619 matches
-
pofti pe femeie să se așeze și luă și el loc, în fața ei, în scaunul cu rotile. Avusese grijă să aducă dinainte cafeaua în termos, umplu cu mâini ușor tremurând, de emoție, două cești și îi întinse una: Vezi, Arm, glăsui el vrând să găsească o justificare, lumea-i așa cum este... și ca lumea sunt și eu... Nu sunt vorbele mele, dar mi le însușesc, înțelegi?... Poate că te-am și dezamăgit deja și vrei să pleci?... Nu mai spune prostii
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vadă ce-avea ea de gând să facă. Apoi am să-l ajut pe bietul meu bolnav închipuit să-și scoată puloverul, ca să nu-i fie prea cald, și după asta am să încep să-i deschei nasturii de la cămașă..., glăsui ea liniștit și parcă detașată de ceea ce se întâmpla chiar în acele clipe ca și cum nu despre bărbatul aflat în mâinile ei ar fi fost vorba , descheindu-i nasturii unul câte unul, cu mișcări încete, de la guler în jos. Bart continua
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Strâns, îi ceru ea, ridicând puțin glasul. Bart avu o ezitare. Un om ca el, chiar așa slăbit de boală cum era, nu ar fi putut cumva să-i facă vreun rău?... Te strâng cu grijă, ca să nu te frâng, glăsui el, gentil și prevenitor. Dar femeia îi apăsă palmele peste brațele cu bicepșii refăcuți în urma repetatelor exerciții chinezești și trupul îi zvâcni, atunci când îi spuse aproape strigând frânge-mă, da, frânge-mă, ceea ce îl făcu să rămână câteva clipe nemișcat
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe amândoi ca o vrajă, cu gândul la un lucru care îl preocupa de câtva timp și despre care nu găsise încă ocazia să discute cu ea pe îndelete: Arm, te-am auzit pomenind de mai multe ori de karma, glăsui el fără grabă. Să nu mi-o iei în nume de rău..., dar tu chiar crezi în așa ceva?... Spune-mi sincer! Arm dădu din cap cu aerul unei persoane care are toată înțelegerea față de neștiința unora dintre semeni: asta era
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vizionară, impenitentă. Înfățișînd această tulburătoare carte, nu putem a nu ne exprima prețuirea pentru efortul traducerii, al alcătuirii unor note detaliate și al indicelui de nume, depus de Ana-Maria Brezuleanu, eminentă tălmăcitoare a mai multor scriitori ruși, defel "trădătoare", cum glăsuiește un calambur malițios, ci un generos amfitrion al lor în spațiul limbii române.
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
de "suflete" au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină. „Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiata în chip nevăzut, odată cu
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
fi Răul. Enigmaticul Rău, căruia i s-au dat de-a lungul veacurilor atîtea explicații, pururi prezent în viață, în afara ca și-n lăuntrul nostru, infirmitate a Creației ca o "depărtare de esență și tindere spre ce nu este" cum glăsuia Fericitul Augustin. A-l suprima, vai, nu stă în puterile omenești, a-l ignora ar fi un artificiu inutil dacă nu primejdios, astfel încît se impune identificarea, delimitarea, analiza lui echivalînd cu o sancționare. Suntem în măsură a ne confrunta
O expertiză a Răului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7682_a_9007]
-
viața curge după legile ei de totdeauna și de pretutindeni. Tânărul scriitor american (Ferris s-a născut în 1974) a câștigat un pariu literar enorm. A plasat în prim plan mulțimea matematică, pădurea, grupul ca entitate atât de de-sine-stătătoare încât glăsuiește ca un singur om, făcând ca atenția cititorului să se concentreze asupra întregului. încetul cu încetul însă, componentele imaginii capătă contururi din ce în ce mai ferme și se vede că sunt felurit, pestriț, chiar strident colorate. Comportamentul standardizat, discursul depersonalizat nu sunt decât
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
trimit legile înapoi. Recunosc că sunt foarte proaste. Legea minelor nu e la mine, să vadă pe unde a pierdut-o, poate e atacată la CCR. Ce mi se pare foarte important este legea parteneriatului public-privat și l-am auzit glăsuind pe juristul... cum îl cheamă... juristul... așa, avocatul Șova. Am trimis-o înapoi pentru două motive: *art 38 (...) nu va veni nimeni la un parteneriat public-privat. Care sunt criteriile după care constați după că după începerea derulaării contractelor apar niște
