9,375 matches
-
în perioada interbelică, ce activitate culturală și științifică se desfășura în liceele României. Dascălii se bucurau de un binemeritat prestigiu în societate. A fi profesor la un liceu cu reputație, și nu erau puține în țară, era un titlu de glorie. Majoritatea profesorilor universitari și-au început cariera ca profesori de liceu; de altminteri, Iorga socotea că nu poate fi un bun titular de catedră universitară cineva care n-a trecut prin învățământul preuniversitar. Nu este cazul să revenim la mentalitatea
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
ei se mișcă mai încet și se lasă prinși mai greu în construcții noi și cu totul necunoscute. Eroare! Cei invitați să participe la Sf. Gheorghe nu pot acuza nimic din cele de mai sus, adică nici suprasolicitare, nici povara gloriei și nici coroziunea reumatismelor, iar asta pentru bunul motiv că proiectul îi privește exclusiv pe tinerii artiști pînă în douăzeci și cinci de ani. Așadar, pe cei care abia au absolvit facultatea sau sînt încă în plin proces de studiu aprofundat. Întrebarea
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
Samuil Micu și Timotei Cipariu" (p. 16). Mormântul lui Axente Sever se află într-adevăr la Blaj, în cimitirul de lângă Bisericuța Grecilor, adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de istorie și geografie a Transilvaniei, elogiate de Eminescu în "Timpul", colaborator al lui Timotei Cipariu, nu are nimic cu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
mare/ și toți trecătorii m-ar izbi cu pietre” (Aniversare cu pietre). Poetul nu ezită a-și mărturisi eșecul, a se autoflagela printr-o confesiune aparent flegmatică, însă necruțător tăioasă în fond: „N-am fost niciodată victorios. De fiecare/ dată gloria mi-a scăpat printre degete/ Acum e undeva prin spatele oglinzii/ de unde mă pîndește rînjind/ N-are rost să insist. Vremea fumegă/ plină de răni și caracatițe flămînde/ (Într-o fotografie din prima vîrstă/ sînt călare pe cal, par stăpîn
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
mijloace, l-am ajutat că m-a durut, că mi-a păsat de scriitorii din această țară.” Aici să fie buba? Fiul vreunui potentat, asta să fie durerea lui Adrian Păunescu? Să fi avut el, cel căruia nu-i place „gloria împăturită”, dorințe mai mari decît părinții dați de Dumnezeu, și decît harul dat de Dumnezeu, și atunci a trebuit să dea totul ca să și le potolească, aceste dorințe, totul și chiar ceva în plus, tocmai pentru că n-avea nici o altă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
totul ca să și le potolească, aceste dorințe, totul și chiar ceva în plus, tocmai pentru că n-avea nici o altă posibilitate moștenită, de a ajunge cît mai sus, cît mai în preajma puterii supreme, cea de aici, de pe pămînt? „Nu-mi place gloria împăturită?”. Din clipa aceea nu s-a mai înțeles nimic: răspundere, durere, neodihnă, „poetul răstignit în piscul datoriei sale”. Pînă cînd congestionat și neoprindu-se din strigăt, Adrian Păunescu, a apăsat pe un buton. Angelica lui secretară a apărut, strunindu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
cercetătorul, povestea întotdeauna fascinantă a constituirii și afirmării în arenă publică și culturală a unei elite culturale. Vorbind despre ea, vorbeam, implicit, despre idei care scurticircuiteaza o epocă, despre izvoarele întrucîtva misterioase ale emulației, despre limitele și adîncimile prieteniei, despre gloria unor cariere strălucite și caracterul lor condiționat istoric, efemer. Tangenta romanesca e vizibilă. Cochet-impresionist, autorul își autoapreciază "exercițiul de meditație asupra "hasdeenilor precum unul ce vorbește "nu doar despre cîștigurile și eșecurile unei aventuri exegetice, ci și despre prietenia și
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
timpului, opresiva,/ malaxează urbea,/ clipă. În continuare, sensibil, un poem filiform, neintitulat, dispunând de 13 terține: "marele ceas/ pietre reci/ nici o rază// speranța/ cuibărita în ochi/ tremura// îmi dăruiai/ culori răvășite/ lacrima// m-a-nselat soarele/ o linie rece/ trecerea ta// spiritul gloriei/ ponderea absolutului/ tăcere// cenușă inserării/ pierzandu-te/ în suflet te adun// deodată/ aud timpul/ în umila supunere// o clipă simții/ că/ inima-i tace// rugăciune/ dar unde e oare adevărul/ cu tine l-ai luat?// sfârșit de iarnă/ se-ngreuiaza
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
