179 matches
-
În scop terapeutic, fiind rezultatul unor doze de Întreținere excesive sau prezenței unor factori predispozanți. Date despre toxic Digitalicele sunt de origine vegetală, luându-și numele de la specia de plante cea mai utilizată pentru extracție. Rapel fiziopatologic Mecanism de acțiune Glicozidele inhibă Na+/K+ ATPaza, o enzimă care reglează cantitatea de Na+ și K+ din interiorul celulelor, favorizând pierderea de potasiu din celulele miocardice, creșterea sodiului intracelular și stimularea schimbului Na+ intracelular Ca+ extracelular cu mărirea disponibilului de ioni de calciu
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
renale și excreției drogului, precum și a masei musculare reduse − Bolile tiroidiene (hipotiroidismul) scad volumul de distribuție și cresc sensibilitatea miocardului − Administrarea concomitentă de droguri: chinidină, verapamil, amiodaronă, propafenonă, diuretice, indometacin, simpatomimetice, eritromicină, tetraciclină, anticolinergice Confirmarea paraclinică Determinarea concentrației plasmatice a glicozidelor digitalice prin dozare radioimunologică (RIA). • Incidența crescută a toxicității digitalice este asociată cu nivele serice peste 2.5-3 ng/ml pentru digoxin și 35 ng/ml pentru digitoxin. • Nivelele serice trebuie determinate la cel puțin 6 ore de la ultima doză
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
apăra, prin intermediul mecanismelor structurale care acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile biochimice, ce sunt mecanisme fiziologice sau funcționale. Acestea induc formarea în plantele atacate a unor substanțe bacterio- sau fungistatice (flavonele, alcaloizii, glicozidele) care reduc foarte mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau postinfecțională (indusă). 3.4.1.2 Rezistența structurală Rezistența structurală preinfecțională (preexistentă). Așa cum s-a arătat, planta este supusă la o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în componența acestora se împart în mai mai multe grupe: -substanțe plastice (glucide, protide, lipide); -substanțe cu rol activ (vitamine, enzime, hormoni vegetali etc); -compuși rezultați din metabolismul intermediar (acizi organici, substanțe fenolice, substanțe volatile care conferă mirosul și aroma, glicozide etc); -compuși cu rol complex (alcaloizi, fitoncide, amine, amide etc); Din punct de vedere al solubilității în apă, substanțele organice se împart în substanțe organice insolubile și substanțe organice solubile. Substanța organică solubilă, la rândul ei poate fi fermentescibilă sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ca produși intermediari în metabolismul glucidelor, proteidelor și lipidelor, iar în procesul de respirație sunt acceptori de hidrogen sau substrat oxidativ. În sucul celular, acizii organici se găsesc dizolvați în stare liberă, sau combinați sub formă de săruri, esteri sau glicozide. Gustul acid, ușor acrișor, conferit produselor horticole de către acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colorate conțin cianidină. În timp ce la ceapa albă, colorantul de bază este quercitina (o flavonă), la ceapa roșie alături de aceasta se acumulează și peonidin 3-glicozidul. Cireșele negre conțin antociani care diferă cantitativ și calitativ de antocianii din cireșele roșii. Leucoantocianii sunt glicozidele incolore ale proantocianidinelor, (leucoantocianidinelor) compuși care însoțesc sau sunt premergători pigmenților antocianici în fructele nemature. La piersicile verzi, conținutul în leucoantociani este 180 mg/100g, iar la fructele coapte sub 1/3 (sub 60 mg/100 g) din cantitatea inițială
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
participă și la procesele celulare de oxidoreducere. Au o acțiune antioxidantă, funcționând uneori și ca inhibitori ai unor enzime. În celulele vegetale absorb sau atenuează razele ultraviolete, protejând citoplasma și clorofilele. Măresc rezistența față de atacul insectelor și microorganismelor. Flavonoidele sunt glicozide ale flavonei, izoflavonei, flavonolilor, izoflavonolilor sau xantonelor, compuși fenolici. Conțin grupări hidroxilice, metoxilice, iar uneori și alte grupări sau catene fixate în diferite poziții. Glucidele componente ale acestor glicozide pot fi mono sau di-glucide și se fixează la una sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și clorofilele. Măresc rezistența față de atacul insectelor și microorganismelor. Flavonoidele sunt glicozide ale flavonei, izoflavonei, flavonolilor, izoflavonolilor sau xantonelor, compuși fenolici. Conțin grupări hidroxilice, metoxilice, iar uneori și alte grupări sau catene fixate în diferite poziții. Glucidele componente ale acestor glicozide pot fi mono sau di-glucide și se fixează la una sau la două din grupările hidroxilice ale compusului flavonoidic. Pigmenții flavonici sunt substanțe care cristalizează ușor, fiind solubili în apă, alcool metilic sau etilic. Cristalele lor au culoare galbenă. Acești