Mesajul Victoriei Nuland, în traducerea lui Băsescu: Suntem cu un pas în prăpastie. Riscăm izolarea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33024_a_34349]
-
ai interbelicului (Arghezi, Bacovia, Ion Barbu, Blaga, Fundoianu), lista însăși sugerînd o selecție pozitivă. Dar ceea ce ne-a reținut atenția a fost mai cu seamă capacitatea d-sale de-a se adapta, în majoritatea cazurilor, modalităților expresive ale poeților vizați, glăsuind în numele artei lor, într-o cheie în care liniile caricate nu exclud o aderență sensibilă. Alta de fiecare dată, probînd o latență creatoare proprie. De unde balansul între haz și seriozitate, id est între vidul ironiei și plinul lirismului ca atare
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
când nu se juca răbdător cu mine, lăsându-se încălecat de puștiul năvalnic care făcea din el cal și-l strunea, dureros pesemne, trăgându-l de urechi ca s-o ia la dreapta sau la stânga. "Măi, să nu te muște!", glăsuiau bunicii, cam speriați de cavalcadele mele pe spinarea dulăului. Nu m-a mușcat niciodată, deși uneori schelălăia, bietul, dacă mai și primea călcâie în burtă. Am înțeles atunci că nicicând un câine bun nu-i mușcă pe copii, mai ales
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
Dar cu aripa de ceară Icar nu mai vrea să piară! RĂSĂRITUL Vine iarăși răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să iși poarte-n timp calvarul Glăsuit de cucuvele. Cartea Sfântă, în Lumina, A întors o filă nouă; Crucea înroșește ouă Care-ascund era creștină. Ziua crește dintr-o rază, Soarele din ea se naște, Moartea piere-n prag de Paste Când Hristosul înviază. Răsăritul iar vopsește Ceru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
protectoare a poeziei - veți constata - „niciodată gândul-idee / nu va trece întristat prin ființa” noastră (Iluzia trecerii), plămadă binecuvântată de o forță îndumnezeită. Traiectul nostru printr-acest areal e-o dulce, perpetuă ispită - „înspre nordul vis al luminii...” (Tăcerea din miracol), glăsuiește poetul. Vraja cuvântului își cerne strălucirea. Într-o dimineață din cuvinte... Șoptit. Tainic. „Mă-ntorn în dimineața / din cuvinte / ca-ntr-un pridvor de casă / pe care l-am pierdut. / O, fapta mea, / planetă norocoasă, / eu am să intru singur / pe
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
a vădit contrar: Benn a fost exclus din Camera de Literatură a Reichului, cu interdicție de a publica. Că descompunerea activează culori - precum în superbul Valse d’automne, 1940 (Copacii roș’ drenează, / grădini sunt la final -,/ culori care visează,/ dar glăsuiesc fatal./ ș...ț O soarte- i, o soarte / - n grădinile la țel, / eliberate- n moarte/ culori fel de fel” ) nu putea fi o scuză. Extrem de relevante rămân, pentru această perioadă, cele câteva sute de scrisori, citibile ca un jurnal, adresate
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
falnică minune, Izbăvitor de lacrimi și de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi și de lut. Cînd ora dăltuirilor supreme Va glăsui în turnul de cleștar, Un nimb de aur plebea va s-o cheme Și nimeni n-o s-aștepte în zadar. Se vor deschide Căile Lactee Sub pașii de cucernic pelerin Și largi portice slobode-or să steie în drumul lor
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Sala Palatului din București, pe 29 octombrie 2015. Sunt cuvintele necrezute de mulți a mai fi vreodate rostite de către artistul ce-a luptat la piept cu moartea și a biruit. Sunt cuvinte de final de spectacol, după incantația „Ave Maria” glăsuită de eroul propriei vieți, mai suav ca niciodată, acompaniat de corul de voci al tuturor artiștilor protagoniști ai concertului cel mai emoționant ce-a avut vreodată loc în vasta Sală bucureșteană, cu istorie impresionantă, pe care s-au scris atâtea
GABRIEL COTABIŢĂ. READUS DE LA ŢĂRMUL VIEŢII, DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373768_a_375097]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ZÂMBETUL ZILEI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cred în fapte. Văd în zborul păsării zbor, simt în prăbușirea malului prăbușirea malului, aud în glasul vântului vântul glăsuind. Nu mă entuziasmează nimicul născut din reflexia iluzorie a surâsului. Cuvintele sunt ființe vii. Își fac treaba, mai ales cand sunt susținute cu proptele simțite până în inima oaselor. Ce am avut de văzut am văzut, ce am avut de auzit
