191 matches
-
acceptată de cele mai moderne investigații în domeniu (Feigenbaum, 1961; Deming & Juran, 1970; Taguchi, 1980; Rinner & Mitang, 1988), reușita într-un domeniu al vieții sociale, de la afaceri și până la propria personalitate. Se poate observa ponderea acordată relaționalului, dinamicului, calității și globalității. Extinderea semantică a conceptului de „management”, apreciem noi, poate deveni benefică pentru orice știință socio-umană, în general, cât și pentru interpretarea educațională, în special. Procesul de învățământ are drept scop asigurarea nivelului de reușită minimală pentru fiecare elev în parte
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
matematica nu a fost acuzată de ilogicitate pe motiv că vehiculează un construct irațional „i”. Pe de altă parte, nici o idee cu un conținut ilogic nu este de la sine irațională sau neobiectivă. Credința poate fi impregnată cu iraționalitate, dar în globalitatea sa rămâne obiectivă. • Psihologică: acestea (credințele) angajează în totalitatea lor sistemul psihic uman. Din punct de vedere psihologic, elementul lor definitoriu este convingerea ca idee, adânc implantată în structura personalității, profund trăită afectiv, și care poate deveni un mobil determinant
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare” care facilitează construcția sentimentelor și a ideilor comune; - coordonează, în globalitatea lor, activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului; - îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o privim atât în evoluția ei din baza traco-latină în context est european, dincoace de latinitatea și autohtonitatea ei, cât și în evoluția globală a limbajului și a limbii de la ceata antropoidelor la colectivitatea umană modernă. Înscrierea limbii române în globalitatea fenomenului lingvistic presupune o filozofie aptă să înlocuiască principiile neogramatice care au înfundat în empirism îngust, în apriorism și misticism originea limbii române, originea limbilor indoeuropene și originea limbajului uman. Problema originii limbajului poate fi rezolvată prin perceperea omului ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de activism relaxat (psihorelaxare concentrată pe obiect). Integralitatea dinamică, structurată și ierarhică - partea în întreg și întregul în parte. Acest principiu se referă atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globală, cât și la comportamentul formatorului. Globalitatea/integralitatea se referă de asemenea și la unitatea proceselor conștiente și inconștiente - abordare cel mai bine demonstrată prin tipul de conduită a profesorului și prezentarea materialelor. În ceea ce privește profesorul, alături de alte trăsături obligatorii, atenția este concentrată asupra comportamentului din două planuri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
sistemului nervos simpatic”, „armonizarea funcțiilor organice”. Succesul terapiilor complementare a fost legat, nu fără motiv, de creșterea numărului bolilor cronice, ca și de nevoia tot mai manifestă a oamenilor de a fi ascultați, de a fi luați în considerație în „globalitatea” lor, de a fi priviți ca persoane distincte. Dar fenomenul exprimă, de asemenea, creșterea scepticismului în fața efectelor scientizării, precum și refuzul „agresivității” medicamentelor de sinteză. În aceste condiții, figura dominantă a viitorului nu mai e „omul-plus”, obsedat de depășirea limitelor, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Relevarea variatelor trăsături care au definit sistemele de educație, ce s-au înfiripat drept obiect de investigație al diverselor doctrine și curente pedagogice, poate furniza oricând un punct de pornire în direcția reformării sistemului de educație pe care societatea, în globalitatea sa, este nevoită să o desfășoare episodic. Reformele din educație impun ,,oameni noi”, iar formarea acestora nu se poate împlini în totalitate fără o cunoaștere a istoricului problemelor educației, a ceea ce înseamnă moștenire valoroasă în plan social. În consecință, studiile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
omenirea suferă de vitamine utopice. Alăturându-ne tânărului nostru homo technologicus, pentru care lucrurile nu sunt ceea ce par a fi, ci ceea ce credem despre ele, ne aventurăm pe drumul sinuos al unor utopii în perpetuă actualizare: argoul, poezia, teatrul și globalitățile efective ale organizării și animării cetății moderne. Sunt român de origine germană, familia mea fiind din Bucovina, nici măcar din Transilvania. Eu și destinul meu suntem două belele puse cap la cap A.B.Domnule George Astaloș, ne revedem după un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
n.n.) în ea tainele înțelepciunii și cunoașterii acestuia, ne prilejuiește, in contextul datelor noastre experimentale și teoretice , motivul de a enunța un corolar al acestui capitol. Anume, cel puțin proporțiile piramidei, dacă nu și alte elemente constructive ale sale, în globalitatea lor, constituie o informație, provenită evident din transformarea/spiritualizarea materiei ce s’a petrecut în arhitectul ei. Această spiritualizare, înglobată în piramidă ca obiect, se manifestă între altele prin “efectul de piramidă”, cu multiplele sale aspecte, toate însă mediate redox
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitate educațională. Durkeim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune. În același timp, coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor, motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive și negative, utilizează aprecierile verbale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
acordat proceselor intelectuale se diminuează (e mai ușor să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat, fulgurant. Nu ne mai tentează cultura solidă, clasică, sistematică, ci una circumstanțială, mondenă, exotică. Se instaurează presupoziția (falsă!) că omul „informat” e șiă
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dintre resturile de acid galacturonic, punând în libertate substanțe reducătoare, dar la un pH optim de 3-3,5 [23]; cu alte cuvinte, manifestarea sa reducătoare este proprie unui rH optim oxidant. În virtutea celor de mai sus se poate vorbi, în globalitatea fenomenului enzimatic, de dezvoltarea unei dependențe de tip Gauss a activității enzimatice de rH-ul mediului de reacție. Motiv pentru care [7] a experimentat o enzimă reprezentativă: amilaza, prin care toate cele arătate capătă confirmarea experimentală. Astfel: Conducerea reacției de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât, în globalitatea sa, roca este distrusă. Fenomenul poate fi întâlnit și în cazul construcțiilor submerse din piatră, desigur calcaroasă. Oscilațiile de rH induse de biocenoză în mediu cunosc și o frecvență diurnă; un exemplu este furnizat de figura 71 [119], referitor tot
