1,318 matches
-
jalea, legea cu sărbătorile, azurul cu poveștile, rugile sacre cu răzvrătirile sfinte, codrii cu feciorii, apele cu cântecele lor, Oltul cu Nistrul, Mureșul cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București, 2002, p. 22) În arta populară
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Să facă nemurirea lor / Icoană pentru rugăciune. // Și mă mai rog ca nemurirea / Acestui neam nemuritor, / Să-i fie veșnică menirea, / Să mor în locul tuturor.” „Argintul brazilor cărunți” îi vorbește poetei despre eroii care-au slujit țara, luptând pentru pacea gliei, ce le-a fost „stindard învingător”. Conștientă că datoria ei este să-i cinstească, poeta spune: „Am datoria de-a cinsti, / Prin versul meu de închinare, / Pe cei ce veșnic vor clădi / istoria nemuritoare.” (Argintul brazilor cărunți). În spirit creștin
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
vitregitul lor destin. // Bărbat român, frumos bărbat / Cu cruce-ntreagă-ai fost sortit, / În capul mesei așezat / ca stâlp al casei nemurit! // Tu ești țăranul, împăratul, / Tu ești motivul de mândrie, / Ai merite ca nimeni altul, / Stăpân și nestăpân pe glie. // Îmi ești bunic, poți fi nepot, / Ești tatăl meu și fiu poți fi, / Eu te cinstesc așa cum pot / Și versul te va nemuri.” Dar poeta nu se oprește doar la bărbații care au făurit istoria țării, ea închină versuri și
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
de țară, dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1449437754.html [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
fi trimise după înscriere ( și după realizarea selecției / unde este cazul) începând din 1 octombrie 2015). Cel putin 1 sau două poezii . fragment de proza să conțină - “sentimentul dorului”...de țară, de iubit / iubita, de casă părinteasca, de copilărie, de glia stră moșească , de părinții plecați dintre noi etc. 3 - Așteptăm înscrierile pe adresele: ligya 33@gmail.com, star andrada 888@yahoo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 4-CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV
ANTOLOGIA DE POEZIE ȘI PROZĂ DOR ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1443961108.html [Corola-blog/BlogPost/381782_a_383111]
-
și-n inimi de viteji ai frăției lupilor din totemuri. a semănat el iubirea de neam și datini în în ochiul acvilelor și inimile stâncilor străvechi leagăne tăcute culcușuri osemintelor tocite ale voievozilor și lacrimile valahilor ce-au clădit scut gliei din trupurile lor în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
al dorințelor cânt, de unire-n cuvânt. Străbună chemare strigă la hotare, spre unificare: România Mare! Prutul învolburat, în maluri a săpat și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și apere glie. Înimi înfrățite de neamul părinte, cântă-n țări unite și nedespărțite. Unirea să fie pentru veșnicie, las în poezie, dragostea de glie. 21.Martie, Ziua Mondială a Poeziei Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: VIVAT POEZIA! / Maria Filipoiu : Confluențe
VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458572602.html [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
-
și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și apere glie. Înimi înfrățite de neamul părinte, cântă-n țări unite și nedespărțite. Unirea să fie pentru veșnicie, las în poezie, dragostea de glie. 21.Martie, Ziua Mondială a Poeziei Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: VIVAT POEZIA! / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1458572602.html [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
-
cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea unei întâmplări demne de reactualizat. Dar iată contextul prielnic istorisirii părintelui
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
comori, testamente și urmași ai eroilor din vremurile de mult apuse. În cele 13 capitole ale romanului, parcă și numărul acestora predestinat, se desfășoară o luptă contnuuă între bine- reprezentat de cei cu frică de Dumnezeu și cu dragoste pentru glia strămoșescă și rău - reprezentat de forțele deslănțuite ale întunericului, sub diferitele sale înfățișări. Pentru că trebuie să recunoaștem că dacă autorul a vrut să creeze un roman care să fie citit doar ziua sau de cei curajoși,noaptea, în mare măsură
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
își închipuia că unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazu, ce purtase același nume, mânuise paloșul în luptele cu turcii. Albert nu încerca să fugă niciodată, încercând doar să pareze loviturile, atât cât putea, cu încăpățânarea de a rămâne stăpân pe glia lui. Nu avea ca armă decât privirea cu care străfulgera când pe unul când pe altul încercând să-i facă să simtă cât sunt de nemernici. Milițienilor, obosiți de atâta efort, nu le rămânea decât să-și încalece bicicletele și
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
rămânea decât să-și încalece bicicletele și să se ducă iar Albert se alegea cu vânătăi și cu batjocura celor ce fugiseră înainte de a fi altoiți. Ce știau ei, câte cruzimi înduraseră înaintașii lor pentru a-și păstra neamul și glia .... A intrat în secția de miliție încrezător, gândind că șeful de post este pus pe șotii, neputându-și închipui că în societatea socialistă multilateral dezvoltată mai pot exista tâmpiți în asemenea funcții. - Dă-mi geanta și treci la percheziție ! - Poftiți
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
