233 matches
-
aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
faze: pregătirea pentru expir (îndepărtarea corzilor vocale, consecutiv începutului contracției mușchilor vocali); expansiunea glotei (corzile vocale prezintă cea mai mare expansiune, dar inconstantă); constricția glotei (se produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reflexă. Faza orală începe în momentul în care alimentele pătrund în cavitatea bucală și sunt mestecate, iar cea faringiană apare în momentul în care alimentele sunt impinse către esofag. În această fază alimentele străbat faringele, iar orificiul superior al laringelui (glota) este acoperit de epiglotă. În situația în care musculatura palatului moale și a gâtului este slabă, alimentele trec în căile aeriene determinând înecarea pacientului. În acest caz kinetoterapeutul va învăța familia modul de aplicare al manevrei Heimlich, manevră ce permite
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
bimanuală (exoși endobucală) se percepe duritatea lemnoasă a țesuturilor din lojile interesate; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 73 ¾ trismus moderat; ¾ deglutiție dureroasă; ¾ tulburări în fonație (jenă dureroasă la mișcările limbii); ¾ respirație dificilă (tumefierea limbii, edem glotă, intoxicarea centrilor respiratori bulbari); ¾ salivație abundentă, halenă fetidă; Starea generală este gravă, toxico-septică (discordanță puls tahicardic și febră scăzută) cu dispnee polipnee superficială (toxică bulbară sau produsă de edemul limbii). Frecvența respiratorie este de 22 respirații/min, tșC = 37,4șC
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
pacientului. Extinderea infecției către craniu conduce la meningite septice și tromboflebite ale sinusului cavernos. Coborârea supurației către mediastin determină apariția mediastinitelor, iar la nivelul plămânilor se poate constata gangrena pulmonară. Din păcate, există și accidente acute severe (spasm edem al glotei, sincope toxice bulbare sau colaps cardiac) cu decesul pacienților în afara resurselor terapeutice. Evoluția cazului cu tratament poate fi incertă. Tratamentul trebuie instituit precoce, de urgență, gestul chirurgical fiind singurul care poate aduce vindecarea; tratamentul chirurgical trebuie susținut de un tratament
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
puternic cupolele diafragmatice. Starea de plenitudine a viscerelor cavitare abdominale, mai ales a stomacului, favorizează producerea rupturii mușchiului frenic. Presiunea crescută intraperitoneală se transmite direct cupolei frenice prin intermediul stomacului plin cu lichide și gaze, care lovește diafragmul. Închiderea reflexă a glotei, asociată cu coborârea inspiratorie a mușchiului frenic crește presiunea intraabdominală și conduce inevitabil la ruptura diafragmului. Efracția se produce în zona diafragmului unde presiunea este cea mai mare și rezistența cea mai redusă, respectiv în jumătatea posterioară a cupolei stângi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase / ale altui abis”, „dragostea fumegă ghemotoc / între glotă și epiglotă”. Dar apar și asocieri stridente, sesizabile imediat, dat fiind parcursul liric atât de bun până acum: „Altădată pălmuiam fără milă / gura vulcanului”, „în crăpăturile pământului / se ascunde calma înțelepciune / a strămoșeștii gramatici”, „lângă tâmple / fără-ncetare / un urangutan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alterare senzorială. Difteria laringiană (crupul difteric) Crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestându-se mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic: stridor, tiraj, dispnee, polipnee, anxietate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în cavitățile supraglotice sub controlul continuu și intim al scoarței cerebrale (86; p.56-57). În procesul fonației un rol important îl are respirația, care furnizează aerul necesar producerii sunetelor la nivelul glotei. Cele două faze ale respirației - inspirația și expirația - se înlănțuie sub dependența unui sistem complex de control de tip cibernetic, astfel încât inspirația cheamă expirația și invers (86; p.113). Între respirație și fonație există o strânsă interdependență ale cărei aspecte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
coboară prin căile extrapiramidale, aceasta datorită faptului că nucleul mușchiului cricoaritenoidian lateral se găsește aproape de centrii expiratori bulbari. 2. În cadrul acestei pregătiri distingem mai multe etape: a) Centrul bulbar inspirator este în inhibiție la fel ca și nucleul mușchiului porticus; glota este în abducție. b) Influxurile recurențiale descendente încep să sensibilizeze mușchiul aritenoidian prin fibrele gamma. Cartilajele aritenoide încep să se apropie. c) Influxurile descendente pornind din căile piramidale sau extrapiramidale traversează bariera de iritație a nucleilor motori și mușchilor ari-aritenoidieni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nucleii recurențiali ai mușchiului cricoaritenoidian lateral și corzile vocale se lipesc și se întind. e) Influxurile din mezencefal sau din sistemul de control corticoauditiv care au activat mușchiul crico-aritenoidian lateral coboară și provoacă deschideri scurte, rapide, ritmate și fuziforme ale glotei, impropriu denumite vibrații ale corzilor vocale. Continuând direcția pe verticală de jos în sus, aerul pulmonar ajunge în laringe cu o viteză de 0,8 m/sec.(86; p.509) datorită mușchilor aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
