382 matches
-
căința.104 Aceasta este urmată de cuvintele „Heere taketh the makere of this book his leve” 105 și de Retractarea lui Chaucer. Palinodia este mai mult decât surprinzătoare, autorul își condamnă operele ca fiind propovăduitoare ale păcatelor, le acuză de glorificarea viciilor. Cariera poetică a lui Chaucer este interesantă: a început cu o rugăciune și în același timp o laudă adusă Fecioarei Maria (ABC) și s-a încheiat cu o penitență (Retractarea), în care sunt invocați Hristos, mama Sa și sfinții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tânjesc imediat și chiar doresc să-și împlinească pasiunile și dorințele. Apărarea împotriva sorții și aliatul contra instinctelor este inteligența proprie. Mulți cititori au 528 Victor șlovski, op. cit., p. 66. (trad. n.) 529 Ibidem. 144 văzut în această operă o glorificare conștientizată a abilității umane.”530 Suntem de acord cu remarca potrivit căreia în opera lui Boccaccio „nu moralitatea este decăzută, ci pur și simplu nu există”531, dar o înțelegem în sensul că scriitorul italian este mai puțin înclinat să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lamură-a reginelor din lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea cu foc.”687 Personajele feminine față de care autorul manifestă intenția glorificării au ceva de basm, cel puțin în surprinderea trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
simțuri într-un om liber, adică, conform concepției indiene, într-un zeu. Eliade vorbește, de asemena, de școala Sahajiya, care instruiește în această practică ceremonială. Se ajunge la zeu, la libertatea supremă, nu prin ,,anihilarea cărnii", ci prin ,,transfigurarea și glorificarea" ei. Actul sexual, conform acestei practici, trebuie să aibă caracterul unui ceremonial. Mistica erotică indiană presupune eliberarea omului de propriile sale limite, transformând aceste bariere în mijloace ale ascensiunii, în vederea atingerii perfecțiunii. În ceea ce privește riturile maithunei, scopul lor este acela de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
himeric acestuia din urmă, intervine ca un operator de valorizare a indivizilor, a grupurilor sociale și teritoriale și a bunurilor. Prin proclamarea și constituirea unei opoziții mondiale față de piață, purtătoare a unei negări a alterității și în același timp a glorificării ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva clivajul dintre nordul industrializat și sudul
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
temele zilei - priorități de partid în consolidarea regimului -, cât și modelele de vers admise - de la metrul baladei populare la catrenele cu rimă regulată - se pot inventaria în variante standard, câte o imagine ingenioasă fiind anevoie de detectat: lupta pentru pace, glorificarea URSS, a lui Lenin, Stalin și a „victoriilor” poporului sovietic în construirea socialismului, eșaloanele de tineri (foști mineri ilegaliști, foști ocnași) plecând la studii în URSS, imnuri pentru Hristo Botev, Iannis Ritsos sau Nazim Hikmet, imprecarea Wall-Street-ului, ura de clasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
dogmele și prejudecățile textului tipărit cu cele ale imaginii video? Audiovizualul nu are nevoie să catehizeze pentru a îndoctrina. Primatul spontaneității asupra reflecției, al individului asupra colectivului, prăbușirea utopiilor și a marilor narațiuni, promovarea prezentului pur, retragerea în spațiul privat, glorificarea corpului etc.: între caracteristicile atât de lăudate sau vituperate ale acestei noi mentalități colective, nu există niciuna care să nu poată fi interpretată ca un banal efect al vizualului. Lucrul prin care vedem lumea construiește simultan lumea și subiectul care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
strâmbă și agilă a lui Don Quijote și a calului său slab, este reprezentat dualismul dintre fantezie și realitate, dintre aroganță și bunul simț și, în sfârșit, dintre nebunie și înțelepciune. În această operă, măgarul domestic își găsește cea mai mare glorificare. 5. Preotul și „puntea măgarului”. În Scolastică, prin expresia „puntea măgarului” era numită orice figură care, în a-jutorul celor mai puțin experți, tindea să dea evidență intuitivă la relațiile logice abstracte și să ușureze, mai ales, căutarea mijlocului silogistic. În
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
