201 matches
-
lot experimental” pentru diversele teste de rezistență ale ocultei mondiale. Într-unul din articolele precedente scriam că în anul 1989, România a fost pricopsită cu spectacolul apoteotic al prăbușirii influenței imperiului sovietic, transformat în supernovă, respectiv cu cel al triumfului globalist, în cazul de față, Black-hole-ul instrumentat de oculta mondiale.Pe parcursul a două decenii care au urmat circului decembrist, cu ajutorul „vătraielor” autohtone, românii au fost utilizați drept cobai în experimentele acelorași scenariști și regizori. Întreaga economie națională a fost demolată de
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
să dispară de pe suprafața Pământului în următoarele două-trei generații. Războaile clasice nu mai sunt posibile, sunt însă accesibile războaiele electronice cu înaltă tehnologie solară. Chiar nu știu ce mai așteptăm, avem atâtea soluții la îndemână, iar noi rămânem captivi în fața unor codoși globaliști și globalizați, imbecili rudimentari și lipsiți de viziune, asemenea grecilor prinși în văgăuna Ciclopului așteptânu-și rândul fiecare să fie mâncat. Se pare că acum suntem toți prinși în uriașa “Grotă electromagnetică”. Și că nu există altă ieșire decât deținerea unor
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
și-a încununat creația făcându-l pe om după chipul și asemănarea Sa - ce, Doamne iartă-mă, altă definiție ar mai putea să primească omul acum? Al doilea răspuns este dat de cealaltă parte a “elitei” mondiale, de stânga heideggeriană, globalistă și globalizată, care susține ce se afirmă de altfel în cele două Talmuduri (de la Ierusalim și din Babilon), în “Legea, Profeții și Scrierile”(“cei vechi” și “cei noi”, profeții mari și mici - “navi și “neviim”, în ebraica veche) - și anume
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
încredințată oamenilor deștepți, pe care încă îi mai avem. Și care nu se jenează să-și spună români, si nu persoanelor cu identitate multiplă, ca să utilizez nouă sintagma cu care ies la bătaie foștii internaționaliști proletari deveniți apoi europeni și globaliști,.. Nu își doresc decât să fie slugi recunoscute. De altfel, am avut mereu câte , un judecător sever, la a cărui protecție apelau toți. Pe parcursul vieții mele, n-a fost bine să fii antigerman, antifrancez, antienglez, antiamerican, antisovietic, antislav, în general
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]
-
au evidențiat faptul că CTN nu pot fi considerate total autonome în raport cu guvernele statelor de origine. Acest tip de dezbatere se regăsește și în literatura contemporană asupra globalizării, impactul CTN consituind una dintre marile teme de dezbatere. Astfel, curentul (hiper)globalist vede în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul „corporației dezlănțuite” care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și politicilor economice naționale este un produs de prim rang al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și multidirecționale, nu pot fi gestionate în mod necesar prin mijloace militare și, deseori, amenință ceva aflat în afara statului (Terriff et al., 1999, p. 135). Atentatele de la 11 septembrie 2001 sunt exemplare pentru forța și implicațiile unor asemenea amenințări. Abordarea globalistă în domeniul securității a atras atenția asupra multiplicării actorilor - nu numai statele amenință sau se simt amenințate, ci la aceste procese participă și indivizi, grupuri subsau trans-naționale, rețele ale crimei organizate sau teroriste etc. În această concepere largă a ceea ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de culturi, o singură civilizație (1998) analizează modernitatea actuală prin prisma raportului dintre culturi (o multitudine) și civilizație (una singură). Optând, din șirul considerabil de termeni pe care literatura critică l-a lansat pentru cel de geomodernitate, M. consideră vocația globalistă ca fiind trăsătura definitorie a lumii contemporane. În paralel are însă loc, cu egală intensitate, un proces de atomizare care „sparge omenirea în grupuri și regiuni, în comunități și fragmente”, generând conștiința varietății și identitatea culturală cu corolarul ei, diferența
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
circulatorie din România. O metodă prin excelență calitativă este studiul de caz. Acesta înseamnă studierea intensivă și complexă, pe o perioadă mai îndelungată de timp, a unui număr (mic) de familii. Grupul familial este abordat ca întreg într-o viziune globalistă. De aceea, sunt utilizate într-o manieră integralistă o gamă cât mai largă și variată de tehnici: analiza de documente, interviuri semifocalizate, sau libere, individuale și de grup, baterii de teste și alte instrumente standardizate, observația exterioară și, în multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