regizoarei Julie Taymor ( prima a fost o ecranizare epatantă după Shakespeare, Titus). Este povestea Fridei Kahlo, pictorița mexicană a cărei viață extravagantă - bisexuală, comunistă, ș.a.m.d. - s-a terminat chinuit după ani de excese și de progresivă infirmitate, cînd gloria bătea la ușă, dar ea nu se mai putea ridica din pat... Kahlo ( care apare în multele-i autoportrete cu mustăcioară și deja-celebrele-i sprîncene împreunate) este redescoperită astăzi ca o precursoare a feminismului, iar tablourile ei se vînd la prețuri
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
Brook își permite să revină la copilărie, la simplitatea la care nu se ajunge așa ușor. Pentru el, naivitatea este o recucerire. Și doar clipă asigura trăirea deplină. Să uiți de timp e regasirea ei, aici și acum. Brook sacrifică gloria și succesul de dragul formării și al evoluției. Își aduce aminte de răscrucile trăite și le rememorează constantele. Dar dincolo de toate remarcam o mare absența: Grotowski. Să fie acesta Secretul care depășește toate secretele? Pentru martorul care sunt, în ochii lui
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
ale cărei limite nu le prea stăpânește. Sorry, but uncool! Coșovei était un autre Foarte interesant de observat ce s-a întâmplat cu poeții grupați sub titulatura de optzeciști, după momentul ’89. Cărtărescu și Iaru au pus punct în plină glorie cu Levantul, respectiv Înnebunesc și-mi pare rău, Mariana Marin a mai dat Mutilarea artistului la tinerețe, iar Mușina, Stratan, Stoiciu și Coșovei (pentru a nu lua decât aceste exemple) au mai scris, cum s-ar zice, în virtutea inerției, cu
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
era permis pentru ca apoi, cînd i se încheia mandatul, să fie dat morții". Din sînul masei răsculate la Amara se aleg trei astfel de pseudomonarhi: Trifon Guju, Petre Petre și Toader Strîmbu, care, după ce-au cunoscut cîteva momente de glorie, sînt sacrificați ritualic. Și în Răscoala figurează „centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de Hercule, la muntele înalt care deschide drumul Paradisului pentru Roland, la cetățile sfinte precum Troia sau Ierusalimul. E moșia Babaroaga ce întrupează „valoarea de pămînt al
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
în teorii conspiraționiste și tartore al ultimei răbufniri a paranoiei naționale, protocronismul, la lingăii nerușinați Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor, ca să mă rezum doar la exemplarele din sfera culturii comuniste nu numai că au supraviețuit, dar trăiesc astăzi o glorie la care pe vremea când produceau texte gen „Partidul, Ceaușescu, România" nici nu îndrăzneau să viseze. Nu întâmpl|tor, persoane din această categorie se află pe lista „exceptaților" de la legea incompatibilității între calitatea de parlamentar și cea de om de
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
eșec pe dușmanii legiune, desigur ai „marelor oameni". Nici pomeneală: va fi vorba doar de clasica prăbușire a unor bieți epigoni din raiul în care-au fost înghesuiți abuziv, prin decizia unor Zeus de carton, incapabili să depășească epoca de glorie când obținerea unei butelii de aragaz echivala isprăvile lui {tefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ca și în trecut, Adrian Păunescu inventează false ținte, întreținând o atmosferă de iluzorii primejdii și mortale boli, și doar simpla sa pogorâre la locul
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
o calitate: este atrăgător. Cartea lui Dumitru Radu Popescu este plictisitoare de la prima pînă la ultima pagină". Se întîmplă că acesta e și sentimentul mai vechi de cititor al subsemnatului. D. R. P. ni s-a părut mereu supraevlauat, o glorie factice, chiar dacă lăsăm la o parte arhicunoscutele d-sale compromisuri cu regimul Ceaușescu. O bună parte a creației în chestiune nu e decît o pastișă neinspirată, suficient de greoaie, a lui Faulkner. Unii folclorizează, alții faulknerizează... Dar sinceritățile se plătesc
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
45 a publicat ediția a doua a eseului lui Toma Pavel Fragmente despre cuvinte, apărut pentru prima dată la Editura pentru Literatură în 1967. Într-un argument la această reapariție, autorul declară că lucrarea sa, scrisă în plină perioadă de glorie a structuralismului își propunea să respingă rigoarea științei (limbajului). De altfel, prin însăși natura sa, nici un eseu nu face altceva. Iar la treizeci și cinci de ani distanță de ceea ce mulți au considerat, în epocă, a fi fost echivalentul «Bătăliei pentru Hernani
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
