181 matches
-
ori asupra gestionării memoriei (prin utilizarea arhivelor de imagini) ori asupra ideilor și proiectelor (prin accesarea diferitelor tipuri de fișiere). Împărtășirea vieții intelectuale s-ar desfășura, astfel, după modelul similitudinilor creierului cu computerul. Cea de-a doua parte a proiectului "Glasnost", intitulată VOPOS, implică trasarea imaginii unei hărți geografice digitale pe baza identificării poziției exacte a celor doi artiști în mediul urban, prin intermediul unui transmițător GPS (Global Positioning System) conectat la un website. În cadrul aceluiași proiect, 0100101110101101.ORG a încercat să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
violență În Rusia, care se referă la comunism și constituie un act de acuzare, un rechizitoriu absolut terifiant a ceea ce a reprezentat bolșevismul venit din partea fostului secretar al Comitetului Central, Însărcinat cu probleme ideologice și părinte spritual al politicii de glasnost și perestroika. Iakoblev este și În momentul de față președintele comisiei prezidențiale pentru reabilitarea victimelor represiunii. Putin nu l-a schimbat, deși acesta a avut În câteva rânduri reacții critice moderate. Este vorba de un om de 80 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Când ți se aduc expoziții de pictură americană, când ți se publică nuvelă și teatru contemporane americane... Mircea Mihăieș: Când apar primii scriitori americani importanți din secolul XX, Hemingway, Faulkner... Vladimir Tismăneanu: Sunt lucruri care lasă urme. Și În perioada glasnostului, În URSS, se spunea că oricând Gorbaciov poate decide să pună drăcușorul Înapoi În sticlă. Mircea Mihăieș: Nu se putea! Vladimir Tismăneanu: O dată ce a ieșit din sticlă, drăcușorul Își urmează drumul lui și creează diferite situații. Mircea Mihăieș: Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lui Mihail Gorbaciov a fost Brașovul. După spusele lui Vasile Gogea, intelectual care a asistat și participat la revolta din noiembrie 1987, în Brașov exista o atmosferă pro-Gorbaciov, muncitorii și intelectualii empatizând cu reformele propuse de liderul sovietic, perestroika și glasnost. În paralel cu această influență, activitatea Solidarității din Polonia a avut și ea impact asupra muncitorilor. Europa aștepta semnul unei revolte românești, iar brașovenii l-au concretizat. În luna noiembrie a anului 1987, la Întreprinderea de Autocamioane „Steagul Roșu” (IABv
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
voința Moscovei de a ține sub control jumătate din Europa. După venirea la putere, în 1985, Mihail Gorbaciov și-a declarat intenția de a întări sistemul sovietic. Perestroika (restructurare) intenționa să facă structurile economice și politice sovietice mai eficace, iar glasnost (deschidere) a fost inițial conceput să încurajeze discuțiile dintre comuniști cu privire la ceea ce ar trebui să facă partidul-stat. Gorbaciov nu a căutat să abandoneze conducerea partidului unic; el a afirmat în mod repetat că reforma va avea loc "în limitele ale-gerii
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Cernenko, pare să fi marcat o etapă în schimbarea conducătorilor Uniunii Sovietice. Foarte repede, semnele unor schimbări profunde se întețesc: ele nu au fost de altfel întotdeauna corect percepute în Occident. Doi ani mai tîrziu, punerea în aplicare a politicii Glasnost și Perestroika devine o realitate, iar evenimentele se vor precipita: eliberarea lui Saharov, angajarea tratativelor în perspectiva unei retrageri a trupelor sovietice din Afganistan ele vor părăsi acest stat în 1988 democratizarea vieții în Uniunea Sovietică printr-o continuă lărgire
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
împăcarea și ușurarea care îi urmează nu survin în chip magic. În România, anotimpul spovedaniilor publice a venit printr-un decalaj specific, care ne reamintește toate diferențele dintre școala de iarnă a comunismului ceaușist și școala de vară a socialismului glasnost. Pentru societatea civilă, sarcina supremă a anilor ’90 fusese lupta împotriva regimului de restaurație plantat de Ion Iliescu. Am trăit un deceniu glorios în eșecuri. Ideea de consens și reconciliere națională a fost compromisă prin refuzul efectelor purgative ale confesiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
confruntă Și să caute soluții pentru acestea. Gorbaciov (2006: 160) atrage atenția populației să își exercite puterea votului asupra clasei politice, pe care să o judece în funcție de fapte nu de vorbe. De aceea, consideră el, „este nevoie de un nou Glasnost, care să inspire cetățenii să devină implicați activ în lupta pentru un viitor mai bun. Eu am încredere în oameni Și voi rămâne un optimist, dar un optimist care cere acțiune Și o schimbare pozitivă”. Atkisson consideră că schimbarea, despre
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