planificării familiale și ale sexualității, studii și programe privind calitatea vieții familiale. Principala cauză a acestei situații este probabil tot cea material-financiară. Dar nu singura, ci intră în joc și lipsa unei viziuni și strategii cu o mai mare tentă globalistă, în termeni de consecințe multiple. E. Zamfir și L. Ionescu (1994) arată, de pildă, că scoaterea copiilor din familiile ce nu-i pot întreține și introducerea lor în case de copii costă statul mai mult decât dacă ar fi alocat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică a curriculumului; i) pedagogia instituțională și interpretarea hiperraționalizată a curriculumului; j) pedagogia internațională și interpretarea globalistă a curriculumului. 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmodernetc "15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne" Pedagogia critică a luat naștere din prelungirea reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie politică. Reprezentanții acestui curent
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Nicaragua). Aceste cercetări curriculare comparative nu-și pun problema prezervării diferențelor; ele încearcă să răspundă altei întrebări: cum ar putea fi transgresate diferențele curriculare și educaționale și aliniate la nivelul unor standarde acceptabile în raport cu progresele mondiale? Pedagogii internaționaliști și globaliști studiază: virtuțile limbajului total (whole language); posibilitatea de a unifica practicile pedagogice la nivel planetar; posibilitatea de a elabora un curriculum global (global curriculum); supraviețuirea speciei umane cu ajutorul educației în condițiile poluării planetei; globalizarea strategiilor de reformă educațională; standardizarea, la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se „topesc” văzând cu ochii în clocotul globalizării economice și informaționale care ștersese toate granițele naționale. Cele câteva răbufniri naționaliste, precum cea iugoslavă, ar fi putut fi luate în derâdere dacă nu ar fi fost scăldate în sânge. Dar iluzia globalistă a fost maculată cu orori dantești, chiar la debutul noului mileniu de mișcarea teroristă anticapitalistă, inspirată de religia islamică. Teroarea, care amintește de cruzimile hasasinilor ismailiți din secolul al XII-lea, s-a extins la nivel mondial și nu pare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu este însă una fără obstacole. Lipsa de timp pentru „instruirea globală” pare chiar o dificultate insolvabilă. De aceea, educația globală nu va putea asimila principiile care stau la baza diverselor curricula tradiționale și moderne. Conținuturile indicate de designerii curriculari „globaliști” ridică și ele probleme. Disciplinele recomandate sunt, de regulă, literatura, limbajul artelor, educația fizică, economia casnică și studiile sociale. Uneori sunt adăugate și „discipline internaționale” precum bucătăria, sporturile, muzica, artele și datinile tradiționale. Pledează pentru ele un globalist precum Kenneth
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se vorbesc ca limbi materne); f) activitățile extracurriculare și curriculare trebuie să implice atât absolvenți, cât și angajați experimentați - fie la nivel internațional, fie în instituții ale Statelor Unite cu specific internațional 211. Dar nu toată lumea a îmbrățișat cu entuziasm perspectiva globalistă și nu toți cred că unificarea omenirii este calea cea bună și salvatoare. Există antiglobaliștii, care se opun cu vehemență acestei opțiuni. Un caz tipic este Gary H. Kah, a cărui lucrare En Route to Global Occupation: A High-ranking Government
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea și credibilitatea teoriilor sociologice 180 Tipuri și grade de integrare 184 Motivația cercetării aplicative 186 Rezistența la utilizarea sociologiei 189 Capitolul 11. Strategii și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că „integrarea socială” a sociologului în calitate de specialist nu implică numai probleme de tip tehnic, dar și probleme sociale specifice. În acest proces, el este confruntat inevitabil cu trei tipuri de opțiuni: opțiunea în sistemul de interese, opțiunea sectorială/transsectorială sau globalistă și opțiunea statu-quo/alternative. Aceste opțiuni sunt nu numai social-practice, ci, totodată, și științifice. Ele definesc relația socială a sociologului cu colectivitatea din care face parte, tipul de contribuție pe care o aduce, cât și teoria și metodologia utilizate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deosebit de clari cu referire la monografia sociologică: „Monografia, deși străbătută de o ideologie sever științifică, dobândește astfel valoarea unui act de credință. Cine întocmește o monografie științifică scrie o carte de iubire și de neclintită încredere”. Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistătc "Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă" Într-un studiu asupra aplicării sociologiei, Robert K. Merton și Daniel Lerner (1961) enumeră, cu titlu de exemplu, următoarele tipuri de probleme practice pe care sociologul este, de regulă, solicitat să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Monografia, deși străbătută de o ideologie sever științifică, dobândește astfel valoarea unui act de credință. Cine întocmește o monografie științifică scrie o carte de iubire și de neclintită încredere”. Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistătc "Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă" Într-un studiu asupra aplicării sociologiei, Robert K. Merton și Daniel Lerner (1961) enumeră, cu titlu de exemplu, următoarele tipuri de probleme practice pe care sociologul este, de regulă, solicitat să le soluționeze: cum să crească eficiența unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale, particulariste. Opțiunea statu-quo/Alternativetc " Opțiunea statu‑quo/Alternative" Cartea lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interesele globale ale colectivității; 4. fiecare grup se consideră în perspectiva dinamicii globale a sistemului social, a unei organizări sociale deziderabile pentru întreaga colectivitate. În fine, sociologia trebuie să clarifice încă două tipuri distincte de opțiuni: opțiunea sectorială/opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă și opțiunea statu-quo/alternative. Adevărata obiectivitate științifică și posibilitatea unei aplicări eficiente a sociologiei în activitatea practică a colectivității pot fi realizate doar pe baza unor opțiuni explicite și responsabile, în cadrul social în care ea acționează. Capitolul 10
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de la el. Întreaga dinamică a sistemului depinde, în primul rând, de formele de criză de orientare. Analiza obiectivelor este mai mult calitativă, situată la nivel macrosociologic, vizând relația dintre sistemele în cauză, în calitate de subsisteme, și sistemul social global. Vocația transsectorială, globalistă a sociologiei deschide o perspectivă cognitivă pentru integrarea mai eficientă a subsistemelor în activitatea globală a colectivității. Analiza sociologică poate ajuta un sistem social să devină mai conștient de funcțiile sale în cadrul sistemului global din care face parte, să-și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel mai controversat și cel care se așteaptă să schimbe, poate în mod fundamental, configurația sistemelor și a instituțiilor de învățământul superior. Pentru a da un sens cât mai comprehensiv acestei afirmații, vă propun un exercițiu de imaginație comparativă și globalistă. Dacă vă uitați în trecut, vă veți aminti desigur că numărul universităților era destul de mic; la fel și numărul studenților. Ca și muzeele, universitățile aveau distincție arhitecturală, erau situate în centre metropolitane și aveau asociate simboluri menite să reprezinte o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca depozitară legitimă a valorilor naționale, va avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
forțe aeriene? Cred că am Înnebunit dacă mă aflu Într-un buncăr subteran cu un gazilionar paranoic. — Domnule Redbone, sînteți sigur că dușmanii noștri sînt externi? se Încumetă Wakefield să Întrebe, aproape sperînd să audă aceeași litanie Împotriva evreilor, bancherilor, globaliștilor și profesorilor - personajele din stoc ale operetei fundamentaliste, de extremă dreaptă. — Nu În măsura În care ți-ai imagina. Nu-s țicnit, Wakefield. De ce crezi că te afli aici? Războiul dinlăuntru se duce pe tărîm intelectual. Evident, există o groază de paranoici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a) este posibilă determinarea contribuției explicative a fiecărui factor în parte, făcându-se abstracție de contribuția celorlalți factori. Este deci posibilă o analiză unifactorială independentă de analiza celorlalți factori; b) o explicație multifactorială este suma explicațiilor unifactoriale; 2. strategia explicației globaliste pornește de la presupoziția că factorii determinanți interacționează intens, formând o rețea determinativă globală. În consecință, nu există explicații centrate pe un factor, realizate independent de presupozițiile privitoare la contribuția celorlalți factori. În fapt, orice analiză unifactorială implică tacit un sistem
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]