entuziaste: «Osana fiului lui David» (cfr. Mt 21,1-10). În ciuda indignării fariseilor, Isus acceptă aclamația mesianică a celor «mici» (cfr. Mt 21,16; Lc 19,40), știind prea bine că orice dubiu asupra titlului de Mesia va fi risipit de glorificarea sa prin pătimire”. 4. Preotul și măgarul de la Paști 1. Ca și măgarul, preotul este un purtător al lui Cristos. Acum, considerația noastră asupra simbolului măgar-preot devine elocventă în cel mai înalt grad și severă în același timp. Am spus
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
aceea, alege măgarul. Umil, dar el este regele. Umil, dar intră în Orașul sfânt în triumful poporului. Măgarul poartă pe spatele său un rege umil, dar totuși un rege. Măgarul face posibilă intrarea lui Isus în mijlocul poporului și participă la glorificarea lui Isus, la recunoașterea sa regală. Măgarul face toate acestea cu capul plecat, fără să profite de faptul că are pe spatele său un rege atât de mare. El este icoana al acelui „El trebuie să creas-că iar eu să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
principalelor subiecte teofanice și în ceea ce François Bœspflug avea să numească generic prin "irupția pateticului"392, referindu-se la acele teme inspirate de ciclul patimilor lui Hristos. Acest ultim moment avea să marcheze trecerea de la un sistem imagistic ce urmărea glorificarea lui Hristos prezentându-L ca atare -, la o formulă creatoare nouă, prin care arta Apusului avea să se afirme ulterior mai mult decât cea a Răsăritului, și care consta în accentuarea tot mai evidentă a senzației de durere și suferință
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt glorificările plastice ale credinței creștine. De la Panselinos la Giotto, de la Rafael la Griinewald, de la Beato Angelico la Greco, de la Botticelli la Cranach, nu există geniu al penelului să n-o fi slăvit în pânzele lui. Michelangelo cel din Capela Sixtină, în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunună”. Este lauda unui cărturar făcută de alt cărturar, căci cronicarul, beneficiar al instrucției („eu, care m-am hrănit cu cuvintele lui duhovnicești ca și cu lapte și am fost învățat de dânsul cu dragoste părintească”), face din necesitatea acestei glorificări o importantă problemă de conștiință și meditează la responsabilitățile ce îi incumbă. În felul acesta, la nivelul retoricii textului, lângă chipul cavalerului apare - potrivit dispozițiilor vechiului topos fortitudo et sapientia - și cel al învățatului, semn al unei înțelegeri profunde a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
de catastrofe naționale și calamități care au lovit poporul” și că, datorită „experienței nefaste”, În viața socială a bulgarilor nu era loc pentru reconstruirea trecutului monarhic ; ulterior Însă, după cum remarcă cercetătorul Marcus Wien de la American University (Bulgaria) , reevaluarea memoriei monarhiei (glorificarea sa) a Încercat să fie pusă În antiteză cu imaginea dictaturii partidului stat. În Serbia procesul a fost, de asemenea, complicat mai ales că memoria recentă asupra monarhiei era congruentă cu crearea regatului Iugoslaviei care anulase autonomia sârbilor, croaților și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
cu mândrie: „Nu umbre cu migală-n ele țes, / Ci versuri cu lozinci și salopete.” Temele sunt, conform normativelor ideologice, construirea socialismului, ura împotriva dușmanului de clasă, intern și extern, lupta pentru pace, înfierarea „ațâțătorilor la război”, înflorirea țării noi, glorificarea trecutului, apărarea independenței naționale, veștejirea defăimătorilor patriei socialiste. Alți „fruntași”, precum Dan Deșliu ori Eugen Frunză, vor inflama stilul agitatoric, dar T. îi anticipează, iar mai târziu nu revine la poezia confesivă nici când difuzarea acesteia e tolerată. Culegerile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
cu numărul ei. Scriitorul mistic își descriere viziunea afirmând apariția forței malefice prin două entități demonice. Cea dintâi se retrage după coruperea devastatoare a omenirii și lasă locul celei de-a doua care o va glorifica. În acest demers, al glorificării fiarei dintâi intră, pe de-o parte, impunerea rostuirii unei icoane-chip ce-o arată viu ipostaziată, portret în care sunt investite capabilități copleșitoare, ce deășesc cu mult potența mentală și constructivă a omului, iar, pe de altă parte, constrângerea oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
