633 matches
-
casă. Cât mai trăiește. Dar dacă moare, vin fetele ei, mă dau afară și ajung din nou pe străzi. Totuși, mie nu mi-e frică! Știu să lupt pentru viață! spuse frumoasa fată, hotărâtă. • Dacă ți-ar lăsa ție apartamentul ... glăsui un adolescent, Andrei. Nu se poate! Au dreptul și fiicele ei la el. Bunica are însă mustrări de conștiință, pentru ce s-a întâmplat cu tatăl meu. Acum, la bătrânețe vrea să-și spele păcatele și să mă ajute... deși
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
am gândit că trebuie să ajut cu ceva. Dacă oamenii mă țin în casă, îmi oferă condiții, îmi dau de mâncare, se poartă frumos cu mine ... trebuia să mă revanșez cumva, explică Andreea. • Bine că Adrian este un om bun, glăsui încet Maria, o fată slăbuță, șatenă. Să vă spun ce am pățit eu cu Răzvan, roșcatul. Are bani foarte mulți, locuiește într-o vilă mare și luxoasă. Tatăl lui este director la o firmă de IT și stă de dimineață
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
și atunci când nu mai sunt! Pentru această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă de cer, dacă rădăcinile i-ar fi smulse din glia care le adapă cu apă de izvoare dulci și
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
această trăinicie s-a zidit din nemurire muzica folclorică. Orice zonă etnofolclorică are în oglinda melosului corespunzător elementele primordiale de identitate care pornesc de la locurile natale. De aceea, în orice parte de țară ar glăsui cânt Cătălin Maximiuc, bucovinește ar glăsui, oriunde ar merge, bucovinești semne ar lăsa în urma pasului său, zadarnic ar avea sus boltă de cer, dacă rădăcinile i-ar fi smulse din glia care le adapă cu apă de izvoare dulci și curative ale Câmpulungului Moldovenesc. Acest oraș
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
cu artistul și omul de radio Cătălin Maximiuc, dacă el așează în peregrinarea gândului afectivitatea, în slujirea de la microfonul radioului, profesionalismul și ardoarea, iar în faptul cântecului, arta și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina, care adăpostesc și astăzi comori neasemuite ale artei populare
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439969839.html [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
folos de nicăieri, ci li s-ar înmulți păcatele și mari blestemele, pentru că sunt vlahi creștini, nu sînt Țigani, cărora li se spune în limba lor Gavaoni. Ca urmare, jupanița da în dar satul acelor foști robi. Textul documentului medieval glăsuia că este păcat să fie înrobiți vlahii pentru că sunt creștini nu țigani. Iată comentariul lui St. Ștefănescu : „Cuvintele jupaniței Baloșina și ale soțului ei Dima scot în evidență dramă imensei majorități a populației țării, pe care politică feudalilor o aduce
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
o smucitură! 'De nesimțit, după ce în cap tu m-ai lovit, M-ai vi măi la pipăit de te faci și istovit, De parcă n-ai înțelege că aș fi o ființă, Om sunt și eu ca tine o fată finuță!" Glăsui un om de bună dimineața. Lui Dorin parcă nu-i venea să creadă, Abia se spala pe ochi cu roua de livadă Având în față o fată nu rea ci drăguță, O fată înaltă, frumoasa și prea slăbuță. ’Poi tot
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
îngerilor... La poarta îngerilor bate un fior de lună plină adânc ca o clepsidră uitată pe pervazul timp nevoia de schimbare din ființa de lumină se podidește-n forme de suflet heruvim O nouă paradigmă petală de timpan senin a glăsuit o vreme și iar rasună lin alternativ prin unde de timp și de lumini noi limbi de îngeresc tărâm lovesc cu grijă-n toaca vânt Silabe ca porunci și dogme ca portaluri învrednicesc puterea din Logosul deplin o lume blândă
POEMUL HIERATIC XXIX-LA POARTA ÎNGERILOR... de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1456683327.html [Corola-blog/BlogPost/381105_a_382434]
-
era vorba. Pe câmpul cu iarba abia încolțită am văzut un alt cioban care ținea în brațe un miel abia fătat. Era rodul mioarei pe care o prinseseră chinurile facerii pe când era cu suratele ei la pășunat. Mielușelul încerca să „glăsuiască” și el, chemând-o pe mamă-sa, dar puterile îi erau încă slabe. O parte a mieilor din turma celor doi ciobani urmau să fie crescuți spre a fi puși în vânzare și sacrificați de Sfintele Paști. Viața blândelor ființe
