189 matches
-
Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a alterității multiculturale. Procesului de absolutizare a femeii occidentale i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul globalității multiculturale prin excelență, spațiul prin care ființa străină își poate sublinia specificul sau, dimpotrivă, universalitatea, își poate etala și dovedi identitatea și alteritatea prin tehnicile deopotrivă ale asemănării și ale diferențierii. Conceptul de diferență este unul important nu doar în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel, modalitatea de vizibilitate locală, dar și de inserare a localului în globalitate, de împuternicire a diverselor tipuri de alteritate. Corpul, indiferent de culoare, poate fi împuternicit în rețea. De pildă, Chela Sandoval (2000Ă, cuplând feminismul digital cu feminismul postcolonial, lărgește noțiunea cyberfeminismului prin deschiderea acesteia înspre „metodologia asupririi”. E vorba de o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o dată parteneri indispensabili, ceea ce introduce în mod natural ideile conform cărora: • orice diferență nu poate decât să aducă ceva în plus; • fiecare element este legat de contextul său. După MTC, omul nu poate fi înțeles decât în ansamblul său, în globalitatea sa. Fiecare organ este asociat altor organe, țesuturilor, lichidelor și orice incidență asupra unora are repercusiuni în altă parte, asupra altora. De asemenea, individul este supus influențelor mediului în care trăiește, iar relația cu mediul înconjurător, climatic, social, joacă un
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
masă, problema diversificării tipurilor de agenți educaționali. Pregătirea (perfecționarea) cadrelor didactice ca actori sociali ai procesului de învățământ, ca strategie și acțiune, devine o preocupare importantă a pedagogiei sociale. Deschiderea pedagogiei sociale rezultă din confruntarea cu „problematica lumii contemporane” - universalitatea, globalitatea, complexitatea, caracterul prioritar -, un set de întrebări de o deosebită gravitate adresate omului modern. În plină revoluție științifico-tehnică, omul contemporan este confruntat cu probleme ca: accelerarea progresului social; schimbări profunde în perfecționarea tehnicilor de cunoaștere și stăpânire a mediului de către
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
socială, economică și culturală echilibrată și independentă. Educația adulților vizează deci dezvoltarea tuturor rolurilor sociale pe care le poate interpreta orice individ uman: profesionale, familiale, civice, culturale, de loisir. Conceptul de educație a adulților are cinci caracteristici normative (Bhola, 1985): - globalitatea și continuitatea: pentru că se întinde de-a lungul întregii vieți, având un caracter de permanență, se mai utilizează sintagmele „educație continuă, recurentă” sau pentru „a doua șansă”; iar pentru că vizează progresul material și social, asumarea de responsabilități, UNESCO insistă asupra
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965, p. 82. 46 Ibidem, p. 84. 47 * * *; Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., v. metafora, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și începutul secolului nostru. Formativ, marele istoric ține de acea generație de la 1890, ale cărei contururi intelectuale au fost definite între alții de H. Stuart Hughes în Consciousness and society (1958). Prin scrisul său o depășește însă, ca ambiție de globalitate, de sinteză ultimă, așa cum ar fi putut deveni Istoriologia umană dacă viața savantului nu era frântă înainte de timp. În ajunul împlinirii unei jumătăți de secol de la tragica lui moarte, publicarea acestui mănunchi de texte într-o limbă de largă circulație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în care "unui text individual preexistent i se conferă altă structură de adâncime, care antrenează o serie de transformări și în structura de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
serie de transformări și în structura de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în care toate elementele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în care toate elementele unui text intră în raport cu celălalt text; o intertextualitate parțială, care ar admite ca numai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică și economică la cea socială, de la suveranitate a n ațional-statală la globalitate, la societatea planetară. Globalizarea se caract eri zează prin interdependența economiilor naționale și crearea unei piețe globale, dominată de o circulație liberă (a mărfurilor și servici ilo r, a capitalurilor și persoa nelor, a tehnologiilor, informațiilor și comuni caț iilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
morale ale grijii față de copiii și părinții neputincioși lăsați acasă. Psihosociologia emigrantului descrisă în cărți cu câteva decenii în urmă a devenit realitate dură-duioasă pentru milioane de români și "metișii" apăruți odată cu creșterea numărului și varietăților căsătoriilor și înrudirilor mixte. Globalitatea acestor fenomene constituie o altă caracteristică configurativă a începutului de nou mileniu. Probabil se vor produce și la noi mutații ale speciei mai ample față de cele produse cu jumătate de mileniu în urmă, când s-a descoperit Lumea Nouă. România
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
crește rapid (aproximativ 1-2 milioane de beneficiari pe lună), în parte datorită subvențiilor mari, care mențin costul de acces la un nivel minim, în parte datorită necesității de a avea o adresă e-mail și în parte grație lipsei oricăror constrîngeri, globalității și ușurinței de care se bucură beneficiarii ce comunică între ei în diferite scopuri. Unii "călătoresc" pe Internet conversînd cu abonații din toată lumea doar de plăcere. Companiile și alte organizații efectuează tranzacții bancare și transmit date financiare și administrative prin
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor, motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive și negative, utilizează aprecierile verbale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
