181 matches
-
acestuia - un rege evreu nebun prezidând asupra morții a jumătate de milion de oameni. Poate socoteala lui ascunsă era să salveze o rămășiță. Poate că jocul lui nebun era menit să-i amuze sau să-i distragă pe nemți. Aceste giumbușlucuri de individualitate ratată, absurdități dictatoriale sau de grand seigneur - această ranchiună ciudată Împotriva evoluției conștientului uman, scoțând la iveală aceste firi agitate, clovni oribili, de prin toate găurile și colțurile. Da, asta i-ar fi atras pe acei oameni. Umorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-l citesc, să descopăr că nu s-au strecurat decât două-trei greșeli de literă, alteori că au fost amestecate câteva rânduri sau, câteodată, că dispăreau calupuri întregi din final, văduvindu-mi cititorii tocmai de poanta cu care îmi încheiam subtilele giumbușlucuri. Mă mâhneau astfel de mizerii. Nu mă supăram însă. Știam că astea sunt inerente gazetăriei. Nu pătimise și Arghezi la vremea sa de neatențiile corectorilor, paginatorilor sau ale secretarilor de redacție? Și? S-a lăsat Arghezi de gazetărie? A renunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prea frumoasă pentru mine. Ester, mai mult decât oricare altă fată, mă făcea să mă simt țăran, neîndemânatic, incomod în el însuși. Am ocolit-o, cu o teamă pe care încercam să mi-o birui prin fel și fel de giumbușlucuri. Când eram cu ea și cu alții, în grup, mă simțeam liber, o dominam, uitam de toate complexele de până atunci. Rămași împreună, și căutam să rămânem cât mai mult timp împreună, mă pierdeam. Deveneam un cu totul altul, stingher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ușa copertei ei. În așteptarea mea, a cititorului care parcurge încăperea, căutând ieșirea prin ușa celeilalte coperte. Și când scriu, adeseori mă încearcă același sentiment, al părăsirii, al desprinderii de mine. Deschid cartea pe care o scriu și, cu toate giumbușlucurile textualiste, nu mă scriu pe mine sau pe altcineva. Trăiesc doar. Privesc. Cercetez. Citesc. Sau, mai ales, aștept. Ca în această dimineață când ies din Biblioteca Facultății de Medicină. Trec pe lângă fetișoara care îi trimitea bilețele băiatului. Are în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu vezi nici o câmpie!... hai să ne jucăm de-a v-ați ascunselea pe după căpițele de fân! - Dar eu mă simt bine, și dacă cer ceva, Doamnele Lumini mă ajută!... nu vreau afară! - Cum asta?! Și norișorul începu să facă giumbușlucuri, să le alinte și deodată se transformă într-o stea ce-i deschise calea. - Vino, frumosule!... lunecă pe pârtia mea și hai afară ca să fii Regele luminii!... - Nu vin!... n-am chef! - Vrei să stai aici, să ai totul de-
IEPURAŞUL MÂNIOS. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
o peroadă de dresaj, cele mai bune vor fi trimise împăratului Hsien Feng, iar acesta le va trimite la rândul său ca daruri concubinelor răposatului său tată, la palatele lor. Eunucii le învață să cânte, să vorbească și să facă giumbușlucuri. Majoritatea sunt păsări exotice și au nume caraghioase, precum Învățatul, Poetul, Doctorul sau Preotul Tang. Acelea care execută ceea ce sunt învățate, primesc drept răsplată greieri și viermi. Cele care nu execută sunt lăsate să rabde de foame. Sunt și porumbei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și să arate cu degetul, neputându-se opri din râs. Așa cum era de așteptat, sora lor mai mare, Chacha, le dojeni: — Nu-i frumos să arătați cu degetul. Faceți liniște și priviți. Îi dădea toată silința să stea cuviincioasă, dar giumbușlucurile lui Hideyoshi erau atât de caraghioase încât, până la urmă, și Chacha își ascunse gura după mânecă și râse mai-mai să-i plesnească rochia la cusături. — Asta ce mai e? Noi, când râdem, o-ncasăm. Da’ acum râzi și tu! Tachinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cărării și cum le este felul, stând în două lăbuțe, ne-au dat onorul, fără să se arate supărate că nu le-am omenit cu alune... Bună dimineața, mândrelor! Azi nu v-am adus de mâncare, pentru că aveți destulă. Lăsați giumbușlucurile și... la treabă! La iarnă om mai vedea noi... Acestea le-a spus ca celor mai apropiate și dragi ființe omenești... Priveam la el cu admirație... Îl simțeam fericit. De fapt, pentru el orice se întâmplă în jurul lui este motiv
