1,249 matches
-
Trecem peste alte enunțuri discutabile sau fade spre a ne opri la unul mai... specific: "Are prietene "homosexuale" și e tentat de sex în trei, cu cea mai bună prietenă a ei". Nu înțeleg de ce termenul "homosexuale" este pus între ghilimele, că doar "homo" nu înseamnă "bărbat", ci "asemenea" (gr. homos), iar lesbienele sînt și ele homosexuale, în egală măsură cu pederaștii. Să neglijăm însă confuziile autorului într-un domeniu care îl depășește și să reținem doar ideea: sexul în grup
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de autenticitate a conținutului - dar și de libertate în modificarea formei lingvistice; se confirmă astfel faptul că ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
a făcut să rateze pentru a enșpea oară gradul de general" ("Academia Cațavencu", 1, 2000, 9). Cuvîntul (a) enșpea (a cărui subliniere îmi aparține: în text el nu era marcat nici prin scriere cu caractere speciale, nici prin punere între ghilimele) e unul dintre cele pe care un străin le-ar putea căuta în dicționare sau gramatici cu disperare dar fără nici o șansă de reușită. Un vorbitor nativ le-ar recunoaște destul de ușor, dar ar rămîne totuși destul de surprins întîlnindu-le în
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
de cea a editorului: personajul colectiv "Grupul Editoria UNIVERSALIA", care s-a ocupat de tehnoredactarea computerizată, nu a avut doar scăpări mai mult sau mai putin scuzabile, cum ar fi confuzia cifrelor arabe cu cele române (!) sau plasarea greșită a ghilimelelor, ci și unele care fac să devină inutilă tocmai precizia științifică pe care mizează această carte. Practic, din cele aproape 800 de note de final, majoritatea nu corespund numeric cu referințele din text; cifrele sunt schimbate între ele, titlurile sunt
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
de lumină. Pe mulți aceste străfulgerări îi vor face să plonjeze definitiv în beznă. Pentru cei de jos, muncitorii din groapa, timpul este același că până acum, este timpul "dinainte de ^89", ca să spunem așa; zile de muncă (cu sau fără ghilimele, că doar era epoca lui " Noi cu drag muncim!"), cu obligatoriile pauze pentru țigări sau povești din tinerețe, zile în care nu se întâmplă mai nimic. Rutină. Un timp care se scurge egal, fără incidente: "im osten nichts neues", pe
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
fi mișcat un deget pentru pedepsirea cinicilor ucigași - dar să nu-i uităm pe complici! - ai acestui martir al libertății. În loc să cauționeze idiotizarea populației cu imbecilele seriale sud-americane, n-ar fi rău că străluciții intelectuali - nu pun nici un fel de ghilimele! - din consiliul de administrație al TVR să ceară programarea zilnică a cutremurătorului film "Babu"! Și asta pana cand criminalii care se plimbă nestingheriți printre noi vor fi trimiși acolo unde le e locul. Între altele, ne lipsește acel Cato care
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat, luînd aspect de iarnă" - RL 2686, 1999, 11). Titlurile recent "umanizate" uzează de un limbaj total diferit: familiar, popular, vag "sămănătorist", de un tradiționalism căutat (marcat uneori prin ghilimele): "viscolul se mai ăumflă în peneă încă o dată" (RL 2689, 1999; voi indică în continuare doar numărul ziarului; sublinierile îmi aparțin); "știți proverbul cu lupul la stîna? Tot așa și cu viscolul" (2698), "Astăzi, roată vremii se intoarce" (2686). Acest
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
eliberator; "a se întrupa" devine, astfel, "a se împietri". Așa se încheie primul capitol ("trebuie continuat, cu o suită de cuvinte, niciodată o frază, fără punct final, fără puncte de suspensie, nici exclamare, nici întrebare, nici paranteză deschisă, închisă, nici ghilimele, deschise, închise, ce mai știu eu?... veni-va desigur ziua cînd, grație aluatului cuvintelor, mă voi instala în piatra aceea și voi fi cu adevărat născut"), așa și al doilea ("țin la tăcerea asta în pofida tuturor, grație tuturor, această tăcere
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
