de departe, arătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]