707 matches
-
de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
foto: Victoria Anghelache repet punctele în neștire... las drumului acoladele și insinuările întâmplărilor absurde. rătăcesc în virgulă. strig cuvintele. răscolesc o amăgire. apoi, tăcută, mă arunc în iarba arsă. într-o zi sau acum, în mijlocul gândurilor, stejarul își va arunca ghindele spre irișii mei. golită de umbre, alerg să-ntâmpin ultimul țipăt de pasăre... printre zboruri fără sens. Referință Bibliografică: amăgire / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
AMĂGIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354321_a_355650]
-
dimineață în care primăvara înmugurește în fiecare colț al sufletului meu; o zi în care fiecare om va putea să simtă bucuria, bucuria înaltului și bucuria adâncului... și îngerii la început au fost oameni și stejarul mai întâi a fost ghindă... Nu vreau să conjug verbul „a iubi", este suficient să-i cunosc forma la prezent: iubesc și lumea capătă o altă dimensiune; ploile sunt o binecuvântare și arșița o necesitate... Aburii țâșnesc din inima cuvintelor nescrise, adâncul se înfioră și
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
mă cheamă. Tăcerea vine de pretutindeni și gândurile de nicăieri, lacătele nu mai au chei și ușile nu mai au lacăte, dar printre crăpăturile timpului, din înaltul cerului, mi-am văzut rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe mușchiul verde
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
că-s stea?!... Oare, ce-i cu mintea mea?!... Cred că a plecat hai-hui... Eu sunt soarele-ntre stele, Cea mai... vie dintre ele- Centrul universului!...” Lumea asta fermecată Se tulbură dintr-odată, De parcă prinsese viață: Un broscoi, lucios ca ghinda, Apei îi sparse oglinda Și ieși la suprafață. ‒‒ Ce mi-ai făcut, pui de lele? Mi-ai distrus lumea de stele... Le-ai furat?... unde le-ai pus? ‒‒ Unde-au fost dintotdeauna Și nu lipsește niciuna: Toate sunt, acolo, sus
PLANETA OAC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352687_a_354016]
-
de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită și cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
împletită și cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de ghindă reprezintă strachina tradițională din ceramică. Mărțișoarele conțin o asociere de elemente vegetale diverse: ghindă (lemnul), sfoara și condimentele (planta) și de modele: cheia sol, farfurie, strachină. Ferche Irina (București), studentă la Arhitectură, când era elevă în liceu a învățat de pe Internet să confecționeze mărțișoare. Lucrează în pastă modelatoare sau „Cernit” pe care o modelează
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
care se glazurează. Urmează a treia ardere, după care se finisează. Obiectelor realizate li se adaugă accesorii: tortițe la cercei, acul de siguranță la broșe etc. Broșele sunt în formă de împletitură din fâșii de porțelan, flori, nori, fluturi, inimioare, ghindă, cât și modele geometrice. Neagoe Mirella din comuna Crevenicu, județul Teleorman, stabilită în Franța, meșter popular, realizează pictură religioasă, pictură naivă, icoane pe sticlă, buchete de flori din pănuși de porumb, obiecte din fetru, linguri, flori. Pentru a da o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pozitivă prin culorile vii sau prin formele vesele sau solare. Nu lipsesc nici figurile stilizate și abstractizate, stil Picasso. Stănășel Raluca (Craiova), artist plastic, participă de șase ani la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Mărțișoarele sunt confecționate din produse naturale: ghindă, scorțișoară, alune de pădure, castane, cu diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă, corpul din castană și rochia din cânepă vopsită natural în verde. Musceleanu Oana (Craiova), artist plastic, specializat în pictură pe sticlă, prin expoziția „Țărănușii veseli” încearcă să evidențieze vigoarea și frumusețea dragostei și a tinereții. Mărțișoarele constă dintr-o bucată
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
dat viață logosului demiurgic creând dorința care a fost întâia sămânță a gândului născută din instinct acolo unde nu există primăvară nu există înflorire și iubire vântul trandafiriu așază ouă de mahon printre tufele înverzite din păduri prin frunza ruginită ghinda dă semne de viață aerul e dulce ca mierea și prin el se strecoară zmeuriu umbrele serii după o amiază sfântă și caldă plină de licurici la masă stă nichita stănescu cu literele lui de vis vocale și consoane aliniate
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
Pagini despre fotbal, 1987 Scaunul singurătății; roman, 1987 Casa de la miezul nopții; teatru, 1994 O corabie spre Bethleem; 1997 Zeul ploii; nuvele, 1997 Rapid nu oprește în gările mici, 1999 Amantul marii doamne Dracula; roman, 2001 La umbra crailor de ghindă; Convorbiri cu Mihai Ispirescu, 2001 Asfințit de Europă, răsărit de Asie, roman, 2004 Jurnal cu fața ascunsă; jurnalul romanului Asfințit de Europă, Răsărit de Asie, 2004. Punți prăbușite, 2003 Mergeam prin stropii mari de ploaie, ocolind băltoacele, gândind că este
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
AȚI UCIS PE EMINESCU ! Autor: Mihai Prepeliță Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: „E ascuns in fiecare secol din viața unui popor complesul de cugetari cari formează idealul lui cum în sâmburele de ghindă e cuprinsa ideea stejarului întreg. Și oare oamenii cei mari ai României nu-i vedem urmăriți cu toții, cu mai multă ori mai puțină claritate, de un vis al lor de aur, în esință același la toți și în toți timpii
VOI L-AŢI UCIS PE EMINESCU ! de MIHAI PREPELIŢĂ în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359267_a_360596]