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau contribuie la formarea gustului astringent al unor fructe (coacăze negre, coacăze roșii, struguri, gutui, fructe de pădure). O concentrație de numai 0,012% (120mg tanin/kg) este suficientă pentru a determina această nuanță de gust. Taninurile hidrolizabile sunt esteri (glicozide) ai acizilor fenolici cu glucidele. Prin hidroliză se descompun în componenta glucidică (D-glucoza) și aglicon (acidul galic, acidul metagaloil galic, acidul elagic). Taninurile condensate nu conțin glucide. Sunt produși de condensare ai flavanilor (3hidroxi-flavone), care pot fi descompuși numai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acidul elagic). Taninurile condensate nu conțin glucide. Sunt produși de condensare ai flavanilor (3hidroxi-flavone), care pot fi descompuși numai prin topire alcalină. Monomerii sunt izomeri ai catechinei și epicatechinei, conținuți în produsele horticole sub toate formele, ca atare sau ca glicozide, oligomeri (dimeri) respectiv polimeri naturali. În fructe au fost identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise, (-) epicatechina în gutui și fragi, (+) galocatechina în agrișe. Alte specii conțin mai multe tipuri, în cazul strugurilor, cinci
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
identificați dintre flavani, sub formă de monomeri: (+) catechina în piersici și în caise, (-) epicatechina în gutui și fragi, (+) galocatechina în agrișe. Alte specii conțin mai multe tipuri, în cazul strugurilor, cinci tipuri: Acești flavani (catechine) se găsesc sub formă de glicozide în struguri, de oligomeri (dimeri, în căpșune, mere, morcovi) sau polimeri naturali prin autocondensare (taninuri condensate). Conținutul în taninuri din produsele horticole variază de la specie la specie. La fructe, conținutul mediu este sub 0,2g/100g la caise, căpșuni, fragi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în plantele horticole găsindu-se în cantități semnificative doar la unele specii (Solanaceae, Umbelliferae, Papilionaceae, Chenopodiaceae etc.). În doze mici, aceste substanțe manifestă acțiune fiziologică și farmacologică deosebită. Alcaloizii steroidici, solanidina din cartofi și tomatidina din tomate, constituie agliconul unor glicozide alcaloidice cunoscuți, solanina și tomatina. Solanina este un glicoalcaloid toxic (acțiune hemolitică). Triglucidul însoțitor se numește solatrioza. În cartofi există și alte glicozide alcaloidice cu solanidină, cum ar fi chaconina. Solanina se acumulează în lăstari, plantele tinere, precum și la tuberculii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acțiune fiziologică și farmacologică deosebită. Alcaloizii steroidici, solanidina din cartofi și tomatidina din tomate, constituie agliconul unor glicozide alcaloidice cunoscuți, solanina și tomatina. Solanina este un glicoalcaloid toxic (acțiune hemolitică). Triglucidul însoțitor se numește solatrioza. În cartofi există și alte glicozide alcaloidice cu solanidină, cum ar fi chaconina. Solanina se acumulează în lăstari, plantele tinere, precum și la tuberculii expuși la lumină sau păstrați necorespunzător, în zona superficială și în special în jurul ochilor. Fotoperiodismul în condiții de zi scurtă, favorizează acumularea alcaloizilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
diabet (întâlnită și în pancreatitele cronice „nealcoolice” în populațiile noastre) este necunoscută. Predispoziția genetică este atestată de aglomerarea cazurilor în anumite familii. Subalimentația cronică nu este dovedită în toate cazurile. Consumul de casava (o plantă nutritivă cu conținut crescut de glicozide cianogene) și aportul scăzut de proteine, au fost și ele implicate (66). Forma de diabet întâlnită în aceste cazuri este relativ severă, necesitând pentru a fi controlat doze mari de insulină. Tendința la cetoză însă este și aici discretă (~ 10
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
