218 matches
-
în ambele direcții. Totul, în spirit, e drum de jos în sus și de sus în jos, și nu doar o scară a lui Iacob. Spun toate astea ca să înțelegi de ce mă tem de al treilea capitol, cel cu globalismul. Globalismul înfrînge această dublă procesiune din viziunea mea: îngeri care coboară și devin licurici, oameni urcători care devin îngeri. Globalismul care e, în fond, panteismul pierde și descinderea, și ascensiunea: totul e în tot, ordinea e dată, nu căutată, iar căutarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar o scară a lui Iacob. Spun toate astea ca să înțelegi de ce mă tem de al treilea capitol, cel cu globalismul. Globalismul înfrînge această dublă procesiune din viziunea mea: îngeri care coboară și devin licurici, oameni urcători care devin îngeri. Globalismul care e, în fond, panteismul pierde și descinderea, și ascensiunea: totul e în tot, ordinea e dată, nu căutată, iar căutarea rămâne doar de ordin poetic. Partea este înnobilată de întreg, dar nu se poate ridica la nivelul întregului. Mizeria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Mizeria panteismului este că înnobilează și totodată degradează partea. Ajungi atunci la viziunea monstruoasă a lui Goethe, că doar totalitatea oamenilor înseamnă omul? Ce rost ar mai fi avut atunci Isus? Mă tem deci să nu cazi în panteism cu globalismul tău. Însă dincolo de toate acestea, mă bucur că în cartea ta, deși spui că pleci mereu de la o experiență care îți aparține, nu te mai ocupi de tine: te-ai desprins de soterie, de omulețul din tine. Spui că și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A treia metateorie, teoria critică, apare în tratatele germane mai ales sub formă neomarxistă. Ea apare ca atare și în disciplina relațiilor internaționale din perioada celei dintîi dintre multele dispute subsumate celei de-a treia dezbateri, cea dintre realism și globalism (Maghroori și Ramberg 1983). Dar și versiunea ulterioară a lui Lapid ar putea fi inclusă aici. Pentru a ține pasul cu evoluția dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale, putem fie să adăugăm o a patra categorie pentru abordările structuraliste, fie să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
295-319. -(1981) 'Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations', in Barry Buzan and R.J. Barry Jones, eds, Change in the Study of International Relations, London: Frances Pinter, pp. 46-67. Maghroori, Ray and Bennett Ramberg (eds) (1983) Globalism versus Realism, Boulder, Colo: Westview Press. Mann. Michael (1986) The Sources of Social Power, vol. I, Cambridge: Cambridge University Press. Mansbach, Richard W. and John A. Vasquez (1981) In search for theory: A new paradigm for global politics, New York: Columbia
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Kantor, Zoltan (eds.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books, Budapesta/Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 93-117. Petrescu, Dragoș, Național vs. European Identity the 1999 Romanian Controversy over Alternative History Textbooks, în Zub, Alexandru, Cioflâncă, Adrian (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002, pp. 219-234. Pók, Attila, Rüsen, Jörn, Sherrer, Jutta (eds.), European History: Challenge for a Common Future, Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 2002. Predarea istoriei, vol. 5, Biblioteca Centrală Pedagogică, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
legate de "manualele alternative", dublată de preferința pentru analiza registrului politic sau ideologic al acestei controverse. Vezi, de exemplu, Dragoș Petrescu, Național vs. European Identity the 1999 Romanian Controversy over Alternative History Textbooks, în Alexandru Zub și Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002, pp. 219-234; Răzvan Pârâianu, National Prejudices, Mass Media and History Textbooks: The Mitu Controversy, în Balazs Trencseny, Dragoș Petrescu, Cristina Petrescu, Constantin Iordachi și Zoltan Kantor (eds.), Nation-Building
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
