132 matches
-
se gândească la Molay ca la un martir. Dante se face ecoul indignării multora față de persecuția templierilor. Aici se sfârșește istoria și Începe legenda. Unul dintre capitolele ei pretinde că, În ziua În care Ludovid al XVI-lea a fost ghilotinat, un necunoscut a sărit pe eșafod și a strigat: „Jacques de Molay, ai fost răzbunat!” Aceasta este, mai mult sau mai puțin, istorisirea pe care am relatat-o În seara aceea la Pilade, Întrerupt În fiecare clipă. Belbo mă Întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe cei apropiați, adică trădătorii, în alt fel pe străini, adică patrioții. Câinele era caracterizat drept un dușman al poporului, irecuperabil. La 28 Brumar (18 noiembrie 1793), comisarul secției de la Tuileries, împreună cu sergentul Bonneau, execută condamnarea câinelui, în timp ce stăpânul era ghilotinat în piață. 20: Marcel Allain l-a inventat (demult, în tinerețe) pe marele asasin Fantomas - „dar Fantomas al meu, așa cum l-am creat eu, era un personaj de spaimă, un criminal care trezea frica. Dumneavoastră l-ați ridiculizat și ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cel ce-a gândit înțelege pe cel ce pune în practică această gândire. Rousseau i-a înflamat, prin ideile sale, spiritul tânărului Robespierre. Dar nu e exclus ca, dacă Rousseau ar fi apucat zilele revoluției, elevul său să-l fi ghilotinat. Pentru că, părăsind cazul de excepție al literaturii franceze prerevoluționare, în ce măsură, de pildă, scriitorii români dintre cele două războaie au gândit sau au presimțit marile seisme care urmau? Sigur că, astăzi, istoricii pot să ne explice că în cutare curent literar
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
tău metabolism. Căci fiecare dintre noi a încercat tragicul, ca pe temperatura apei, dar cînd aceasta ne-a inundat, am sfîrșit prin a obosi. Săturați de propriile noastre drame cît și de ale celor din jur, ne privim idiotizați destinul, ghilotina tuturor deveniți acum nisip. Iată, ne sprijinim de ea, fumăm și mîncăm semințe. Te văd radiind lumină. Poate că în tine se petrece ceva, ca revelația primilor anatomiști care, căsăpind prin mirosuri grele, au înțeles poezia de oase și mușchi
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mutra pe care ar fi făcut-o dacă le-aș fi replicat: "Dar nu vedeți că pe moneda asta e chipul meu?" După care aș fi zis trecătorilor: "Cetățeni, aduceți căruțe în care să încapă toți. Îi condamn să-și ghilotineze singuri cobrele". În noaptea aceea m-am simțit mai liniștit. Lucrurile nu s-au oprit aici. Un alt îmblînzitor a început să sune la ușă în fiecare seară și, dacă nu-i deschideam, bătea cu pumnul sau îmi azvârlea cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a pleca, mi-au atras atenția pe un ton poruncitor să nu plec nicăieri de-acasă. Mă vedeam de-acum dus la tribunal, învinuit de omor. Culmea e că simțeam teama ca o dungă rece pe gât, parcă mă aștepta ghilotina. Probabil, pentru că citisem atâta despre eșafod... Toată ziua n-am ieșit din casă. Spre seară, am văzut doi îmblînzitori trecând pe stradă și cercetând îndelung fereastra unde mă aflam. Unul i-a șoptit celuilalt ceva la ureche. M-am hotărât
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
am mai venit în fire, m-am gândit la o ipoteză, îmblînzitorii găsiseră, probabil, un vas cu monede. "Poate chiar pe plaja asta", mi-am zis. Nu știau cu siguranță nimic despre Robespierre, dar cineva le spusese, poate, că fusese ghilotinat după ce ghilotinase pe alții și amănuntul le făcuse plăcere, căci ei nu credeau în dreptate, ci în moarte... Mi-au revenit în minte săptămânile în care cotrobăisem prin anticariate, nopțile când mă repezeam la geam... Mai eram oare viu? Simțeam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
venit în fire, m-am gândit la o ipoteză, îmblînzitorii găsiseră, probabil, un vas cu monede. "Poate chiar pe plaja asta", mi-am zis. Nu știau cu siguranță nimic despre Robespierre, dar cineva le spusese, poate, că fusese ghilotinat după ce ghilotinase pe alții și amănuntul le făcuse plăcere, căci ei nu credeau în dreptate, ci în moarte... Mi-au revenit în minte săptămânile în care cotrobăisem prin anticariate, nopțile când mă repezeam la geam... Mai eram oare viu? Simțeam că n-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de el. Cu timpul, îmbătată de puterea ei, mangusta a prins însă chef să ia mișcările cobrei. Or, o mangustă trebuie să rămână o mangustă. De aceea, acuzarea este convinsă că trebuie pedepsită chiar această trădare. Prin pedeapsă nu înțeleg ghilotina. Ar fi absurd să condamnăm ghilotina punînd-o în funcțiune. Și apoi, onorată instanță, am declarat de la început că acuzarea nu ridică problema unui om, ci problema unei metode. Nu mai putem învia pe nimeni dintre cei care au murit, dar
