115 matches
-
îi plăceau prăjiturile acelea și ducea dorul ceasurilor din amurg, când mesteca o bucată, privind soarele ce se ascundea și sorbea ceaiul fierbinte la intrarea cortului său. Apoi, pe când femeile mulgeau cămilele ori flăcăii adunau caprele, se plimba alene până la ghizdul puțului, să vadă până unde ajunge apa, și refuza să admită că totul se sfârșise și că nu se va mai întoarce niciodată la fântâna și la palmierii lui sau alături de familia și animalele sale, pentru simplul fapt că invizibilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
rămas-bun veselă de la șosea pentru a străbate un gard viu, aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut ca o sălbăticiune prin porumbar, scoțând fulgii din păsări și iscând decolări de urgență, a ratat la milimetru ghizdurile unei fântâni, pentru ca, ajunsă În orășel, să-și proptească talpa striată În singura ușă pe care ar fi trebuit s-o ocolească, cea a cârciumii, iar aceasta a sărit ca o carte de joc, risipindu-i pe toți grangurii strânși
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din bardă și dispuse precum țiglele pe o casă. Fereastra dinspre stradă Închisă. Prin ea se văd totuși perdelele Înflorate țesute În război de mâna bătrânei. Fântâna cu cumpănă În dreapta intrării În curte. Gardul de nuiele Împletite se oprește În ghizdul de ciment plin de mușchi, astfel că jumătate din fântână se află În curte și jumătate afară. Găleata e plină și se reazemă de ghizd. Grințu se oprește să bea apă. S-ar zice că intenționează să Întârzie să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
bătrânei. Fântâna cu cumpănă În dreapta intrării În curte. Gardul de nuiele Împletite se oprește În ghizdul de ciment plin de mușchi, astfel că jumătate din fântână se află În curte și jumătate afară. Găleata e plină și se reazemă de ghizd. Grințu se oprește să bea apă. S-ar zice că intenționează să Întârzie să dea ochii cu bătrâna. Nu-i place să vadă oamenii care suferă din vina altora. (Din mai până-n septembrie trecuse de cinci-șase ori pe aici, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
puțin trei locuri În care plasarea ei ar Întregi plastic imaginea acelui perete. Cere bătrânului un ștergar și se duce din nou la fântână să se spele pe mâini și pe față cu apa rămasă În găleata de lemn de pe ghizd. Ceața s-a ridicat inexplicabil de rapid, dar soarele deja a apus dincolo de creasta pietroasă a muntelui. Dealul din spatele mânăstirii pare ceva mai Întunecat acum, iar pe drumul ce-l Înconjură, pentru a ajunge În partea dinspre pădure a satului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a mânăstirii. Dacă ar fi vară, ar fi plină de flori. În ce fel ar putea fi sugerat mirosul Îmbătător al acelor flori printr-o imagine proiectată pe un ecran? Sinestezia rămâne o problemă deschisă a tehnicii artei. Fântâna cu ghizduri groase, mult mai groase decât cele de la fântâna bătrânului. O roată uriașă de căruță la capătul sulului de lemn peste care este trecut lanțul cu găleți la fiecare capăt. Un veșmânt negru traversează curtea de la stânga la dreapta. Grințu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de poarta mare, pentru căruțe, făcută din scânduri lungi, bătute-n cuie. Privind locurile familiare odată, căruța veche uitată în curte de ani de zile și casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se revăzu cu ani în urmă, aplecat peste ghizdul fântânii din piatră, cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară, fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
reușit să Înțeleg niciodată), de ora somnoroasă a amiezii, de o anumită oră a amiezii, care plutea vag În aerul lichid și se bălăcea În praf cu vrăbiile prostuțe sau intra În fântână, odată cu ciutura goală ce se izbește de ghizduri cu sunet dogit ce-ți sparge timpanul; dar tu nu Îl auzi, ești preocupat de arătarea aceea, ce dracu’ o fi fost, că doar nu... Te străduiești să refaci toate fazele; cum s-a ivit mototolul acela, cum s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
numai că oleacă mai vârtoasă. Ce se întâmplase? A doua zi Tommaso și grupul său de prieteni au încercat să le dea de urmă, dar fuseseră dezorientați, fiindcă urmele broscoilor uneori se ramnificau, alteori se reuneau spre a ajunge la ghizdul unor puțuri părăsite. Luaseră o cale pe sub pământ spre a ajunge cine știe unde. Ar fi vrut să afle. Acel pâlc de broscoi îi aprinsese fantezia și ajunsese să atribuie micilor animale virtuți cugetătoare și chiar umane. În timp ce le luau urma, Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i dau la fata aia. [Sî rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile." O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
copilul, abia născut, unei rude sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai uscatului, deși s-ar putea ca și ei să fi auzit sau să fi văzut pe careva căzînd într-o fîntînă - accident care se întîmplă destul de des, însă nu se poate compara cu accidentul indianului, avînd în vedere că ghizdul fîntînii cașalotului era atît de lunecos. Unii oameni plini de perspicacitate ar putea, însă, întreba: „Ă Cum vine asta? Ne spui întîi că scăfîrlia cașalotului e partea lui cea mai moale și mai ușoară, cu o țesătură ca de dop
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Da/I I Nu 2. Distanța dintre sursa de poluare și fântână de cel puțin 10 m I I Da/I I Nu 3. Pere��ii fântânii amenajați pentru a preveni orice contaminare exterioară I I Da/I I Nu 4. Pereții fântânii prevăzuți cu ghizduri cu înălțimea de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia I I Da/I I Nu 5. Este fântâna protejată cu capac? I I Da/I I Nu 6. Este fântâna dotată cu acoperiș? I I Da/I I Nu 7. Este dotată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159775_a_161104]
-
I I Da/I I Nu 2. Distanța dintre sursa de poluare și fântână de cel puțin 10 m I I Da/I I Nu 3. Pereții fântânii amenajați pentru a preveni orice contaminare exterioară I I Da/I I Nu 4. Pereții fântânii prevăzuți cu ghizduri cu înălțimea de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia I I Da/I I Nu 5. Este fântâna protejată cu capac? I I Da/I I Nu 6. Este fântâna dotată cu acoperiș? I I Da/I I Nu 7. Este dotată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252409_a_253738]
-
I I Da/I I Nu 2. Distanța dintre sursa de poluare și fântână de cel puțin 10 m I I Da/I I Nu 3. Pereții fântânii amenajați pentru a preveni orice contaminare exterioară I I Da/I I Nu 4. Pereții fântânii prevăzuți cu ghizduri cu înălțimea de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia I I Da/I I Nu 5. Este fântâna protejată cu capac? I I Da/I I Nu 6. Este fântâna dotată cu acoperiș? I I Da/I I Nu 7. Este dotată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267062_a_268391]