26)". Livrescul e nu doar evident, ci chiar mărturisit, tocmai prin aluzia la Bahtin. "Trăiesc de-acum înainte," declară Todorov, "într-un spațiu singular, în același timp afară și înăuntru: străin la (la Sofia), acasă <în străinătate> (la Paris)". Jocul ghilimelelor e putin amețitor, și are un tragism pe care filozoful îl ignoră, dar care nu i-a scăpat lui Sorin Alexandrescu, într-un articol publicat în suplimentul Vineri al revistei Dilemă, chiar dacă nu se referă explicit la această frază. Articolul
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
relatării ("prima vedeta care a sosit la locul faptei"; "încercînd să rezolve acolo problemă cu pirostriile" - JN 1669, 1998, 23) alunecă ușor în excese inovatoare, în combinații inedite care riscă să devină inadecvate (faptul e uneori implicit recunoscut prin folosirea ghilimelelor):"minusculă lui prietena", "pe vremea cînd ăsălăsluiaă, nu tocmai comod, în fotoliul de ministru" (JN 1910, 1999, 12). Nu lipsesc conotațiile peiorative și ironice ale cuvintelor sau chiar numai ale sufixelor de origine turcă, asociate cuvintelor sau rădăcinilor latino-romanice: "se
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
critice ale unor K. Mociulski, A. Gîde, N. Berdiaev, V.V. Ermilov, L. Sestov ș.a. și din biografiile datorate lui Aimée Dostoievski și Annei Grigorievna Dostoievskaia! Și aceasta în primul rînd din cauza neglijentelor cu care s-au abordat citatele cu pricina, ghilimelele fiind adeseori...uitate (cum se întîmplă la paginile 200, 201, 208, 264, 268, 277, 294, 392 etc.)! Mai grav este că, atunci cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv gen
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Blaga nu din convingeri antiregaliste, ci pentru a pregăti încât toți țăranii ce veneau la târg, treceau prin fața lui și printre tineri un curent antiregalist pentru început, revoluționar dădeau câte o raită magazinul având vitrinele bine cu trei rânduri de ghilimele ulterior ne strecura perfid otrava prezentate, că-ți făceau cu ochiul. Țăranii, ca toți țăranii Marxist-Leninistă. practici, întâi dădeau o raită la HORA ȚÂRĂNEASCĂ Întâlnindu-l după nu mulți ani în fruntea nomenclaturii magazinul cu pricina (de ce horă și de ce
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
fapt: dau directive) pe marginea unui text, la urma urmelor, literar. Noutatea ediției de față rezidă în structura ei bipartită: avem cuprinse, între aceleași coperte, atât „piesa” din redacția revistei bucureștene, cât și „mărul discordiei”, piesa (de astă dată fără ghilimele) Caragiale în vremea lui. Ocazie numai bună pentru a le citi în oglindă. Cu, zic eu, real folos. Nu e cazul să ne mai încurcăm în evidențe: sigur că grupul ideologilor exprimă, în serie, o sumedenie de tâmpenii (antologabile fără
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
citat, este vorba de obiceiuri populare; în al doilea, e adoptat un ton persiflant; nu găsesc însă (dincolo de apariția în pagina sportivă, unde domină tonul familiar) suficiente justificări pentru cel de-al treilea. Excesul oricărui procedeu - de pildă abuzul de ghilimele (pentru a indica o lectură ironică), sau de semne de exclamație (prin care se impune o intonație pueril afectiva) devine obositor; lucrul e cu atît mai evident cînd este vorba de un mijloc prea simplu, rudimentar. Oralitatea marcată ostentativ e
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
În ce-l privește pe dl. Nicolae Manolescu, acesta și-ar fi permis să dea lecții în România literară prestigiosului cotidian francez Le Monde, în aceeași R.L. "care l-a lins în fund pe Ceaușescu cu o nerușinare fără margini." Ghilimelele le-am luat din ziar, așa că avem garanția că eleganta sintagmă a fost rostită de însuși dl. Nicolae Breban. Gura păcătosului adevăr grăiește. E destul a răsfoi colecția revistei din anii în care dl. N. Breban era redactor-șef spre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
în partidul în care ești cineva. Rezultatul constă într-o sumedenie de partide mici conduse de personalități și nici un partid mare cu o ofertă de personalități pe măsură. Mult mai grav e însă faptul că partidele "mari", cu sau fără ghilimele, nu se pot acomoda unele, cu mesajele venite din afară, iar altele cu mesajele electorale interne. Soluția cooptării de independenți nu rezolvă această inadecvare la mesaje a partidelor "mari", ci mai curînd îi dovedește adîncimea. Și s-ar putea ca