din Lerin practicau un monahism care semăna din multe puncte de vedere cu monahismul galo-creștin, a cărui figură predominantă fusese pînă atunci Martin din Tours, mort cu cîteva decenii în urmă; Sulpicius Severus scrisese de puțină vreme o operă de glorificare a lui Martin, cînd a început să ia ființă, prin truda unui nobil numit Honorat, originar dintr-o localitate necunoscută din Gallia continentală, locul de asceză de la Lerin. Această localitate se găsea într-o insulă nu departe de Cannes; plasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Opera descrie figura ascetului, ce trebuie să-l inspire și pe Ilarie, care de altfel era deja monah. Prin urmare, nu e vorba de apărarea vieții călugărești împotriva detractorilor săi, care erau totuși numeroși în acea vreme, ci de o glorificare a vieții monastice în sine. în schimb, în Ieșirea din lume, scriitorul îl îndeamnă la convertire pe nobilul Valerian (care va deveni apoi Valerian de Cimiez): convertirea trebuie înțeleasă în sensul cel mai profund al termenului, pe care acum îl
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cam cincizeci de versuri). Primul cînt este dedicat faptelor lui Petru, iar al doilea faptelor lui Pavel, cei doi apostoli care reprezintă trecutul glorios al Romei creștine. Tonul este în mod deliberat triumfal, povestirea vieții apostolilor implicînd în același timp glorificarea Romei papale, care se regăsește în orice miracol înfăptuit de Petru. Opera lui Arator dovedește că scriitorul citise Poemul închinat Paștilui de Sedulius (p. 000), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de viață. Tocmai din acest motiv viața nu mai poate fi văzută prin aceeași prismă a frumosului, ca înainte. Liniștea sublimă din Dantelăreasa lui Vermeer nu își mai află locul în realitatea războiului. Reprezentarea grotescului este în același timp o glorificare a existenței în orice formă, oricât de coruptă, depravată sau săracă, dar și o reacție de opoziție față de factorii care cauzează corupția, depravarea, sărăcia. Ei prezintă umanității în luptă rezultatele acțiunii lor, „fructele răului". Un exemplu ar fi creația lui
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se agațe de speranță și să se bucure de ceea ce le mai rămâne din viața în contextul războiului) este The Sound of Music (1965). Realizat la 20 de ani de la terminarea războaielor, acest film subtil are ca subiect și scop glorificarea funcției compensatoare a artei, a muzicii în special. Acțiunea are loc în Austria, în perioada imediat premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginea fericită aparentă în cea mai mare parte a filmului plutește nesigur, efemer, în cadrul unei națiuni aflate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
deopotrivă de nesănătoasă a relativismului trebuie să fie înlăturate și înlocuite printr-o sinteză care să dinamizeze scara valorilor însăși, fără să renunțe la ea ca atare. "Perspegtivismul", cum am numit această concepție, *19 nu înseamnă o anarhie a valorilor, glorificare a capriciului individual, ci un proces de cunoaștere a obiectului din diferite puncte de vedere care, la rândul lor, pot fi definite și criticate. Structura, semnul și valoarea formează trei aspecte ale aceleiași probleme și nu pot fi separate în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Hofstede 2005: 7). Orice organizație trebuie să ia în considerație cinci elemente ale culturii organizaționale: povestirile (despre reușite și eșecuri referitoare la crearea întreprinderilor), miturile (construite pe credințe cu o bază non-rațională), riturile (activități standardizate și recurente), ritualurile (acțiuni de glorificare a reușitelor), eroii (persoane vii sau decedate, reale sau imaginare, care servesc ca model) și simbolurile (obiecte, acțiuni sau evenimente cu o semnificație culturală). În opinia autorilor teoriei excelentei în relații publice, termenul "imagine" trimite la prea multe concepte (reputație
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
episodul geometriei aplicate contează poate ca o ocazie de reconciliere... 2 Un platonician hedonist! Platonician și hedonist! Performanța merită să zăbovim puțin... Evident, platonismul lui Eudoxos nu poate fi ortodox: nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]