Acasa > Impact > Istorie > ROMANII DIN LACRIMA GLIEI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMÂNII DIN LACRIMA GLIEI Într-una din zilele toamnei lui 2010, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, la un eveniment drag mie, lansarea celor
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
Acasa > Impact > Istorie > ROMANII DIN LACRIMA GLIEI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMÂNII DIN LACRIMA GLIEI Într-una din zilele toamnei lui 2010, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” din Pitești, la un eveniment drag mie, lansarea celor mai recente cărți scrise - Istoria mai aproape de tine și Gânduri de la marginea lumii - , după 29 de ani am întâlnit
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
O pagină de lauri plină, a șarjei de la Robănești. O șarjă! Simbol scump al nostru, rămas în veci nemuritor, Căci slovele ți-au fost înscrise cu sânge cald de roșior, Ce-a curs atunci sub cer de toamnă, spre apărarea gliei sfinte Ca stăvilar hoardei dușmane ce s-avânta tot înainte. Zăgaz de săbii ne-nfricate, de roșiori, de șarjă dornici, Mânați în a vâltoarei lupte de căpitani, ca Roșca, Donici. Bătrâne Donici! Slavă ție! Ce brav ai înfruntat dușmanul, Întocmai ca
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
În analele primului Război Mondial, Șarja de la Robănești a rămas înscrisă între faptele eroice deosebite, comparabilă cu șarjele de la Prunaru sau cu cea a Regimentului 44 husari francezi de la Ethe în Belgia Prof. George BACIU Referință Bibliografică: ROMANII DIN LACRIMA GLIEI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
poate și cerul, cuvinte, mângâieri ce aveau culoare și-un suflet care duce astăzi greul. În propria sa țară, ea se pierde, doar hoția și minciuna vă este stiința, copiii noștri cine să-i dezmierde, voi ne-ați vândut și glia și credința. Ne-ați umilit părinții chiar și frații, durerea ne-a rămas să ne unească, vânduți suntem și noi și generații, ca alții cu dispreț să ne privească. Eu v-am lăsat o țară totuși mândră, purtând un nume
MĂ TEM CĂ-L VINDEȚI ȘI PE DUMNEZEU... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1465913849.html [Corola-blog/BlogPost/385280_a_386609]
-
cea nemărginita; Dar nu poți - cazna negrăita! Să scapi de corpul tîrîtor. Zadarnic dorul te-nfioară, Vrînd taine mari să descifrezi; Să zbori și dulce să visezi, Ca un avar l-a să comoara, Căci corpul greu te împresoară Cu lanțul gliei, să cedezi. Dar să răbdam. E-o zi anume, Cînd sufletul se liberează, Sfărmîndu-și lanțul, si pe-o rază, Senin se-nalță, că din spume, Spre-al sau locaș din altă lume Și în lumina se-mbăiază. O, suflete, speranța
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1445033091.html [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER Dragul meu cititor, fii mândru de înaintașii tăi, trezească-se în sufletul tău flacăra patriotismului național de Român, urmaș al geto-dacilor "cei mai viteji dintre traci", iubitori de glie și dreptate. De ce să ții grumazul plecat în fața impostorilor, obedienților cinici care ți-au vîndut țara la mezat? E dreptul tău să ceri cuvântu-n apărare. E datoria ta sfântă a lăsa moștenire fiilor tăi un plai roditor și înfloritor
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
fie a voastră Țara noastră cuib de frați. Nu v-am dat de bună voie, Nici pamânturi și nici biruri, Și nici n-am avut nevoie De ale voastre chilipiruri. Iubește-ți Române, țara! Când pleci, ia-ți cu tine glia, Și când urci pe trepte scara Ia-ți cu tine, România! Ai bani mulți în țări străine, Și belșug să pui pe masă, Vorbește-ți neamul de bine Că într-o zi te-ntorci acasă. Ia-ți puterea din strămoși
ROMÂNIA, MAMĂ ȚARĂ de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1472198018.html [Corola-blog/BlogPost/375862_a_377191]
-
mea! Aș putea-ntreba și valul, când o clipă s-ar opri, De nu ar găsi răspunsul, românește mi-ar zâmbi! Dulce-i foșnetul de iarbă și-a miresmelor din vii, Noi, doar noi suntem stăpânii sfintei limbi și-acestei glii! Să păstrăm limba română ce-am primit-o din străbuni, Ne va fi în toate sprijin, ne-o-ndemna să fim mai buni! Cu vibrația-i divină ne-a unit când ne-a fost greu - Noi suntem doar cărămida, ea
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1472557517.html [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
cu patria-n sânge, Semnalul din bucium și clopote bată! La luptă prieteni cu cei neprieteni Ce aur și brazdă și munți ne râvnesc, Și râul și ramul și codrii cu cetini Și graiul și portul străbun românesc. Iubirea de glie în noi se coboară Adânc în trecut, să-i fim rădăcină Prin doine și lacrimi de dulce vioară Și crezul ni-e sevă de vers și lumină! Toți fiii de-un sânge cu crucea pe frunte Ți-i cheamă din
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
de-afară! Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în vis și-n simțire Pământul-l inundă când goarnele sună Semnalul de luptă și de trezire. Eroi, la lumină ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Când doina ne strigă și buciumul sună! Când buciumul plânge cu jale pe dealuri Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sânge din codrii cu inima frântă. Pe plugul
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]
-
de lemn și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! O rugă-nălța-vom, Măicuță, spre Tine Când clopote-n inimi de sfinți or să bată, Ești gură de rai sub săruturi străine
DEŞTEAPTĂ, ŢARĂ! (IMN) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_tara_imn_romeo_tarhon_1372232940.html [Corola-blog/BlogPost/346172_a_347501]