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de gând să facă vreo treabă și să mai stea în loc. La dânsul spusa înseamnă faptă! Așa și acum. În timp ce spunea ultimele vorbe, pășea deja pe cărarea spre chilii... L-am urmat făra întârziere... În poiană, veverițele făceau probabil ultimele giumbușlucuri din acea zi. Parcă nu-și mai găseau locul; urcau și coborau din copaci cu o repeziciune și cu o măiestrie neînchipuite... Uite la ele. Sunt fericite că ne-au văzut și că pot să ne bucure cu jocul lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
programul începuse. Era un fel de musical ad-hoc după Dumbrava minunată, și nouă, băieților, ni se scurgeau ochii după Lizuca, o fată înăltuță și al naibii de bine făcută, dintr-a șaptea, îmbrăcată doar într-un colant de balerină. Alături de ea făcea giumbușlucuri Patrocle, un băiat mai mic metamorfozat în câine. Scena era plină de copii-fluturi, copii-flori și altele de soiul ăsta. Difuzoarele vechi emiteau un huruit continuu care la origine trebuie să fi fost niște dulci cântecele pentru copii. Cred că am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nebunilor lui Shakespeare care spun adevăruri, greu de suportat altfel, printre tumbe și plecăciuni. Amintiți-vă: își pun făină pe obraz și ne avertizează că moartea dă târcoale. La nevoie, cu puțin efort, și eu aș reuși să fac niște giumbușlucuri. Dar altceva mă împiedică să semăn nebunilor lui Shakespeare. Nu pot să fac giumbușlucuri și, în același timp, să spun un adevăr, aici e buba. Nu pot să turui adevăruri printre tumbe și plecăciuni. Dacă am făină pe obraz, mi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Amintiți-vă: își pun făină pe obraz și ne avertizează că moartea dă târcoale. La nevoie, cu puțin efort, și eu aș reuși să fac niște giumbușlucuri. Dar altceva mă împiedică să semăn nebunilor lui Shakespeare. Nu pot să fac giumbușlucuri și, în același timp, să spun un adevăr, aici e buba. Nu pot să turui adevăruri printre tumbe și plecăciuni. Dacă am făină pe obraz, mi se pune un nod în gât și trebuie să devin flecar, să zic lucruri
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ele o să dispară odată cu mine, precum bietele animăluțe îngropate de vii în mormintele faraonilor. Așa se face că, anul ăsta, în loc să-mi năpăstuiesc soția la aniversară cu aceleași cadouri domestice din ultimul sfert de veac - textile, cosmetice, bibliofilie, bucătăriceli, grădinărie, giumbușlucuri fals-joviale și alte consumabile afanisite -, am recurs la varianta masculin-boierească, grea ca un ghiul, strălucitoare și arătoasă ca un câmp heraldic din meciul ghelfilor cu ghibelinii: o săptămână de Florența (pardon, Firenze), bașca Siena și Pisa, cu cămăruța la zece
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
salopetele lor murdare de mortar pe schela aceea pîndită de primejdii ca să toarne planșeul. I se păru din nou că seamănă cu niște clovni trăsniți de la un circ de mîna a doua și de altfel dați afară fiindcă recurg la giumbușlucuri necuviincioase ca să facă publicul să rîdă. Și pe urmă s-au Încăierat sfîșiindu-și hainele și s-au Îmbătat În fața casei neterminate și poate fiindcă erau beți și nebuni Încercaseră să intre În casă fără să găsească pînă la urmă ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
anumit bărbier, despre care se zicea că știe cele mai bune bârfe. Mi-am luat repede ochii de la un grup de lânari din Canaan, pentru că lâna lor ar fi putut fi toarsă de mătușile mele. Am râs cu Meryt de giumbușlucurile unei maimuțe care ținea în lesă o pereche de câini mari și înfometați și îi punea să cerșească mâncare. După ce ne-am uitat destul, prietena mea a zis că era timpul să mergem la vânătoare, dar primul negustor de coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
atunci bunicul mi l-a smuls din mână, certându-mă și spunându-mi că mă avertizase că nu-i o jucărie, să pricep odată că nu e un căcat de armă cu aer comprimat, ca alea cu care facem noi giumbușlucuri la Apărarea Patriei, e un pistol adevărat, o armă de foc, apoi s-a uitat la paharul meu și m-a întrebat dacă-mi beau vinul, și eu am vrut să-i spun că da, o să-l beau, pentru că-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sentiment de tristețe, respectiv, de dor, cu compasiune sau... Nici nu mai spun că nu era voie să zici ceva de lumea de dincolo, că răposatul a plecat spre o lume mai bună. Nu mergea, nici măcar cu metaforele sau alte giumbușlucuri literare...Noi o aveam aici pe