satului Dolhești Monografia comunei Dolhești (Editura Lumen) realizată cu prilejul împlinirii a 600 de ani de atestare documentară a localității poate să-i nemulțumească pe unii. Pe acei care, în numele modernismului, dar și al unor imperative conjuncturale, ale europenismului și globalismului, pe care nu-l înțeleg în esență, cer ca în astfel de lucrări să se renunțe a se mai vorbi despre tradiții și obiceiuri, despre ce au fost și sunt oamenii locurilor. Asemenea scrieri sunt socotite neesențiale și nereprezentative, cotate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a dat omului o identitate proprie, dar a lăsat o identitate proprie și fiecărei nații, care așa cum este, oricum este a nației respective. Dar acum a năvălit pe ușă, pe fereastră, prin crăpăturile zidului, chiar și prin galeriile de șoareci globalismul. Dacă la nivel macro, globalismul înseamnă fără doar și poate, ștergerea identității naționale, la nivel de individ, fenomenul se manifestă prin ștergerea și disoluția eu-lui până spre anulare. Unii poate că-și vor frământa mintea, să afle măcar pentru liniștea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
proprie, dar a lăsat o identitate proprie și fiecărei nații, care așa cum este, oricum este a nației respective. Dar acum a năvălit pe ușă, pe fereastră, prin crăpăturile zidului, chiar și prin galeriile de șoareci globalismul. Dacă la nivel macro, globalismul înseamnă fără doar și poate, ștergerea identității naționale, la nivel de individ, fenomenul se manifestă prin ștergerea și disoluția eu-lui până spre anulare. Unii poate că-și vor frământa mintea, să afle măcar pentru liniștea proprie, la ce ar putea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Asian Reza, No god but god, Random House, New York, 2005; Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința întîlnește religia, Curtea veche, București, 2006; Barnett Thomas P. M., The Pentagon's new
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
eternizare are însă nevoie să excludă din algoritmul reproductiv chiar omul. Alteritatea refuzată Situația absurdă este coerentă cu intențiile de a refuza fatalitatea altei perspective. Nu altfel ne explicăm de ce globalizarea este ecranată de globalitate (Beck, 2003) și deturnată de globalism, după cum societatea cunoașterii este asimilată revoluțiilor tehnologice sau înghesuită în cușca resurselor anistorice și judecată după regularitățile economicității. Mesajul sugerat subliminal este că globalizarea confirmă de fapt statuquoul hegemonic, iar cunoașterea se testează suportabil prin cartezianism. Noua sinteză devine astfel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai repede sau mai încet, soluția de a le străpunge, chiar de a le dizolva complet. În această privință stă mărturie experimentul totalitar al comunismului prăbușit sub greutatea ranforsărilor menite să blocheze alternativa, înainte de toate ca rezultat al cunoașterii. Paradoxul globalismului, ca și al confiscării instrumentale a societății cunoașterii, rezidă nu în falsificarea globalizării. Aceasta consolidează diferența absolută de sens și căi de abordare, vizibilizând tendințele de depășire a falsului și facilitând intrarea într-o nouă modernitate. O modernitate cu alte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Sistemul ierarhic de control al economiei la scară planetară, bunăoară, este formula actuală în care economia americană face jocurile împreună cu celelalte puteri ce-i asigură hegemonia, mai ales cea militară. Extensia puterii economice și politice americane acoperă sensul noțiunii de globalism, cel mai adesea confundat cu conținutul conceptului globalizării ca esență a celei de-a doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată a valorilor primei modernități, iar dislocarea lor presupune un interval mai mare de timp, greu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
was to re-direct the options, the decisions, the motivation, the abilities for team-work; they are all self-projections for 2 groups of specialists-actors who try to help in Romania’s efforts toward adheration to UE and NATO. Key words: preventive diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prezintă numeroase puncte pozitive, având în primul rând un rol important în contrabalansarea discursurilor utopice. Ele sunt voci critice cu un impact răsunător pe zone locale de interes, cu toate că reușesc, prin nișele respective, să se infiltreze în rețeaua ideologică a globalismului. În contextul postmodern în care metanarațiunile nu mai pot opera, astfel de voci alternative, alături de alte tipuri de rezistență ideologică, sunt singurele forme discursive care pot crea o diferență. Această componentă