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
puterea ei, mangusta a prins însă chef să ia mișcările cobrei. Or, o mangustă trebuie să rămână o mangustă. De aceea, acuzarea este convinsă că trebuie pedepsită chiar această trădare. Prin pedeapsă nu înțeleg ghilotina. Ar fi absurd să condamnăm ghilotina punînd-o în funcțiune. Și apoi, onorată instanță, am declarat de la început că acuzarea nu ridică problema unui om, ci problema unei metode. Nu mai putem învia pe nimeni dintre cei care au murit, dar putem evita ca să mai urce alții
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de firavă ar fi, nu se dă înapoi să se împotrivească fiarei din tine. Vă veți întreba de ce vă spun toate astea. Pentru a arăta tribunalului că nu există nici o contradicție între faptul că-l apăr pe Robespierre și acuz ghilotina. O, domnilor judecători, tot speranța ne arată că vinovați și nevinovați ne aflăm înlăuntrul aceluiași laț, înlăuntrul aceluiași zid al destinului. Și că în loc să căutăm crăpătura din zid, ne strângem și mai mult lațul pe care ni l-a pus
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fuior de apă, afluent grăbit spre mumă-sa, Dunărea. Și să vedem pe care o strângi în brațe? Nehotărârea e uriașă, ca frumusețea însăși. Și roagă-te la Divina Mamă a Naturii să stingă o clipă Wații Soarelui și să ghilotineze zarea cu cortina înstelată a nopții luminată de veioza de pe noptieră a Lunii. Și alergați Fecioara goală, cu părul negru fluturând prin imensul lan de grâu copt. Alături, căprioara sorbind apă din afluentul grăbit spre ugerul Dunării. Dacă poate spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pan M. Vizirescu precizează: “Ovidiu Papadima a fost și rămâne una din personalitățile cu rost bine determinat în dezvoltarea culturii noastre”. Cine nu are de învățat de la asemenea creatori care au constituit aura înfloririi culturale a României până în momentul când ghilotina bolșevică atăiat aripi, planuri și elanuri ale suirii Țării noastre la posibilitățile ei umane? Trecuți prin furcile caudine ale holocaustului roșu, tot mersul nostru ascendent spre Occident a fost îngropat pentru o jumătate de secol. Cine nu se uită cu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lătrat strașnic, se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi a venit și durerea. O senzație tăioasă, care-mi ghilotină inima, Împânzind-o cu-o spaimă adâncă. Și-am Început să zbier, alergând Îngrozit spre casă și Împrăștiind pete mari și roșii peste aripile frumoșilor mei Îngeri de zăpadă. A sunat cineva. Mă Îndrept să deschid. E bătrâna lăptăreasă - a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cenușiu, era cea care se lupta cu el, care nu-i mai răspundea aproape deloc chemării, zbătându-se neputincioasă pe corzile instrumentului. “Ce stupid!”, Își spuse. Și, aplecându-se, vomită ceva vâscos, de un vânat Întunecat. O greață necunoscută Îi ghilotină Întreg trupul. Vomită din nou, de data aceasta mai mult, deși nu mâncase nimic de zile fără număr. Întunericul viu ce-l simțea crescând În el Îi umbri Întreaga ființă, răvășindu-l dintr-o dată. Se retrase În scaunul său cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ca eroii săi favoriți, Lucien de Rubempré și Julien Sorel, Oscar Wilde se stinge Într-un total declin. „Când eram tânăr, tovarășii mei cei mai dragi erau Lucien de Rubempré și Julien Sorel; Lucien s-a spânzurat, Julien a fost ghilotinat, iar eu am murit În Închisoare.” Sunt cuvintele unui bărbat târât În procese pentru corupere de minori, un scriitor condamnat la muncă silnică, un om sfârșit la doar 46 de ani. Târzia, dar nu zadarnica revanșă ar fi uriașul succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
numele și pe care i-l dedică buna sa prietenă, Doamna de Staël. Își petrece o copilărie dintre cele mai ciudate și triste În singurătatea castelului din Fervaques doar alături de doică. Bunicul și tatăl, partizani fără teamă ai regalității, sunt ghilotinați În vârtejul Revoluției, iar mama, zvârlită În Închisoare și eliberată abia după moartea lui Robespierre. Vremurile se schimbă, iar ce a mai rămas din familia de Custine, mamă și fiu, Își reintră În drepturi și În viața marilor saloane pariziene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