denumite vibrații ale corzilor vocale. Continuând direcția pe verticală de jos în sus, aerul pulmonar ajunge în laringe cu o viteză de 0,8 m/sec.(86; p.509) datorită mușchilor aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă prin glotă și prin deschiderile ritmice ale acesteia să se producă sunetul. Laringele intervine în această scurgere hidrodinamică intermitentă, constituind un robinet cu deschideri ritmate, care debitează presiunea în cavitățile supraglotice. Intermitențele laringiene au în fonație o frecvență de 65 până la 1200
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în vocea vorbită, nivelul de comandă găsindu-se în talamus și în corpii striați de la baza cerebelului. Modul de conducere al influxului recurențial este multifazat „motilitatea corzilor vocale manifestându-se nu prin vibrații ci printr-o demascare periodică a deschiderii glotei” (86; p.79). Acest fenomen se produce ritmic la fiecare salvă a influxului recurențial care cade periodic pe unitățile motorii ale mușchiului tiro-aritenoidian intern. Cu fiecare demascare trece prin deschiderea corzilor vocale un jet de aer subglotic, deci, spune Husson
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în jucării de material plastic, în balon. Proba suflului în general se realizează prin închiderea buzelor, a sfincterului palato-faringian și a glotei. În cazurile noastre, presiunea intraorală necesară suflului nu poate fi menținută decât cu nările închise. Examinarea suflului bucal și a puterii de emisie vocalică, s-a efectuat de asemenea prin proba de fluierat, cântec și gargarisire. S-au examinat apoi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pulmonului este cu ⅓ mai redusă decât la copii sănătoși, ventilația și schimbul de gaze fiind modificate” (163; p. 219; 184; p. 61-66). La copilul normal sonoritatea structurală a vocalizărilor, gânguritului și lalalizării este consecința eforturilor musculare ce determină hipertensiunea deschiderii glotei, deschidere care se face sincinetic. Apar apoi sunetele labiale, clonice, mai voluntare și treptat copilul în procesul de imitație descoperă raporturile între mișcarea buzelor, limbii și audiția sunetului. La copilul cu despicătură vocalizarea din primele luni ca reacție la vocea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune dar care sunt emise de buze - organele cele mai mobile ale limbajului - la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei. El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării corticale și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tensiune musculară a glotei. El consideră că proeminența fonemelor labiale indică începerea funcționării corticale și cu aproximație perioada imitației. La copilul rhinolalic de origină velo-palatină dificultățile în vorbire apar odată cu emisia consoanelor labiale, linguo-palatale și linguo-velare unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și de acord cu Irwin arată că desfășurarea progreselor fonemelor se face de la cele care implică o slabă tensiune, dar care sunt emise de buze, organele cele mai mobile ale rostirii, la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rostirii, la cele care implică o mare tensiune musculară a glotei (131). Copilul cu despicătură emite fără efort consoanele nasale, aspirate h și lichida l, dificultățile crescând odată cu emisia consoanelor labiale exploziv linguo-palatale, linguo-dentale și linguo-velare, unde efortul tensional al glotei și explozia în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazul defectelor întinse ale buzei și maxilarului, după cum reiese din cercetările autoarei (192; pp. 84). Fonemul ca unitate sau element sonor al limbii poate fi studiat ca entitate în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de “gât proconsular”. Starea toxemică se manifestă prin febră, vărsături, tahicardie, hipotensiune arterială, oligurie, alte-rare senzorială. Difteria laringiană sau crupul difteric poate fi primar sau secundar extinderii anginei difterice, manifestânduse mai frecvent la copiii mici. Falsele membrane localizate la nivelul glotei, epiglotei și corzilor vocale, pot fi evidențiate prin laringoscopie. Semnele de toxemie însoțesc manifestările INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 96 respiratorii, întâlnite și în alte forme de crup, care evoluează în trei stadii: Stadiul disfonic : disfonie, febră, tuse spastică Stadiul dispneic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a spațiului supra sau subglotic și captarea fibroscopică a imaginii din interior. Evaluarea spațiului subglotic constituie un avantaj al explorării față de tehnicile descrise anterior. (102, 198) Tomografia laringeană în dinamică Metoda este utilizată în studiul fonației și permite evaluarea activității glotei prin aprecierea profunzimii dintre corzile vocale și fermitatea închiderii lor, aspectul imaginii ventriculului lui Morgani, contracția sfincterului glotic și tiroaritenoidianului extern. Între intensitatea sunetului generată prin presiunea subglotică, impedanța electrică a laringelui și imaginea tomografică laringeană la nivelul ventricularului Morgani
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]