glicirizină care se transformă În acid glicirelinic cu acțiune puternic antivirală și antiinflamatoare; Împreună cu glicina și cisteina stimulează funcțiile ficatului. *Coada șoricelului (Achillea millefolium) - conține: flavonoizi (cosmosină, luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei eteric etc. *Albăstrele (Centaurea cyanus) -conține: glicozide (cicorină, centaurină), substanțe amare (cnicină, centaurozidă) și antociani albaștri (cianicină, antocianicină). *Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale. *Urzica vie (Urtica dioca) -conține: carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C), săruri minerale. În consumul intern sunt eficiente aceste specii de plante, luate separat sau În amestec, având acțiuni favorabile În combaterea steatozei hepatice. În amestecuri se recomandă : *Infuzie din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
medicinale, băi generale sau locale. -Infuzie din frunze de anghinare (Cynara scolymus) din care se beau 2 căni pe zi, Între mese, cu efecte coleretice și de Întărire a funcției antitoxice a ficatului, datorită conținutului ridicat În cinarină, flavonozide și glicozidele A și B. -Infuzie din flori uscate de gălbenele (Calendula officinalis) din care se bea câte o cană Înainte de mesele principale, având efecte coleretice și colagoge, În dischinezie hipotonă și atonă precum și În mărirea secreției de bilă. -Infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Calendula officinalis) ; - frunze de roiniță (Melissa officinalis) și de mentă (Mentha x piperita) (luate la amiază); - frunze de nuc (Juglans regia) bogate În taninuri și de pelin alb (Artemisia absinthium) bogate În tujonă ; -rădăcini de ghințură (Gentiana lutea) bogate În glicozide amare; -scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (luate seara). Semințele decojite de dovleac (Cucurbita maxima) se consumă În funcție de vârstă: 10-15 la copii, 20-30 la adulți și 50 la persoane de peste 50 de ani. Seara se consumă un ceai de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce la creșterea nivelelor de calciu citosolic. Prin inhibarea pompei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glicirizină care se transformă În acid glicirelinic cu acțiune puternic antivirală și antiinflamatoare; Împreună cu glicina și cisteina stimulează funcțiile ficatului. *Coada șoricelului (Achillea millefolium) - conține: flavonoizi (cosmosină, luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei eteric etc. *Albăstrele (Centaurea cyanus) -conține: glicozide (cicorină, centaurină), substanțe amare (cnicină, centaurozidă) și antociani albaștri (cianicină, antocianicină). *Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Mușețelul (Matricaria chamomilla) -conține: flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) și săruri minerale. *Menta (Mentha x piperita) -conține: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanțe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale. *Urzica vie (Urtica dioca) -conține: carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C), săruri minerale. În consumul intern sunt eficiente aceste specii de plante, luate separat sau În amestec, având acțiuni favorabile În combaterea steatozei hepatice. În amestecuri se recomandă : *Infuzie din herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
medicinale, băi generale sau locale. -Infuzie din frunze de anghinare (Cynara scolymus) din care se beau 2 căni pe zi, Între mese, cu efecte coleretice și de Întărire a funcției antitoxice a ficatului, datorită conținutului ridicat În cinarină, flavonozide și glicozidele A și B. -Infuzie din flori uscate de gălbenele (Calendula officinalis) din care se bea câte o cană Înainte de mesele principale, având efecte coleretice și colagoge, În dischinezie hipotonă și atonă precum și În mărirea secreției de bilă. -Infuzie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Calendula officinalis) ; - frunze de roiniță (Melissa officinalis) și de mentă (Mentha x piperita) (luate la amiază); - frunze de nuc (Juglans regia) bogate În taninuri și de pelin alb (Artemisia absinthium) bogate În tujonă ; -rădăcini de ghințură (Gentiana lutea) bogate În glicozide amare; -scoarță de crușin (Rhamnus frangula) (luate seara). Semințele decojite de dovleac (Cucurbita maxima) se consumă În funcție de vârstă: 10-15 la copii, 20-30 la adulți și 50 la persoane de peste 50 de ani. Seara se consumă un ceai de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]