KorAP: Find »[drukola/base=ghildă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

175 matches

Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575

trimiterea este cu precădere la Alasdair MacIntyre, care nu este foarte specific atunci când se referă la spațiu, la loc, la teritoriu. În exemplele de comunitate care ne oferă identitate socială și o moștenire a rolurilor și obligațiilor, apar la el ghilda, profesiunea, clanul, tribul, națiunea, familia, orașul, cartierul. La cele mai multe dintre acestea, teritoriul sau spațiul colectiv are o puternică valoare simbolică (pentru familie, casă etc.). Nu este mai puțin adevărat că, la MacIntyre, comunitățile sunt formațiuni sociale care angajează individul la

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
comunități tradiționale au supraviețuit examinării de către filosofii legii naturale în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Familia a fost în general acceptată, un caz special fiind cel al Bisericii. Cât privește alte asociații, nicio milă nu se manifestă. Ghilde, corporații, mânăstiri, comune, rudenii, comunitatea sătească toate acestea erau privite ca neavând fundația în legea naturală. Societatea rațională trebuia să fie, ca și cunoașterea rațională, complet opusă tradiționalului. "Trebuia să se sprijine pe om nu ca membru al ghildei, ca

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
manifestă. Ghilde, corporații, mânăstiri, comune, rudenii, comunitatea sătească toate acestea erau privite ca neavând fundația în legea naturală. Societatea rațională trebuia să fie, ca și cunoașterea rațională, complet opusă tradiționalului. "Trebuia să se sprijine pe om nu ca membru al ghildei, ca om al Bisericii sau ca țăran, ci ca om natural, și trebuia înțeleasă ca un țesut al relației specifice și dorite cu alții, în care omul intră în mod liber și rațional. Acesta a fost modelul de societate atins

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
în lume, respectiv tipul de comunitate implicit în ceea ce el numea cuprinzătoarea asociație a națiunii. Dar aceasta nu era comunitatea în sensul utilizat de alți gânditori. Referindu-se la bazele societății feudale, el vorbea de fapt despre familie, ocupații, caste, ghilde, neconforme cu ceea ce se aștepta în noile condiții. Acest dezgust al lui Marx pentru toate formele de comunitarism și corporatism l-a făcut să se refere aprobativ la Revoluția Franceză, care a trimis acestea la lada de gunoi a istoriei

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
În 1875, Engels prevedea posibilitatea unei revoluții socialiste care să lucreze pe baza acestor grupuri, mai degrabă decât pe distrugerea lor. Bolșevicii au decis totuși de la început că nu este loc nici măcar pentru forme modificate ale oricărui grup comunitatea sătească, ghildă sau cooperativă care a fost format în perioada feudalismului despotic. Însă nu toți radicalii europeni urmau viziunea marxistă asupra caracterului caduc al instituțiilor locale și de rudenie. 4. "Calea" americană În prezent, în gândirea politică americană, comunitatea implică trei tipuri

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
lumea largă, de dimensiunea națională sau și mai mult, sau de ocupația sa ca întreg. Între cele două tipuri principale există, desigur, tipuri intermediare. O comunitate ocupațională cosmopolită este formată, cel puțin potențial, de toți membrii ocupației respective. 8.1. Ghildele În limbile germanice, termenul ghildă, scris "gild", însemna la origine "fraternitățile tinerilor războinici practicând cultul eroilor" (Black, 1984: 3), iar apoi orice grup legat prin ritualuri și prietenie, oferind ajutor reciproc membrilor pe baza taxei de intrare (geld). În primul

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
sau și mai mult, sau de ocupația sa ca întreg. Între cele două tipuri principale există, desigur, tipuri intermediare. O comunitate ocupațională cosmopolită este formată, cel puțin potențial, de toți membrii ocupației respective. 8.1. Ghildele În limbile germanice, termenul ghildă, scris "gild", însemna la origine "fraternitățile tinerilor războinici practicând cultul eroilor" (Black, 1984: 3), iar apoi orice grup legat prin ritualuri și prietenie, oferind ajutor reciproc membrilor pe baza taxei de intrare (geld). În primul său uz cunoscut, undeva înainte de