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
cu ură mai degrabă unui... om de litere: "Să crezi că ești geniu" - ți se face părul măciuca... În sfârșit, ieșim din băbeștile maledicții pentru a reveni în curentul mare al poemului! Privit cu atenție, textul permite o "descoperire" (pun ghilimele, conștient de faptul că faptul a fost remarcat de altii înaintea mea): Mihnea și babă alternează ritmuri lungi și altele scurte; sistematic, versul de 11-12 silabe, narativ În barbare lanțuri popolul gemând"), din părțile I, III, Bătrână, Blestemul, îl trag
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
d-lui Andrei Ursu de a evalua situația există câteva nepotriviri. Precizez de la bun început că în articolul cu pricina nu "colportam" nimic. ("Colportorul" e definit în DEX drept "Cel care răspândește știri, zvonuri etc. false"). Or, eu citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
citatelor care urmează provin din același cotidian, multe aparțin chiar aceluiași ziarist, semnatar al unei rubrici de cronică de televiziune; există totuși și exemple care dovedesc că nu e vorba de o particularitate lingvistică individuală. Sînt folosite de multe ori ghilimelele (care ar indica noutatea sau cel puțin diferența de registru stilistic): "tot cu Mihaela pe sticlă" (EZ 2303, 2000, 10); "toate promo-urile intrate pe sticlă" (EZ 2320, 2000, 10); "nu-l știți pentru că nu apare "pe sticlă""; "a plecat teleleu
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
și din țară" au fost reluate de ZIUA pe prima pagină, cu litere considerabile și cu o mai mică încercare de impact în ROMÂNIA LIBERĂ, în care tot pe prima pagină, cuvintele patriarhului au fost citate într-un titlu cu ghilimele, fără precizarea autorului lor. într-o casetă, deasupra acestui titlu, ROMÂNIA LIBERĂ titrează: Emil Constantinescu crede în puterea României de a renaște. Altfel ziarele de marți nu au considerat că e cazul să pomenească despre mesajul de Paște al președintelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
credință, precum în cazul unui sacerdot ateu. Cum a fost cu putință o activitate de asemenea proporții fără o lăuntrică aderență la obiectul său, care, dincolo de "ideile literare", este, orice s-ar zice, "literatura", chiar așa bagatelizată, persiflată, pusă între ghilimele, cum procedează Adrian Marino? E unul din cele mai incitante mistere ale vieții noastre literare actuale. Oare ar fi putut lua naștere "ideile literare" fără "literatură"? Oare putem iubi ouăle și detesta găinile? Stupoarea noastră sporește pe măsură ce aflăm că ultradoctul
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
superior de stat create după 1990. Create, evident, în numele clientelismului de partid. Ion Iliescu a simțit nevoia, într-o perioadă când puterea sa trebuia consolidată, să instituie astfel de celule de sprijin pe termen lung. Așa s-au născut �universități" (ghilimelele sunt obligatorii!) unde vrei și unde nu vrei, de obicei în jurul unui șogun local credincios magului de la Cotroceni: orice târg posesor de stradă principală a fost, musai, echipat cu lectori, conferențiari și profesori care până atunci nu arătau aptitudini decât
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
avansare a discursului ca și contribuția lor efectivă la transgresarea paradigmei poeticității, în funcție de acțiunea reformatoare a factorilor interni/externi". Atrage atenția mai ales un cuvînt din acest citat cu alură științifică, "avansare", pe care autorul îl folosește mai tîrziu cu ghilimele și se înțelege că e vorba pur și simplu de schimbarea conceptului de poeticitate în timp, și nu de vreun meliorism conceptual, cum s-ar fi părut. Lectura sincronică a poeticității postbelice e, după Marin Mincu, conformă cu postulatele postmodernității
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
pe dinafară, sau este complet etc. și atunci dl Bădiliță trebuie să facă onorabilă amendă declarînd că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]