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1363905656.html [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
vinei, de strugurele iertării, de trandafirul dragostei, de crinul sufletului. De aceea, lira și pana au zburdat pe fibrele sufletești ale sale și au zămislit vers și melodie pe care simfonia și psalmul le proslăvesc. A compus poezie și a glăsuit cântec de fraternitate cu melancolia dar și cu voioșia, amândorura oferindu-li-se ca amvon! Este un artist pe chipul căruia răzbate un ceva din geniul ce-a asigurat umanității geneza, evoluția și veșnicia: bunătatea și veselia! Este un om
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427955847.html [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
străinătate. Un artist modern prin viziune și tradițional prin creație. „Eu n-am să zbor spre zarea cea albastră,/ Mi-am frânt o aripă de la născare,/ Dar am o floare pentru fiecare/ Și v-o așez cu bucurie-n glastră” - glăsuiește viersul ce pare motto pentru întreaga producție a revistei. „Pașaport pentru eternitate/ Passeport pour l’eternite” - ediție bilingvă). De altfel, și la „Restituiri” (pag.1 ) Iulian Patca vorbește (și citează pe Eugen Barbu) despre necesitatea publicării doar a poeziilor de
AUGUST 2016, EDITATĂ DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472045395.html [Corola-blog/BlogPost/371523_a_372852]
-
propuse Andrei. Dau ghiozdanul tatălui meu, să-l ducă în apartamentul profesoarei. ....................................................................................................................................... Iulian veni de la Universitate și ca de obicei, după masă, trecu la laptop. Citi curios știrile zilei. Dar parcă aceasta ar fi profesoara de pian al lui Andrei, glăsui el mirat privind poza postată. Ieri am văzu- o când l-am dus pe Andrei la ea la meditații și era bine., Femeia a fost găsită plină de mușcături ale unor insecte. Făcuse șoc profilactic. Bărbatul petrecea câteva ore să
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1451679965.html [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
luminoși cântăreți și dirijori contemporani ei, alături de care a peregrinat țară și a străbătut lumea. A cântat în Bulgaria cu Maria Tănase, precum și în Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia... Afară de „pasărea măiastra” a cantului românesc, Maria Tănase, interpreta ce-a glăsuit și glăsuiește cantul lin și alinător că mângâierea rugii, Tita Bărbulescu, a mai evoluat în scenă, în țară și străinătate, alături de: Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
și dirijori contemporani ei, alături de care a peregrinat țară și a străbătut lumea. A cântat în Bulgaria cu Maria Tănase, precum și în Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia... Afară de „pasărea măiastra” a cantului românesc, Maria Tănase, interpreta ce-a glăsuit și glăsuiește cantul lin și alinător că mângâierea rugii, Tita Bărbulescu, a mai evoluat în scenă, în țară și străinătate, alături de: Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
doua oară Înviat aici De nu vedeau însemnele anume Din coasta Lui, din mâini și din picioare, Cum nu văzuse „cel” de mai târziu, Mă-ntreb nedumerit- credeau ei oare Că este El, Învățătorul viu? ”Luați Duh Sfânt!” le-a glăsuit Iisus Dar, ” Domnul meu și Dumnezeul meu” Nimenea de frică nu I-a spus Decât acel...Necredincios mereu... Referință Bibliografică: Necredinciosul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
NECREDINCIOSUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1429421743.html [Corola-blog/BlogPost/353990_a_355319]
-
Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă și ființă, nu iubește și nu urăște, dar poate fi iubit sau urât! Cântece cum ar fi „Mândră floare-i norocul”, „Spune-mi dor ce ai cu mine”, „Cucule ce
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438434122.html [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
te pătrunde. Ce ar mai fi de zis, când știi că te așteaptă ceva ce s-a prezis? Destinul - altă poartă, în cale, ți-a deschis! Nimic nu te-nfioară, ci totul te uimește și parcă nici chiar gândul nu mai glăsuiește! Se duc, încet, de-a rândul, toți spinii, mișelește. Autor Urfet Șachir Mangalia, 10.08.2004, h 21.19 Referință Bibliografică: Omul care nu simte durere / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1809, Anul V, 14 decembrie 2015