-
de față Ce pentru viața Monahală, i-a mai dat câte-o povață ! O peșteră cu târâtoare, veninoase, a găsit... Dar după Post și Rugăciune, Cerul i le-A izgonit ! Rămas și fără de haine, a-nceput să se hrănească Cu ghindă și cu verdețuri ; apoi cu hrană Îngerească, Trimisă de Maica Sfântă, tot a 40-a zi Prin Îngerii Apărători, ca să-l ajute a trăi ! După 53 de ani...în DOMNUL a adormit... Și Moaștele, un vânător (care le-a descoperit
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
o lumină a misiunii împlinite: „Și când o lume ce-i viață numită/ Grea de-nțelesuri, durere și har/ Precum gravidă-i sămânța de spice/ Mi-a fost primit să rostesc, să trăiesc și să cânt/ Tot ce scenariul din ghindă-mi dădu/ Grea, purpurie, pe scena de flori/ Atuncea doară cortina căzu” („Atuncea doară cortina să cadă”). Par a fi concepute ca niște poeme de bilanț după o carieră poetică extrem de rodnică și tumultuoasă. Tot acum se amplifică încercările de
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Se tot ademenesc cu gloata Crezînd în adevărata lor mîndrie. De-ați ști cum urlă lupul noaptea Vă veți mira de-a lui tenor, Căci totuși urlă a DURERE Căci îl tot doare al său popor. De observăm cumva o ghindă Ce cade jos de pe Stejar, Nu vă mirați, căci e o pildă Nu tot cei verde e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că sîntem goi. Și
SUNT CHINUIT DE VREMURI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360194_a_361523]
-
era folosit podul umblător (bacul), care era întreținut de către el. Vameșul era desemnat din rândul iobagilor. În afara pământului arabil, pădurea reprezenta o altă bogăție a domeniului, având variate utilități: pentru foc, scândură, șindrilă; în pădure erau crescuți porci care foloseau ghindă. Țăranii își luau liber lemnele de care aveau nevoie, indiferent ce utilitate le dădeau, dar cu acordul paznicilor. După informațiile urbariilor rezultă foarte clar că pădurile erau păzite. În păduri erau animale care erau vânate, fiindu-le folosite des, pieile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
voi muri departe de cetate în brazda neagră de la noi, să mă lăsați culcat pe spate ca să mă ude niște ploi. din chipul meu de lut răsare copacul veșnic înverzit, cu ramuri tinere spre soare cu rădăcini spre infinit. din ghinda lui an după an vor crește alți stejari în floare, din fiecare bolovan vor răsări flori de cicoare. apoi pădure se vor face, poieni de vis cu maci în floare, acolo unde trupu-mi zace doar luminat de mândrul soare. Referință
DORINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359924_a_361253]
-
peste care are omoforul poziționat în furcă și dotat, pe cele trei laturi, cu câte o cruce latină, ținând cu antebrațul stâng, la piept, Evanghelia, iar cu mâna dreaptă binecuvântează, totul de argint. În bordură, pe verde, se află șapte ghinde de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sfântul Nicolae face referire la Biserica „Sfântul Nicolae“ din localitate, construită în anul 1767 și declarată monument istoric. Bordura și ghindele fac
HOTĂRÂRE nr. 38 din 6 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294901]
-
șapte ghinde de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Sfântul Nicolae face referire la Biserica „Sfântul Nicolae“ din localitate, construită în anul 1767 și declarată monument istoric. Bordura și ghindele fac trimitere la pădurile, în special la cele de stejar, care înconjoară zona, iar numărul lor indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 38 din 6 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294901]
-
forestier de pe raza unității se mai pot recolta, în cantități și condiții în care nu prejudiciază starea și structura arboretelor, următoarele produse: – semințe forestiere de mare valoare economică (fag și gorun) ... – materii prime pentru, tananți și uleiuri vegetale: jir, ghindă ... Ocolul Silvic Avrig, împreună cu reprezentanții proprietarilor, vor analiza cu operativitate pe tot parcursul deceniului, toate posibilitățile de recoltare și valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii. ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
stemei comunei Pădureni, județul Vaslui Descrierea stemei Stema comunei Pădureni se compune dintr-un scut francez antic, triunghiular, cu marginile rotunjite, roșu, tăiat de o fascie de argint încărcată cu 6 romburi dințate roșii. În partea superioară se află două ghinde cu câte două frunze, iar în partea inferioară se află o ghindă cu două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ghindele cu frunzele de stejar constituie
HOTĂRÂRE nr. 214 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295685]
-
dintr-un scut francez antic, triunghiular, cu marginile rotunjite, roșu, tăiat de o fascie de argint încărcată cu 6 romburi dințate roșii. În partea superioară se află două ghinde cu câte două frunze, iar în partea inferioară se află o ghindă cu două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ghindele cu frunzele de stejar constituie arma vorbitoare, făcând aluzie la denumirea localități care vine de la bogăția
HOTĂRÂRE nr. 214 din 6 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295685]
-
află un cerb din profil spre dreapta, de aur. În cartierul III, în câmp albastru, se află un ciorchine de strugure cu două frunze, de aur. În cartierul IV, în câmp roșu, se află o crenguță de stejar cu două ghinde și trei frunze, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zidul de cetate cu turn face trimitere la biserica fortificată din Valea Lungă, monument istoric. Cerbul reprezintă bogăția cinegetică
HOTĂRÂRE nr. 365 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297383]