cea mai bună dintre lumi care a fost sau ar fi putut să mai fie, respectiv societatea multilaterală și dezvoltată. Surâse complice. Se vede că îi plăcea să povestească. - Dar tot i-am fentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Tezeu, regele Atenei, și Oberon, regele zânelor, se descurca deja foarte bine, intrându-și bine în rol: atotputernic, rău, egoist și, în mod evident, obosit de viață, un Oberon suferind de o așa lehamite permanentă încât abia dacă îl amuzau giumbușlucurile lui Puck. Vocea subțirică și rece a lui Helen se potrivea atât de bine încât mi-am dat seama de ce o alesese MM. Totuși, mai trebuia încă să lucreze la monoloagele lungi, pe care le rostea pe un ton la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ori. Apoi put. Și nu reușesc să tragă concluzii. Niciodată. Este o regulă. Regula mea, din manualul meu, dacă vei fi cuminte te voi lăsa să-l răsfoiești și să citești cu voce tare despre tot felul de trucuri și giumbușlucuri. Dar numai dacă nu mă superi. Tu nu ești iepure - în teorie, pentru că tot ceea ce vedem în oglindă nu înseamnă și realitatea, Scriitorule, realitatea este ceva abstract, nare rost să intru în astfel de amănunte, n-ai atins nivelul necesar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau cu toții În jurul bossului, făcând tot felul de giumbușlucuri aparent intelectuale. Era un joc de genul Cine știe câștigă. Nu aveam nici un chef să câștig vreo mașină cu bule și mai ales nu aveam nici un chef să particip la dansul În jurul focului. Doar eu și cu Nic, cei mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
coaja de banană azvârlită cu atâta generozitate de marele babuin - mașina de spălat cu bule. În sala de petrecere puteai simți un fel de electricitate, determinată de polarizarea produsă de atracția banului. Alergau cu toții în jurul bossului, făcând tot felul de giumbușlucuri aparent intelectuale. Era un joc de genul Cine știe câștigă. Nu aveam nici un chef să câștig vreo mașină cu bule și mai ales nu aveam nici un chef să particip la dansul în jurul focului. Doar eu și cu Nic, cei mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
băuse destul; de altfel, Îi cam pierise cheful; și ce bine se simțiseră Împreună, cîndva. „Uită-te În jur, Thomas, ministere pline de clovni... nu se pricep decît să facă tumbe... să fie pe placul mai-marilor... mai-marii fac și ei giumbușlucuri, să intre În alte grații, numai scamatori, Thomas, ăștia ne omoară de tot, Înainte să ne omorîm noi! SÎntem pierduți, Thomas! Trăiește cît mai ai vreme!...“ Jesper a izbucnit În plîns. Apoi a vomitat. Verde, numai alcool și fiere. Veninul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ca un copil bătrân. Iar ochii tocmai de aceea se încăpățânau să rămână copilăroși. Alerga de-a lungul străzilor cu privirile, se strecura printre oameni, țopăia printre mașini, se agăța de firele de înaltă tensiune, ca de bara trapezului, făcând giumbușlucuri, se răsucea primind, cu fața în sus, brumele întârziate ale amiezii de noiembrie. Ceva însă nu-i plăcea în locul acela. — Uite pasajul, zise. Văd lumea alergând și mașinile și tramvaiele, mișcarea e cea mai frumoasă priveliște. Or, pasajul ăsta parcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
așeza șevaletul și aștepta. Cum nimeni nu mai venea către dânsul, mai ales acum, când moartea era la tot pasul, începu să deseneze la întâmplare chipurile celor pe care îi vedea. Saltimbancii se răriseră, oamenii nu mai aveau răbdare pentru giumbușlucurile lor și nu se mai minunau de flăcările colorate pe care le scoteau pe gură. Oricum, erau, cu tumbele lor, mai greu de desenat, chiar dacă fardurile groase nu reușeau să le ascundă nici lor vârsta morții. Mai ușor de desenat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unui om făcut pulbere, Adriene? Ha, ha, ha." Etcaetera. Obscenitate. Ce te faci când indignarea nu încape în cuvinte? Când adjectivele nu mai ajută la nimic? Când asiști, neputincios, la spectacolul a doi rinoceri care se masturbează în public, la giumbușlucurile acestor castratori morali, la acest viol în masă al conștiințelor? Tâlhari ținând prelegeri despre cinste, pensionare de bordel arborând pudorile fecioriei, ucigași de popor român îngrijorați de soarta poporului romîn! Între timp, băiatul Tucă transpiră din greu încercînd să strecoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]