dezarmarea progresivă bilaterală și chiar a trecut la fapte; în mod concret, a întors cursul catastrofic al evenimentelor militare, câștigând simpatia întregii omeniri. Însă nu a mai gândit la fel de radical în privința problemelor interne ale Uniunii Sovietice. (Metodele sale perestroika și glasnost mimau doar radicalismul gândirii postmoderne și a trebuit ca alții să contribuie decisiv la dezmembrarea Uniunii Sovietice și crearea unei noi realități în spațiul ocupat vreme de aproape un veac de experimentul bolșevic leninist.) „Gândire liberă” (free thinking, holist thinking
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dacă-l dai pe Pacepa la radio, vei muri. Autoritățile de la București au încercat să saboteze activitatea postului de radio până în ultima clipă a regimului, în ciuda schimbărilor din lumea comunistă. În jurul României lucrurile evoluaseră până acolo încât, în atmosfera de glasnost est-european, alte servicii [ale radioului Europa Liberă] plănuiesc să-și trimită redactorii în Europa de Răsărit. De pildă, peste câteva zile, șeful știrilor de la serviciul rusesc va pleca la Moscova. Scrisorile adresate Europei Libere La mijlocul anilor 60, în contextul destinderii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șansă de reușită dacă este bazată pe minciună și incompetență. Nu știu dacă a ajuns la destinație, nu știu dacă a contat în vreun fel (și nici nu mai avea importanță), cert este că după aceea au apărut noțiunile de Glasnost și Perestroika care au dus în final și la căderea comunismului. Mai apoi m-am gândit să trimit o copie a aceleași scrisori și pe cale oficială, spre aducere la cunoștință și securiștilor de acest demers al meu. După desființarea Inventicii
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
multiplica imaginea chipului bunicii dispărute (13 august 1990). * Spre sfârșitul anilor ’50, când a izbucnit scandalul cu Doctor Jivago (romanul, nepublicabil nici atunci, nici multă vreme după aceea în U.R.S.S., unde a apărut de abia în anii politicii de glasnost inaugurată de Mihail Gorbaciov, a văzut pentru prima oară lumina tiparului în Italia, deci dincolo de „cortina de fier”, vină cumplită, de neiertat pentru un autor sovietic, din punctul de vedere al „eticii” realismului socialist), un scriitor român notoriu a pronunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
baltice și în Ucraina erau mișcările acelea pentru recuperarea limbii materne, când milioane de oameni ieșeau în stradă ; era peste tot, în vecinătatea noastră, o mare-mare deșteptare cetățenească... Iar noi ajunseserăm să ne uităm la televiziunea din Republica Moldova, unde era glasnost - eu locuind la Iași, orașul universitar Iași... Deci, în 1989, ieșenii se uitau la televiziunea de peste Prut. Era o schimbare pentru noi, o desprindere de viața de evaziune în studiu și lectură de până atunci. Eu încerca‑ sem să trăiesc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
anul cinci la Medicină, aproape doctori, aveam pacienții mei, pușcăriașii (eram cazați în pușcăria din Nazarcea) și sol‑ dații desculți, care nu mai erau „băgați“ la ardei, că îi mâncau pe toți. Auzeam apoi de Gorbaciov, de peres‑ troika, de glasnost, de ceea ce se întâmpla în celelalte țări. Iar deși părea că la noi nu se întâmplă nimic, Iașul devenise destul de revoluționar. Mulți prieteni mai mari, de genul Liviu Antonesei, începuseră să semneze - era grupul acela al lui Dan Petrescu - scrisori
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
purtat cu minoritățile și povestea cu Iugoslavia au făcut ca în 1999 să se ia decizia ca România și Bulgaria să fie invitate. Și această decizie a fost al doilea lucru care a hotărât soarta tranziției noastre. Primul a fost glasnostul. În România noi ne-am eliberat de Ceaușescu pentru că Mihail Gorbaciov a luat decizia să dezghețe întreaga zonă ; altfel și azi i-am fi avut pe Ceaușești. Și tranziția noastră a început numai datorită acestui demers. V.A. : Acesta-i
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o evoluție similară modelului democrației de tip liberal din Vest. Cu toate că ei erau conștienți de contradicțiile dintre reformele economice și fundamentele ideologice ale marxismului comunist, analizele erau axate mai mult pe problematica reformelor inițiate de guvernele comuniste, inclusiv perestroika și glasnostul introduse de Gorbaciov în Uniunea Sovietică. În opinia mea, Ivan Szeleny a fost cel care a evaluat în modul cel mai realist căderea regimurilor comuniste. El a argumentat că acest colaps, fără a fi inevitabil, a fost rezultatul prezenței simultane
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
organizat și o serie de simpozioane despre istoria României și a Europei de Est. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe cand vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Am urmărit din SUA era glasnost a lui Gorbaciov, căderea comunismului prin revoluția de catifea din toate țările Est Europene, precum și căderea Zidului Berlinului. Când au început revoltele de la Timișoara, am urmărit evenimentele legate de Pastorul Tokes și refuzul lui de a părăsi orașul prin intermediul BBC
