178 matches
-
ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice, ci și vegetative. Ariile 4 și îndeosebi 6 ale scoarței premotorii conțin numeroși neuroni vegetativi, a căror stimulare determină reacții simpatice sau parasimpatice. Spre deosebire de excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice nu depind de activitatea musculară, deoarece persistă și după curarizare. Reflexele sinocarotidiene cresc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și în cortexul asociativ prefrontal, lobii orbitali și temporali ai scoarței cerebrale. Un centru oromediobazal se găsește în rinencefal la joncțiunea dintre lobul frontal și cel temporal, cu rol reglator asupra diferitelor forme de activitate somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt bine cunoscute. (adaptare după Sherwood, 2001). După Guyton, atât cortexul motor, cât și cel premotor ar elabora, în urma integrării și prelucrării aferentelor senzoriale specifice și nespecifice sosite la scoarță, nu numai răspunsuri somatice, ci și vegetative. Excitarea electrică a girusului sigmoid anterior, de exemplu, provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adreno-simpatică, în timp ce stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității intestinale pe cale parasimpatică. Numeroase alte arii corticale participă la procesele de integrare superioară somato-vegetativă, caracteristice scoarței cerebrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a vasomotricității. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) determină răspunsuri inverse vasoconstrictoare și presoare generale. Reacțiile vasomotorii de origine corticală se produc fie pe cale directă corticospinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici, fie indirect prin releul hipotalamic sau bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
această cale, emoțiile, starea de anxietate sau furie produc modificări ale ritmului cardiac și de vasomotricitate. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activatoare și inhibitoare asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) provoacă reacții vasoconstrictoare și presoare generale, excitarea cortexului motor determină, odată cu răspunsul, contracții musculare, vasodilatație la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate. La sportivii bine antrenați, aceasta poate chiar anticipa contracția musculară. Reacțiile vasomotorii de origine corticală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suferință-pedepsire („negative-reward”). Ambele stări sunt manifestări funcționale emoționale sau de expresie, al căror substrat nervos este reprezentat în mare parte de sistemul limbic (rinencefal) în strânsă legătură cu hipotalamusul și talamusul, la care sosesc aferentele senzoriale specifice (circuitul Papez). Dacă girusul cinguli și cornul Ammon (hipocamp) asigură interfața sistem limbic-hipotalamus, în ceea ce privește coloritul afectivo-emoțional al comportamentului alimentar, aceleași structuri limbice împreună cu alte formațiuni ale rinencefalului (nucleul accumbens, amigdala) realizează interfața cu manifestările motorii ale acestui comportament. Neuronii de proiecție corticală ai analizatorului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
histaminoeliberator) și digestive (contracturant intestinal). II.8.4.4. Neurotensina Neurotensina a fost izolată de Carraway și Leeman (1973) și reprezintă un tridecapeptid (13 AA), cu partea C-terminală activă, răspândit în sistemul nervos central și glandele anexe ale creierului (girusul parahipocampic, amigdală, substanța nigra, corpii striați, hipotalamusul anterior și posterior, talamus, trunchiul cerebral, bulbul olfactiv, substanța gelatinoasă a nucleului trigemenului, stratul 2 Rexed, hipofiză), precum și în mucoasa intestinului subțire. Peptidul acționează atât ca neurohormon, cât și ca neuromodulator. Dintre efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale. Sistemul limbic participă împreună cu hipotalamusul la moderarea activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale. Arii corticale din zona motoare, girusul sigmoid, lobul temporal anterior, aria orbitală a lobilor frontali, amigdală au efecte excitatoare sau inhibitoare asupra activității inimii, în funcție de intensitatea stimulării sau zona excitată, manifestate fie direct fie prin intermediul hipotalamusului. Scoarța are în acest fel un rol deosebit în integrarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