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
fraternitățile tinerilor războinici practicând cultul eroilor" (Black, 1984: 3), iar apoi orice grup legat prin ritualuri și prietenie, oferind ajutor reciproc membrilor pe baza taxei de intrare (geld). În primul său uz cunoscut, undeva înainte de anul 450 d. Hr., termenul ghildă semnifica o masă rituală legată de sacrificiile religioase. Aceasta era acompaniată de libațiuni religioase și de cultul morților. Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
termenul ghildă semnifica o masă rituală legată de sacrificiile religioase. Aceasta era acompaniată de libațiuni religioase și de cultul morților. Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
era acompaniată de libațiuni religioase și de cultul morților. Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială inițială a format baza pentru mai târziile ghilde ale meșteșugarilor, o evoluție ce poate fi descrisă ca una de la segmente la organe ale societății, ele fiind precum celulele unui nou tip de societate. Grupurile sociale de acest tip au

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială inițială a format baza pentru mai târziile ghilde ale meșteșugarilor, o evoluție ce poate fi descrisă ca una de la segmente la organe ale societății, ele fiind precum celulele unui nou tip de societate. Grupurile sociale de acest tip au avut probabil o varietate mai mare de funcții, o

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
ethos special. Uneori ele jucau un rol în specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului este îngemănat cu dinamica grupului de presiune; abilitatea și răbdarea, de care depind viața și progresul, sunt sprijinite de aceeași legătură socială specifică. Deși s-au dezvoltat inițial din grupuri cu caracter social și religios, ele erau

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
unui anumit meșteșug într-o regiune controlată de oraș. Făcând o incursiune în istoria gândirii sociale, Nisbet folosește drept indicator esențial pentru detectarea specificului gândirii fiecăruia dintre clasici maniera în care aceștia au analizat comunitatea. Pentru Le Play communautés erau ghildele, cooperativele, mânăstirile și alte unități asemănătoare acestora. Cât privește corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
de organizare socială în mediul rural la cele din mediul urban, Otto von Gierke prezintă o cronologie marcată de asemenea de includerea structurilor relevante care au existat în timp: 1. Până în anul 800 AD; sistemul feudal 800-1200; 2. Uniunile libere: ghildele și breselele; 3. Orașele medievale, 1200-1525; 4. Epoca de aur a breslelor; 5. Uniunile politice, ligile orașelor, Hansa; 6. Imperiul ca uniune; 7. Comunele rurale și federațiile: Elveția și Germania de Nord; 8. Statul teritorial; 9. Țărănimea și întovărășirea rurală

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale, rămânând cu imaginea pitorească ce s-a păstrat, și să ștergem societatea sălbatic

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
care tradiția și nevoile comune erau foarte importante" (Hohenberg, Lees, 1995: 19). Orașele erau cu siguranță insule ale raționalității seculare și ale materialismului în societatea medievală. Condițiile de lucru și comerț erau reglementate în general de către feudali, iar intern de către ghilde. În Europa occidentală orașele, susținute de surplusul de producție din rural, ajung să producă servicii și bunuri care devin indispensabile atât maselor, cât și elitelor, devenind astfel actori politici relevanți în luptele pentru putere din Evul Mediu. "Orașele nu erau

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
este prezentă o controversă. Ca și noi, sunt mulți care consideră că cele două sunt diferite, în timp ce alții consideră că familia ar fi un tip de comunitate, dacă nu chiar comunitatea originară. Mai mult, unii consideră că nici "corporațiile" incluzând ghildele, breslele nu ar fi comunități, acestea din urmă structurându-se pe baze informale. Dar vorbind despre comunitarism avem în vedere diferite tipuri de comunitarism, complexitatea problematicii generând maniere de abordare multiple. De exemplu, chiar dacă acceptă ideea continuității comunității, unii comunitariști

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
și prietenia (mintea) sunt cuprinse în familie, cel de-al doilea fiind elementul său constitutiv esențial. Ideea apropierii de tip familial se păstrează și în cadrul asociațiilor gemeinschaft. Aici prietenia este însă pilonul central, ele fiind gemeinschaft ale spiritului și minții. Ghildele, întovărășiri ale artelor și meșteșugurilor, Bisericile și sfintele ordine sunt exemple de astfel de asociații bazate pe activități și credințe comune, fiindu-le specifică relația dintre master și discipol. Deși gemeinschaft corespunde perioadei tradiționale, iar gesellschaft celei moderne din istoria

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
parlamentare, I, partea I, p. 70, apud. Lovinescu, 1997: 40-41). O altă prevedere importantă a Regulamentului organic din punctul de vedere al structurilor comunitare este cea legată de bresle. Deși cu prea puține similitudini cu structuri deosebit de puternice cum erau ghildele (n Belgia sau breslele (n Țările de Jos, formele de asociere pe baze profesionale exercitau ș( la noi o anumită influență, dețin(nd monopolul asupra producției din diferite ramuri. Rebotezate "corporații" ș( menținute din necesități fiscale, ele nu mai dețineau

by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]