e! MARAT: Cine va fi prins ca nu joacă teatru va fi alungat din oraș, va fi urmărit, va fi prins, va fi blestemat, va fi interogat, i se vor tăia nasul și urechile, limba și pleoapele și va fi ghilotinat. Toți cei care vor fi bănuiți că nu joacă teatru vor fi prinși, vor fi prinși, vor fi prinși... În această cutie (O arată.) pe care o vom așeza la colțul străzilor, veți putea introduce numele celor pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
a spus că sunt verii lu’ matale... Stați liniștită, i-am răspuns. Îi dau afară imediat, că strâng muște. Auzindu-mă, erata din teoria lui Darwin a ciulit urechile. Malacul și-a dezlipit ochii de pe nud și a trântit ușa, ghilotinând unul din moțurile gazdei, apoi s-a rotit spre mine cu agilitatea unui cilindru acoperit cu kebab. M-am gândit cum i-ar sta mușcat de veioza masivă de lângă canapea - compoziția ar fi primit cu siguranță unele Îmbunătățiri, dar Boț
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Mai bine mai iau o gură, ca să scap de gustu’ Ăsta. Mon capitaine, ce zici, murim Împreună? — Bonjour, tout le monde, spusei. Asta era o glumă veche de-a noastră, era un banc despre un algerian care urma să fie ghilotinat și care, Întrebat dacă mai are ceva de spus, ultimele cuvinte, spunea replica asta. — Pentru fluturi, spuse Onèsime și luă o gură. — Pentru cuiele ruginite, spuse Claude și ridică sticla. — Ascultați, zise Red dîndu-mi sticla. Auzirăm cu toții un vehicul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de ipsos își fac toaleta/ și pajii sorb lichior de piperment// Se dă în vânt fântâna țâșnitoare/ cu jeturi de sifon sub presiune/ și din oglindă în oglindă, trec la soare/ marchizele și duci să se-mpreune.// Trec peste drum la ghilotină pompadurii/ în largi furgoane pentru morți și vii/ și cad statui la marginea pădurii./ Alon zanfan dela patrii". Substratul poetic este totuși cât se poate de serios în acest gen de descripții moderniste care colorează (sic!) abundent paleta lirică a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o nouă înfățișare". Măruntul parvenit, ambițios și imoral, dă, dintr-odată, dovadă de curaj și de înălțime morală. Cinismul basculează deodată spre eroism. Un imposibil i-a cuprins toată ființa: imposibil să mai continui să trăiesc, imposibil să nu fiu ghilotinat, imposibil să nu mă sinucid. Ceea ce ne zguduie în imaginație nu e forța senină a imposibilului pe care Julien Sorel îl opune lumii, iubirii, vieții? Din dragoste, două persoane refuză pînă la capăt acest imposibil. În ciuda a ceea ce au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
filosofiile trecute, îndeosebi raționalismul și empirismul pentru a-și legitima existența. Critica este piatra de încercare, care reprimă ceea ce nu-i rezistă dar susține și înnobilează ceea ce îi rezistă. De aceea a și fost numit „Robespierre” al filosofiei, care a ghilotinat toate concepțiile dogmatice ale trecutului. În realitate, Kant este foarte dibaci, printr-o argumentație subtilă, știind să salveze sub o formă nouă, mai cu seamă de la raționalism, tot ceea ce părea că distrusese definitiv. Critica sa, lovește cu o mână și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de trei ori, luna pare un cap de ghilotinat. La toate astea se adaugă monologul sepulcral, sentențios: Taci, Să nu-mi deștepți tristețea amintirilor culcate În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!... Taci. În poeziile din ultimile două decenii, hieratismul exotic e înlocuit cu poze ortodoxe în peisagiu autohton. Impresia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
29 septembrie, maximul general al prețurilor și salariilor. Dar este nevoie și de victorie. Și aceasta va veni, dar nu fără dificultate. Armata, făcută din voluntari și din foști combatanți conduși de șefi înflăcărați (s-a ajuns pînă la a ghilotina generali învinși), crește prin înrolarea a 300.000 de oameni în martie 1793 și prin "înrolarea în masă" din septembrie, care va determina o nemulțumire populară periculoasă. Dar dușmanul este pretutindeni, în exterior ca și în interior. În exterior, prusacii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]