influente familii din Arequipa. Iată de ce renunță la concepțiile-i burgheze și își propune să schimbe lumea. Soluția: pacifistă. Armata să fie dizolvată, să nu se mai fabrice arme, să fie abolită pedeapsa cu moartea � și asta în plină glorie a ghilotinei). Vrea să înfăptuiască și o revoluție socială: să fie eliminată inechitatea între sexe, exploatarea femeii de către bărbat, acceptarea divorțului, revizuirea instituției căsătoriei. Se ridică împotriva sclaviei, împotriva mănăstirilor în care tinere fete sunt închise fără voia lor, a
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
și interpretă a unor filme semnate de Andrzej Munk "Norocul șașiu" sau Janus Morgenstern "Jowita" dar și al succeselor populare gen "Ewa vrea să doarmă" și care la începutul anilor ’60, sub numele de Barbara Lass, va cunoaște o meteorică glorie internațională în filme precum "Che gioia vivere" al lui Rene Clement, cu Alain Delon ca partener). Tînărul ambițios cedează locul cineastului cosmopolit care, profitînd de succesul obținut de "Cuțitul în apă" (numeroase premii internaționale: premiul FIPRESCI la Veneția 1962 și
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
și 2003. România literară vrea să rămînă fidelă spiritului critic pe care l-a dovedit mereu, pînă și în împrejurările grele din anii comunismului, cînd tocmai din promovarea valorii estetice și din combaterea rebuturilor ideologice și-a făcut titlul de glorie. Am preferat de aceea o severitate care, afectînd o carte bună de debut, poate semnala cui se cuvine o oarecare penurie în materie. Cum debutanții de azi sînt scriitorii de mîine, e de la sine înțeles îngrijorarea noastră. Am sacrificat un
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
tineri; prin 1790, ei se află, practic, la același nivel: "eram atunci, ca și Bonaparte, un svelt sublocotenent cu totul necunoscut; plecam, și unul și celălalt, din obscuritate în aceeași perioadă, eu pentru a-mi căuta renumele în singurătate, el gloria printre oameni" � p. 188). Faimoasa călătorie de cinci luni � 1791-1792) în America, așa cum este ea povestită de autor, pare ireală, cu unele elemente de verosimilitate precum balul dat unor Irochezi de un fost bucătar al generalului Rochambeau. Persistă
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
bănuț/ Al iluziilor/ M-ai prins de mână./ Nu știai că sînt,/ de fapt,/ Prăpastia pe care ai săpato ( sic)/ Cu timpul/ În mine". Ce e mai important pe lume și de ce? Poți căuta și găsi/ De toate:/ Bani, femei, glorie.../ Dar gândurile,/Oriunde vei fi,/ Vor veni singure/ la tine". De ce te poți înfricoșa până la urmă? "Lama cuțitului/ Nu mai sclipește/ Demult// Numai înfricoșetoarea/ Ei umbră/ Ca la început". Întrebarea la care doriți să vă răspund afirmativ, și o și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
dezbate public. Vom vedea... Oricum, populația Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
conflictul dintre cumpătații înțelepți și acei nebuni care uită de poruncile prudenței, de calculul probabilităților și intereselor proprii, care "au îndrăznit, au crezut și iubit fără măsură" ( sublinierea mea), este înclinat să ia partea ultimilor, ca fiind cei care dau "glorie sufletului omenesc". Și îl citează drept pildă pe mitologicul Icar. "Un om rezonabil rămîne cu picioarele pe pămînt, nu își lipește aripi cu ceară și nu zboară spre soare ca să se prăbușească. Dar nebunia lui Icar a devenit simbolul zborului
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
eu, cu naivitate de Telefil, o vedeam pe marea vedetă coborând majestuos din avion, iar în urma sa câțiva inși târând geamantane grele cu depunerile la FNI. Din păcate a lipsit Domnul Băsescu pentru a spune ca-n vremurile sale de glorie rutieră: "Aici-s banii voștri, mă" Îmi spuneam rușinat și cu smerenie creștină: "Vezi că Dumnezeu nu doarme?" Întorsese și el puțin capul să se amuze cum americanii, folosind o hartă veche, au confundat ambasada Chinei din Belgrad cu bunkărul
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
în registru tragic, fără a se schimba nici măcar un cuvînt din textul original. Ceea ce poate surprinde cu adevărat în scrisul lui Ioan Morar nu este prezența acestei laturi serioase, grave, ci, dimpotrivă, absența umorului care i-a adus autorului atîta glorie publică. Simptomatic, poemele lui Ioan Morar sînt complet lipsite de umor. S-ar putea vorbi, pe alocuri, de un eventual umor negru, orientat evident spre tragic: "E tînăr Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]