doua și celei de-a treia circumvoluțiuni frontale din hemisfera dominantă se găsesc ariile 44 și 45 cu rol important în vorbirea expresivă. Fața internă a lobului frontal este străbătută de scizura caloso-marginală, care o separă de circumvoluția corpului callos (girus cinguli). În partea posterioară a feței interne a lobului frontal se găsește lobul paracentral, care este separat de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO într-o porțiune anterioară, motorie, și una posterioară, senzitivă. Fața inferioară, situată înaintea scizurii lui SYLVIUS
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
versantul inferior al scizurii lui SYLVIUS se găsește circumvoluția transversă HESCHL. Pe fața inferioară a acestui lob șanțurile anteroposterior intern și anteroposterior extern delimitează două circumvoluțiuni: I-a temporooccipitală (lobul fuziform) și a II-a temporooccipitală (cu o porțiune anterioară - girusul hippocampic (cu uncus hippocampic) și una posterioară). Unirea anterioară între hippocamp și circumvoluția corpului callos duce la formarea circumvoluției limbice din rinencefal. La nivelul lobului temporal sunt situate: - ariile primare 41 și 42 BRODMANN și ariile secundare 22 și 52
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a limbajului (Fedorenko și col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul frontal superior stâng, 10
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
col., 2010) care face ca un stimul subliminal să treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul frontal superior stâng, 10 - șanțul temporal postero-superior drept
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
treacă pragul cunoașterii conștiente (vezi imaginile de mai jos). Emisfera stângă Emisfera dreaptă Imagini de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul frontal superior stâng, 10 - șanțul temporal postero-superior drept, 11 - zona temporală mijlocie anterioră. Al doilea efect al
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de tip T1, ale ariilor probabile ale zonelor de mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul frontal superior stâng, 10 - șanțul temporal postero-superior drept, 11 - zona temporală mijlocie anterioră. Al doilea efect al creierului "limbo" este "paradigma clipei de atenție" (the attentional blink paradigm), descrisă de Broadbent
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
mascare a limbajului: 1 girusul angular stâng, 2 girusul supramarginal stâng, 3 - șanțul temporal postero-superior stâng, 4 - girusul temporal anterior stâng, 5 - lobul temporal anterior, 6 - lobul orbital inferior stâng, 7 - girusul frontal inferior stâng, 8 -girusul frontal mijlociu, 9 - girusul frontal superior stâng, 10 - șanțul temporal postero-superior drept, 11 - zona temporală mijlocie anterioră. Al doilea efect al creierului "limbo" este "paradigma clipei de atenție" (the attentional blink paradigm), descrisă de Broadbent & Broadbent (1987) și Shapiro & Raymond (1994). Subiectului i se
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Pentru a dovedi acest lucru, ei folosesc imaginea de rezonanță magnetică funcțională și demonstrează activarea ariei occipito-temporale la apariția cuvintelor "mascate" (cuvinte însoțite de litere sau figuri geometrice) total inaccesibile înțelegerii. Existența cuvintelor "mascate", înmagazinate ortografic, fonologic și semantic în girusul fusiform al emisferei stângi, este demonstrată de Natalie M.; Greenwald, Draine și Abrams, precum și de Natalie M. et al (2013), Greenwald, Draine și Abrams (1996), Neely și Kahan (2001). Cuvintele mascate rămân în ceea ce aceștia numesc "subconștient". Din punctul lor
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prosopagnosia). Termenul provine de la cuvântul grecesc prosopon ("față") și agnosia ("necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente vasculare cerebrale, posttraumatice sau tumorale în girusul fusiform, zonă eminamente asociativă). Afectează 2,5% din populație. Girusul fusiform, conținătorul zonei neuronale asociative a recunoașterii fețelor Cum recunoașterea feței persoanelor aflate în mediul înconjurător este o acțiune primordială a creierului (Rolls & Ekman), prosopagnozicul, nefiind conștient de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