teoretic-critică a studiului de față este dublată de o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează modul în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iar gemenele familiei sînt prizoniere în pivnița casei. Parterul e ocupat de partenerii înarmați ai lui Gudrun, angajați în schimburi de focuri cu trupele speciale (ce au înconjurat edificiul). Urmează o veritabilă "comedie a erorilor" modernă, în care anarhismul, terorismul, globalismul și politicianismul sînt ridiculizate în manieră extremă. Happy-ending-ul (reunirea familiei Wilt și scoaterea tuturor membrilor ei de sub orice acuzație inspectorul Flint îl consideră, în continuare, pe Wilt vinovat necondiționat pentru toate crimele din lume!) vine să sugereze, precum în volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
o evoluție continuă ale cărui efecte sunt greu de anticipa t a tât pe termen scurt, cât, mai cu seamă, pe termen lung. Capitolul I CONȚINUTUL șI CARACTERISTICILE FENOMENULUI DE GLOBALIZARE Globalizarea - fenomen multidimensional Trăsăturile specifice fenomenului de globalizar e Globalism versus globalizare Periodizarea globalizării * Prima eră a globalizării (1870 - 1914) * Sfârșitul primei ere a globalizării - marea răsturnare: 1914 - 1939 * A doua eră a globalizării: din 1960 până în pre zen t Principalele faze ale procesului de globalizare Tensiuni ale globalizării Principalii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
acest ea se referă la fluxurile eco nomice și financiare internaționale, la economi sir ea resurselor economice și descoperirea altora, la combaterea terorismului , l a protecția mediului înconjurăto diminuarea subdezvoltării în unele regiuni ale glo bului ș.a. Globalizarea și/sau globalismul sunt termeni utilizați, frecvent, în literatura de specialitate. Globalizarea sau gl oba lismul sunt determinate și dependente de schimbările structurale ce au avu t loc atât la nivel economic și financiar, cât și la nivel politic și socio cultural. Putem
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Globalizarea sau gl oba lismul sunt determinate și dependente de schimbările structurale ce au avu t loc atât la nivel economic și financiar, cât și la nivel politic și socio cultural. Putem preciza, într o manieră simplă și directă, că globalismul eco nom ic reprezintă pro cesul liberalizării și integrării atât a bunuri lor , cât și a piețelor. Alternativ, putem afirma faptul că integrarea piețelor bunu ril or, capitalului și forței de muncă a funcționat, astfel, separat. Piețele de bunuri, servicii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
n l ucrările academice din anii 1970 și 1980, acest fenomen a fost numit frecvent „interdependență fi nanciară și economică“ sau, simplu, „interdepen den ță“. Totuși, inter de pendența era un concept mult mai limitat în com par ație cu globalismul și globalizarea. Cât despre întrebarea cu privire la principalii determinanți ai procesului de globalizare, un răspuns simplu va include intensificarea fluxurilor transfrontaliere de capital și creșterea investițiilor străine di recte (ISD), extinderea comerțului internațional, evoluția tehnologiei și co municațiilor internaționale (TIC), precum și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale globalizării nu este cup rin zătoare, deoarece comerțul internațional nu se poa te extinde fără adoptarea unor politici naționale de liberalizare și fără cr earea unui cadru general per misiv la nivel supranațional. Procesul de globalizare atrage după sine globalismul ce este în con tinuă creștere și care a fost utilizat, prima d ată , făcându-se referire la rețelele de conexiune sau de „relații multiple“ și nu în sea mnă o simplă legătură sau doar într-un singur domeniu. Interdependența
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este în con tinuă creștere și care a fost utilizat, prima d ată , făcându-se referire la rețelele de conexiune sau de „relații multiple“ și nu în sea mnă o simplă legătură sau doar într-un singur domeniu. Interdependența, nu globalismul, ar descrie simpla legătură între două economii sau țări. Î n a cest sens, putem preciza că legătura strategică și economică de după război, dintre Japonia și Statele Unite, reprezenta interdependență, nu globalism, așa cum și parteneriatul dintre Australia și Noua Zeelandă este un
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]