OMUL CARE NU SIMTE DURERE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1450127474.html [Corola-blog/BlogPost/375001_a_376330]
-
și/ mai de neînțeles amânarea” (p. 500). Toamna vine să încheie tot în disoluție un ciclu: „E toamnă, deci. Haoticul sezon./ Și vidul din priviri are-o culoare/ Cu-ntunecimi agonice și-amare./ Pe străzi, năluci, incinerate-n soare,/ Îmi glăsuiesc, arzând, la unison,/ Topite-n trista lor halucinare:// Adâncul. Nimicirea. Abaddon” (p. 503). Habitatul, orașul devin apăsătoare, amenințate în adânc de nimicire în aceeași mlaștină a Samsarei, frecventă referire alături de Nirvana. Cea de a V-a treaptă, Thanatos, se deschide
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
c-aici stătea întins lângă fag o... vietate curioasă cum nici în basme n-auzise a fi: o arătare păroasă din cale-afară, sprijinită pe două picioare de căprior. De pe chip, din privire și arătătură, răspândea o liniște aproape omenească care glăsuia recunoștință și mulțumire. Când fata fu la doi pași, făcătura își împreună brațele omenești într-o temenea și se îndoi de trup. Își îndreptă corpul și, cu fruntea tot înclinată, mormăi ceva, neînțeles decât mai târziu, când Natalia repetase îndelung
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
să reia nimic, pentru că nici nu întrerupsese nimic, era nea Marmy, care-și făcea somnul „de înfrumusețare” pe colțul mesei, cu capul sprijinit pe propriile-i antebrațe. - Vremea asta, fraților, mi-aduce aminte de prima mea întâlnire c-o gagică, glăsui Procuroru' cu-n aer nostalgic. Nea Marmy se foi un pic, bolborosi ceva, apoi își continuă somnul. - I-auzi, nea Marmy, e vorba de gagici! Scoală-te! Strigă în zeflemea, Milică Săpunaru, care, în mintea-i aburită de alcool, făcuse
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_viscol_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
e-acela ce se duce Și noi în care ne rostim acum? Eu văd cuvinte, frumusețe dulce Leagă-mă de tine și de drum... POETUL Mă simt în Văzul tuturor Ca Prometeu legat de stâncă, De tac acum obositor Cuvântul glăsuiește încă, Dar n-o să-i auziți plângând Din versul lui nicio fărâmă Și vulturul tot mai flămând Să-i ciugulească din țărână... Odată, prea sătul și el, Se va întoarce în uitare, Mă știu ca pradă într-un fel, În
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
care pleacă spre absolut, doinind iubire pentru Creator. Și nu e un suflet mai înălțător decât acela care trăiește pentru și din mângâierea divină. Traian Vasilcău își șlefuiește versul cu profunzime și forță interioară nebănuită, sculptând nemurirea în imagini care glăsuiesc cu sensibilitate. În versul său cerne pulbere de dor și gratitudine, ridicând iubirea pe cele mai nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi mesagerul nostru prin tăria cuvântului
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
suflete" au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină. RUSALII. „Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!". Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiata în chip nevăzut, odată cu
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
Opinii Alcoolul ucide, țigara ucide, orașul ucide. Vise? “Viața în oraș te deprimă, te face obez, infertil și te poate îmbolnăvi de multe”, glăsuia zilele trecute o știre care făcea analiza decadenței urbanului prin prisma agresiunilor de tot felul, a poluării, a sedentarismului, a vitezei aparente de trai, a sentimentului de singurătate în mijlocul lumii. E clar, orașul ucide. Cred că unele o fac mai
Oraşul care ucide vise by http://www.zilesinopti.ro/articole/1366/orasul-care-ucide-vise [Corola-blog/BlogPost/99791_a_101083]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAȚIA OM, CÂNTEC, RUGĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Glăsuiește cântec și rugă, cum poate că și pasărea o face, doar că, în cazul ei vorbește nu cuvântul, ci tabloul îndumnezeit al naturii: pădurea, cerul, câmpia, streașina, vișinul din grădină, răzoarele, câmpia, luncile, până și coliviile care însă cântă penitența
CRISTIAN POMOHACI. UNIFORMITATE ÎN RELAŢIA OM, CÂNTEC, RUGĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435995554.html [Corola-blog/BlogPost/384512_a_385841]