constituțional și indiferentă față de orice relație de grup). M. Malița definește cele două concepte globalizare-identitate ca pe o pereche de antinomii inseparabile, distincte dar mereu împreună, într-o relație de "polaritate concordantă" (Malița, M., 199934). Noul câmp definit de globalitate/identitate introduce o dinamică neobișnuită în spațiul social prezent. Tendința unificatoare se pare că va putea fi atinsă datorită tehnologiei. Însă teama de uniformizare ascunde o reacție de apărare a identității, firească. Identitatea, rezultat în special al culturii, garantează păstrarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fac parte din același grup de discipline școlare. Pluridisciplinaritatea propune o perspectivă tematică. Punctul de pornire al structurării conținuturilor îl reprezintă o temă, o situație problemă, abordată de mai multe discipline, cu metodoligii specifice. Prezintă avantajul abordării unui fenomem în globalitatea sa, în contextul multiplelor sale relații cu alte fenomene din realitate. Este larg aplicabilă în fazele de inițiere cognitivă într-un anumit domeniu sau în învățământul elementar, dar pentru nivelele specializării este insuficientă, conducând la sacrificarea rigorii și profunzimii. De
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
diferite domenii științifice sau de a le ancora în noile tehnologii). Probabil societatea transparentă a lui Gianni Vattimo 332 prinde din ce în ce mai mult contur sub semnul relativismului, al permanentei compuneri și recompuneri informaționale și comunicaționale a timpului nostru. Stituându-ne sub zodia globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o altă persectivă însă, mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu poate deveni un factor de echilibru psihosocial
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele decupajelor tradiționale: epoci istorice, civilizații, domenii particulare ale istoriei. (...) Fiecare perspectivă aspiră la globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre aceste perspective, capabilă să ofere o viziune globalizantă asupra omului și evoluției sale" (pp. 26-27). 332 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Constanța, Ed. Pontica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fizică și sportivă își aduc contribuția, sunt (Luca, 1999, p. 33): 1. Continuitatea Educația permanentă se desfășoară pe toată durata vieții. La fel și educația fizică și sportivă, se manifestă din primele zile le viață și până la sfârșitul ei. 2. Globalitatea Educația permanentă integrează în mod continuu toate nivelurile de educație, la fel cum și educația fizică și sportivă, împreună cu celelalte laturi ale educației, se adresează diferitelor niveluri; 3. Integralitatea Educația permanentă asigură o formația multiplă și echilibrată, integrând toate laturile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
care au plătit proiecte și acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 246. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței, asigurarea securității urbane. Principiile au fost: globalitatea, integralitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă între urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la cartier la oraș și la intercomunalitate), contractualizarea (statul își păstrează prerogative, dar își asociază colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici în favoarea unor teritorii, a unor "zone prioritare")247. Istoricii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o privim atât în evoluția ei din baza traco-latină în context est european, dincoace de latinitatea și autohtonitatea ei, cât și în evoluția globală a limbajului și a limbii de la ceata antropoidelor la colectivitatea umană modernă. Înscrierea limbii române în globalitatea fenomenului lingvistic presupune o filozofie aptă să înlocuiască principiile neogramatice care au înfundat în empirism îngust, în apriorism și misticism originea limbii române, originea limbilor indoeuropene și originea limbajului uman. Problema originii limbajului poate fi rezolvată prin perceperea omului ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de tabloidizare în țările date. Tabloidizarea constă în umplerea paginilor unui ziar cu povești ale unor bârfe și zvonuri despre vedete, politicieni și sportivi, cu alegații despre sex. Distorsiunea apare, în acest context, ca falsificare a spațiului public prin trunchierea globalității sale (unele evenimente esențiale sunt pur și simplu omise, precum anumiți indicatori statistici sau manifestări culturale). Regăsim aici: știri sportive, despre vedete, despre viața privată a personajelor publice. Însăși denumirea de știri pentru astfel de manifestări mărește confuzia, întrucât, cu excepția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unor decizii mai puțin raționale, un mediu antiuman. De-a lungul timpului omul s-a dovedit a fi inventiv și constructiv, dar În același timp poate distruge ceea ce a creat, datorită incapacității sale de a Înțelege fenomenele În complexitatea și globalitatea lor. Mai mult, din dorința de a-și satisface rapid interesele este capabil să compromită confortul și securitatea generațiilor viitoare. Sintagma „mediu uman” este una relativ nouă (ea fiind adoptată la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaționale a Arhitecților
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
dintre resturile de acid galacturonic, punând în libertate substanțe reducătoare, dar la un pH optim de 3-3,5 [23]; cu alte cuvinte, manifestarea sa reducătoare este proprie unui rH optim oxidant. În virtutea celor de mai sus se poate vorbi, în globalitatea fenomenului enzimatic, de dezvoltarea unei dependențe de tip Gauss a activității enzimatice de rH-ul mediului de reacție. Motiv pentru care [7] a experimentat o enzimă reprezentativă: amilaza, prin care toate cele arătate capătă confirmarea experimentală. Astfel: Conducerea reacției de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât, în globalitatea sa, roca este distrusă. Fenomenul poate fi întâlnit și în cazul construcțiilor submerse din piatră, desigur calcaroasă. Oscilațiile de rH induse de biocenoză în mediu cunosc și o frecvență diurnă; un exemplu este furnizat de figura 71 [119], referitor tot
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]