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
1989 au fost descrise de presa din lumea întreagă. Am urmărit protestele din China din Piața Tienanmen din aprilie și până în iunie, atunci când au culminat cu reacția militară care a distrus mii de vieți. Am urmărit consecințele schimbărilor provocate de glasnost și perestroika în Uniunea Sovietică și separarea istorică a instituției Președinției de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice inițiată de Gorbaciov. Am urmărit legalizarea Solidarității ca partid politic în Polonia și spectaculoasa sa victorie electorală, care a dus la crearea unui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Cum ați perceput acele evenimente? Pe atunci eram cercetător asociat la Foreign Policy Research Institute și predam la University of Pennsylvania din Philadelphia (Departamentul de Științe Politice). Am scris numeroase articole pentru ziarul Philadelphia Inquirer în care analizam, printre altele, glasnost-ul și perestroika și schimbările dramatice prin care trecea Polonia. În 1989, am predat un curs despre sistemele politice comuniste și politica sovietică. Ar trebui să menționez și că în luna decembrie 1987 am publicat un editorial în The New York Times despre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
în aceste genuri se simte, nu o dată, miros de conformism; sînt destui autori care nu încep ceva fără să-și potrivească scrisul cu calapoadele oficiale. *Cînd citesc „Les Nouvelles de Moscou” simt că „societatea se mișcă”. Totul începe de la limbaj: glasnost (transparență), perestroika (restructurare). Prin contrast, epocile precedente sînt numite „epoci ale stagnării”. Cei care scriu sînt (diferența față de trecut e perceptibilă) angajați, au în materie de ideologie, de politica internă și externă (lucru de neconceput altădată) păreri personale. Bucuria lecturii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
numai slugilor orientale sau și slugilor de pretutindeni. *„Hai să-ți spun și unul politic!” Mi l-a spus: „în cadrul unui «schimb de experiență», se întîlnesc Laika și Grivei. Acesta din urmă întreabă: «Cum e la voi: am auzit de glasnost, de perestroika, ce v-au adus ele?» «Nu-i chiar ușor de explicat», a răspuns Laika, după un moment de reflecție: «Uite, înainte, lanțul de care eram legată avea 3 m, acum a fost lungit cu încă 3. Altfel se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Din păcate, deși toată lumea se lovește de atari situații, puțini le resimt cu adevărat dureros, ca „amputări”! *Întrebare și răspuns: „Domnu’ Calimandric, cine în Bacăul ăsta mai pleacă după sifoane cu Opelul?” „Numai eu, dragă, dar dacă n-am altceva!...” *Glasnost-ul, așa cum îl vedea un socialist român în 1920: „D.I. Ciser: Dați libertățile cele mai mari și cele mai largi de asociere și de întrunire (,) cuvîntului și presei. Libertățile acestea, a cuvîntului, a presei, a întrunirilor, sînt singurul remediu pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
schimba rapid polii vieții lor: „Brûler tout ce qu’on a adoré, adorer tout ce qu’on a brûlé”. Făcută din oportunism, o răsturnare similară constat și la noi. Văd și mă mir că unii care abia au prins tonul glasnost-ului încearcă să se erijeze în democrați. Ce despărțire subită de dogmatism, ce năpîrlire dezgustătoare! Cu lipsa noastră, specifică, de memorie, nu-i exclus ca ei să fie crezuți! *Nu doar o singură dată discursul prezidențial se aseamănă cu cel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al „Spoutnik”-ului, că, începînd din septembrie, revista nu mai e difuzată în Cuba, unde erau expediate o sută optzeci de mii de exemplare. De ce? Cubanezii, opinie exprimată în „Granma”, consideră că, prin articolele publicate în cei patru ani de glasnost, sovieticii „se privează de istoria lor”. S-au săturat de astfel de articole care propagă „ideea că trebuie refăcută istoria pornind de la zero”. Bineînțeles, redacția nu acceptă criticile „colegilor” cubanezi și le întorc vorba cum că ei sînt cei „rău
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frunte că l-ar desemna drept unul dintre cavalerii Apocalipsei. Noi reținem doar avertismentul popular al omului însemnat. Deși un "dezgheț" începuse în U.R.S.S. încă de pe vremea lui Hrușciov, el nu s-ar fi terminat vreodată fără perestroika și glasnost-ul lui Gorbaciov, ajuns în fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1985. Nu putem ști în ce măsură el era exponentul unei eventuale aripi reformiste din partid, dar suntem siguri că, fără voința sa politică și, mai ales, personală, "Imperiul Răului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]