necunoscut"). Fenomenul se numește, simplu, "orbirea la fețe", în timp ce toate celelalte aspecte ale vederii rămân intacte; ea poate fi moștenită sau dobândită (după accidente vasculare cerebrale, posttraumatice sau tumorale în girusul fusiform, zonă eminamente asociativă). Afectează 2,5% din populație. Girusul fusiform, conținătorul zonei neuronale asociative a recunoașterii fețelor Cum recunoașterea feței persoanelor aflate în mediul înconjurător este o acțiune primordială a creierului (Rolls & Ekman), prosopagnozicul, nefiind conștient de faptul că el cunoaște persoana de față, are un comportament necorespunzător (etichetat
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
ceară iertare, dar tatăl se alarmează. La intrarea fiicei și soției, scena se repetă. Singurul recunoscut era fratele său, care avea o mustață foarte mare. La secția de neurologie, examenul de imagine de rezonanță magnetică evidențiază un infarct al întregului girus fusiform stâng, care conține zona asociativă a recunoașterii fețelor. Cunoașterea conștientă a unei fețe sau a unei fizionomii implică coactivitatea zonelor asociative. Leziunea lor nu permite identificarea fețelor, retrogradând vederea. Condiția sine qua non a unei vederi sănătoase este integritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
primul desen. Cei doi bolnavi prezentau leziuni ale zonei asociative a lobului parietal drept. În figurile de mai jos, în partea stângă, sunt schițate zonele asociative lezate în agnozia "spațială" sau neglect: lobul parietal inferior drept (IPL), joncțiunea temporo-parietală (TPJ), girusul frontal mijlociu (MFG) și girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular, zona asociativă implicată în toate leziunile menționate. Autorii Bisiach și Luzzatti conchid
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prezentau leziuni ale zonei asociative a lobului parietal drept. În figurile de mai jos, în partea stângă, sunt schițate zonele asociative lezate în agnozia "spațială" sau neglect: lobul parietal inferior drept (IPL), joncțiunea temporo-parietală (TPJ), girusul frontal mijlociu (MFG) și girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular, zona asociativă implicată în toate leziunile menționate. Autorii Bisiach și Luzzatti conchid că lumea exterioară este centrată
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
în agnozia "spațială" sau neglect: lobul parietal inferior drept (IPL), joncțiunea temporo-parietală (TPJ), girusul frontal mijlociu (MFG) și girusul frontal inferior (IFG) care apare in figurile anterioare sub denumirea de basal frontal lobe (BFL). În partea dreaptă este prezentată zona girusului angular, zona asociativă implicată în toate leziunile menționate. Autorii Bisiach și Luzzatti conchid că lumea exterioară este centrată în creier în funcție de "eu", fapt dedus din experiența "bolnavilor de la Domul din Milano". Leziunile zonelor asociative ale tuturor analizatorilor primari sunt zone
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre de 40 de grade care a durat o săptămână, a fost diagnosticat în urma electroencefalografiei, a tomografiei computerizate și a puncției lombare
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani, în urma unei febre de 40 de grade care a durat o săptămână, a fost diagnosticat în urma electroencefalografiei, a tomografiei computerizate și a puncției lombare, ca suferind de encefalită a girusului angular al lobului temporal drept (vezi schema de mai sus). La scurt timp după episodul encefalitic, familia observă că pacientul se încurcă în timp ce numără pe degete; el confundă inelarul cu degetul mic și indexul cu degetul gros, ceea ce făcea numărătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
stângă, făcea greșeli grosolane de calcul, devenind foarte dezordonat (de unde fusese foarte ordonat), nefiind conștient de toate aceste transformări. A fost obligat să părăsească serviciul, deoarece deși avea un statut de om foarte capabil, nu putea face față cerințelor. Zona girusului angular este o arie asociativă majoră care realizează construcțiile vizuo-spațiale și permite coordonarea dintre vorbire și gândire. Leziunea retrogradează gândirea și împiedică cunoașterea și conștientizarea deficienței. Leziunea girusului marginal stâng, dominant, provoacă agnozia spațială bilaterală, spre dosebire de leziunea de
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]