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
apar continuu. Limbajul poeziei românești neomoderne (2001) și Semiotica poeziei românești neomoderne (2003) sunt două studii complementare asupra poeziei dintre 1960 și 1980, primul analizând textele din perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de vise, București, 1993; Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, București, 1995; Limbajul poeziei românești neomoderne, București, 2001; Semiotica poeziei românești neomoderne, București, 2003. Repere bibliografice: Theodor Hristea, „Receptarea poetică”, RL, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
România. Și noi vrem să intrăm în zona Euro. O altă monedă cu probleme greu surmontabile. Munți nu mai avem să ne retragem... Inevitabil, trebuie să ne pregătim pentru o lume multipolară. Noi am ales un pol cu pretenții de globalitate. Dar mai sunt și alții... 4.3. Bucovina, ca rană Ne plac festivitățile, iar de ziua națională devenim și patrioți. Fiecare instituție sau organizație ține să marcheze momentul cu discursuri și pahare. Bucovinenii din Iași au comemorat și ei unirea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
respectivului conținut lecturat. În fond, ceea ce contează, ceea ce situează În centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de Înțelegere a textului, de construcție a unității de sens și de semnificații care rezultă În urma efectuării lecturii luată În integralitatea sau globalitatea ei. În general, comprehensiunea este considerată componentă definitorie a comportamentului lectoral (Mihail, 1999); un produs sau efect final al lecturiidatorat interacțiunii intense a cititorului cu textul; al activării și interactivității tuturor acestor elemente componente specifice angajate În actul lecturii, la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
M., 1989). În „anii” 80 la nivelul programelor și a recomandărilor UNESCO s-au constituit noile educații între care și educația ecologică. „Acestea (noile educații) sunt răspunsuri ale sistemelor educative și ale pedagogiei la o problematică emergentă caracterizată prin universalitate, globalitate, pluridisciplinaritate și gravitate” (Văideanu G., și colab., 1986). Lista noilor educații, cuprinde (Văideanu G., și colab., 1986; Duțu M., 1989; Palicica și colab., 2007): - educația ecologică/relativă pentru mediu; - educația pentru pace și cooperare; - educația pentru participare și democrație; - educația
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt creșterea mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și creșterea rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea - mai mult teoretică - a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali actori, în timp ce prima se referă la subsumarea, fuzionarea și rearticularea economiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1990). Autorul nu se cantonează într-o panoramare „strict fixată cronologic”, fiind interesat, în primul rând, de aspectele teoretice, de „un climat ideatic, o atmosferă culturală și teatrală”, de evidențierea unor coordonate generale ale fenomenului. El pleacă de la sensul de globalitate, pe care Patrice Pavis îl dă noțiunii de „teatrologie” („studiul teatrului sub toate formele și sub toate aspectele sale”), sistematizând și evaluând ideile oamenilor de teatru români cu privire la spectacolul de teatru (în primul rând), la componentele sale, actorul, scenografia, banda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
lexical extrem de bine dezvoltat. E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
se vor dovedi tocmai aceia care vor suporta această operație de "autopurificare" fără a-și știrbi profilul cu care critica de întîmpinare (critică ce, de obicei, remarcă prioritar "sistemul poetic") ne obișnuise. Altfel spus, poeții ce și-au intuit exact globalitatea forțelor creatoare, domolindu-și avînturile exterioare în favoarea dicteului lăuntric". Căci, așa cum nu ostenește a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct al spontaneității, "de care uneori nici măcar autorul
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Constantin Țoiu Singurul sfânt religios creștin din lume care a intuit Unitatea Creației terestre, globalitatea vieții vii de pe pământ incluzând în ea toate necuvântătoarele de jos până în văzduh, anticipând astfel cu o modernitate genială mișcarea ecologică de astăzi aflată abia la începuturile ei și cu urmări politice sigure în viitor, a fost italianul Francesco d
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
care nu mai e în viață, așadar cu un corpus limitat de texte, e importantă o înțelegere a acestui corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat de putința de a înțelege opera unui filozof în lumina globalității ei. Cărțile lui Foucault, prin urmare, ar fi putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult cu cît Bogdan Ghiu, de pildă, pare a se fi specializat în idiomul foucauldian, iar pe
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De fapt, obiectul contemplației se încarcă de forțele globalității, devine un receptacol al absolutului. Cufundați în transa contemplativă, percepem nivelul absolutului marcat de obiectul în cauză. Nu sîntem nici noi, în atari circumstanțe, despărțiți de întreg, căci îi putem realiza prezența transfiguratoare astfel cum o lentilă ar concentra lumina
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
referință sintetică a locului sonor căruia îi este raportată opera de concertat -, în mod asincron, instrumentiștii încep să se acordeze acestuia, fiecare în felul său. În fapt, se produce o veritabilă babilonie sonoră. Pe măsură ce acest demers de acordaj se împlinește, globalitatea sonoră se diminuează, rarefiindu-se și stingându-se pînă la o deplină tăcere, în care ajung cu toții să sincronizeze, laolaltă cu publicul. Toată această spumă de zgomot, deși aparent ne murdărește auzul, este detergentul care dizolvă mulțimea de amintiri sonore
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]