ZÂMBETUL ZILEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373781_a_375110]
-
lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei mai cu duh doinitori, Ion Cristoreanu, sunt rechemate din nou la zarea sufletului de către maestrul Benone Sinulescu, scuturând clopoțelul conștiinței ce-n clinchet nostalgic aduce aminte neîncetat
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
pe vecie în taina frescelor, Vasile Cănănău, pradă acestui rău a căzut, uitat fiind azi și de cei ce l-au iubit! A fost unul dintre acei cântăreți a cărui memorie se-ntoarce arar cu vibratourile unor ecouri de cântece glăsuite la vremea lor atât de împodobite cu poleiala harului! Nici până azi nu sunt răspunsuri la întrebarea de ce-au fost ieri atât de curați la inimă cântăreții și de ce-au avut ei sfințenie în glas, iar azi de ce
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
granițe, apropiind și pe străini ca și pe prieteni, interpreta Silvia Dumitrescu a urcat arta spectacolului, la braț cu sărbătoarea lansării CD-ului, cu încuviințarea iubirii, prieteniei, comuniunii, până la cerul sufletului înflorit de vrăjile muzicii. E atât de înălțător cântecul glăsuit de interpreta Silvia Dumitrescu încât aprinde pasiune pentru fiecare sunet muzical, ca și cum omul nu trebuie să trăiască numai pentru viața pe care o are în față, pentru anii ce vin, nici măcar pentru ziua de mâine, ci pentru fiecare clipă în
SILVIA DUMITRESCU. IUBIRI SPORITE NE-NCETAT ŞI ECHIVALENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384743_a_386072]
-
cine nu poate! E un dor de Maria Șalaru la Bacău, tot timpul este un dor de ea. E frumoasă, iar când urcă la inimi glasul ei, oprește guvernarea despotică a răcnetului muzical și aduce lina sa melodie, alinătoare. Cîntecul glăsuit de Maria Șalaru, fără să fie provincial ci o șoaptă voită într-o autodesăvârșire a dialectului moldovenesc, nedesprinsă rămânând însă iubirea din ea, universală, este un predeterminism al trăirii fiecărei stări sufletești umane, căci abia odată cu despărțirea de Maria Șalaru
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
compensat din plin pentru anii petrecuți departe unii de alții.. Am stat de vorbă, despre câte se mai întâmplaseră acasă și în viețile copiilor mei în acei ani grei. Se maturizaseră. Deși foarte tineri, deveniseră oameni pe picioarele lor, cum glăsuiește o vorbă veche. Eu le-am povestit pe larg, despre oamenii și locurile pe unde m-am peregrinat. Am ascultat cu sufletul, însetat șistrângându-se de regret, că la unele momente importante din viața lor, lipsisem. Îmi fuseseră povestite la telefon
INGRID (3)FRAGMENT de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385254_a_386583]
-
apropie, de fapt, de cunoaștere polilaterală, îndepărtându-se, practic, de toate formele de manipulare și îndobitocire existente din plin pe piață în albia timpului prezent. Încrederea în Biserică privită ca instituție administrativă se prea poate să fi scăzut, după cum ne glăsuiește apodictic concluzia ultimei sondări sociologice întreprinse, având în vedere anumite atitudini imorale ale slujitorilor săi și seria de taxe percepute de aceasta pentru servicii religioase diverse aduse comunității. Încrederea însă în Biserica gândită din perspectivă sacră, teologică nu numai că
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
14 noiembrie vor fi anunțate textele câștigătoare. Informații suplimentare, la tel. 0256 201 288. „Adevăratele povești vin de la sine“ l Bicentenar H.C. Andersen la Arad „Adevăratele povești vin de la sine. Îți bat ușor în frunte și zic: iată-ne! astfel glăsuiește Îngerul - cu-aripi-aurii în „Prologul“ din operele lui Hans Christian Andersen, pus în scenă de Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete din Arad. Un spectacol-bijuterie în Teatrul Mic pentru Cei Mici, prin care sâmbătă, 14 mai, de la ora 13, în
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]