185 matches
-
Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică, „citatele” din Horațiu, Euripide, Pindar), poezia are în centru înfruntarea dintre forțele stingerii și cele ale Ființei (Mors, Sonet ( Pe negrele ape ), Alme sol...), dintre scepticism și creație (Quaerenti, Spre Nirvana...). Cugetările intitulate Din carnetul unui răstignit, scânteieri de gând
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
patimă ploile, / Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă, / Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți, / Să amețească, privindu-mă astfel, bărbații.” În Călcâiul vulnerabil, lirismul emană uneori din reflecție, devenind gnomic sau parabolic, iar A treia taină e un fel de mea culpa față de versurile anterioare. Autoarea se străduiește să-și comunice simțirea ne-„modelată în fraze”, ne-„înnorată de vorbe”, neliteraturizată și, implicit, neadulterată de reflecție. Întoarcerea la modul ingenuu
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
De regulă succinte, poemele sunt deseori salvate in extremis de platitudine prin menținerea unui miez inefabil (semnalat uneori printr-o difuză „poantă” concluzivă) și prin decența rostirii. Poetul schițează adesea mici solilocvii pe teme morale, cochetează fără exagerare cu tonul gnomic. Tabloul general e al unei cronici a înțelepciunii eului liric prin acomodare cu contingentul. „Peisagistica lăuntrică” și cea exterioară intră în comunicare și reverberează în același registru, de regulă fără picturalitate. Se rețin câteva crochiuri „de voiaj”, ocazionale, cu subiect
BALAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
să rămână în tren, să încerce stația următoare, King’s Lynn. Dar apoi se oțelește, coboară, se prezintă și este condus spre sat într-un docar vechi, tras de un căluț. Abia schimbă o vorbă. Briggs face o singură referire gnomică la vreme, pe care o consideră frumoasă, dacă ne gândim. La ce anume, Jonathan nu-l mai întreabă, iar Briggs nu crede că este cazul să-i spună. Ajung în tăcere în fața școlii. Primele impresii sunt plăcute. Terenurile de sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și care poate răpune, adică îl poate metamorfoza pe cel atins de ea, dându-i o altă identitate: Mă las răpus de taină în zodia cea clară / Când vraja se întrupă în zbor necunoscut... La nivelul expresiei, verbele la prezentul gnomic, dând aspect aforistic textului (Decapitat, sărutul e crucea mea de ceară...; Cocorii-n cerc stelar sunt umbră peste noi...), ca și prezența largă a comparației, subliniază, de asemenea, neoclasicismul sonetelor: Mirări solemne mă cuprind o vreme / Cum cercul în copac
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
au și deschis porțile către ozonă a literaturii nouă, plină de neprevăzut și necondusă de legi fixe, exact ca și domeniul din care s-a inspirat. Spre deosebire de „timpul” relativ, cel din fizica, observăm că „timpul” literar este un timp ciclic, gnomic, un timp ce se încadrează în sfera mitică. În concepția lui Mircea Eliade, în lucrarea Aspecte ale Mitului, acesta susține că este „greu să se dea mitului o definiție acceptată de toți savanții și care să fie în același timp
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
-ți mea culpa , nu atât față de mine, cât față de Patrie, iar În discuțiile pe care le porți, indiferent cu cine, deci În orice dialog oral sau scris să-l urmezi tot timpul pe „Fortiter in re, suaviter in modo”, aforism gnomic ce te va ajuta enorm În devenirea ta spirituală ca bun creștin ce ești. Mă opresc aici cu povețele care-ți vor prii, cu condiția sine qua non să nu le respingi cu dispreț. Ești tentat probabil să opinezi că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele feminine vorbesc, glumesc, se exersează printr-un umor fin, sunt grave atunci când situația o cere, pudice și nu prea, permițându-și uneori și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
retorica, cunosc tehnica discursului. Fiecare naratoare se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele feminine vorbesc, glumesc, se exersează printr-un umor fin, sunt grave atunci când situația o cere, pudice și nu prea, permițându-și uneori și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și incipitul. - Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de mare diversitate, alternând versuri libere înlănțuite prin ingambament și versuri aritmice în semirimă sau monorimă, versuri albe sau versuri clasice, chiar și în matricea poeziilor cu formă fixă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca în nuvela Moara cu noroc, în finalul căreia bătrâna își exprimă credința în predestinare. Paradigma convențională a momentelor subiectului este mereu adaptată viziunii artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a cuplului de îndrăgostiți sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se evidențiază destructurarea eului liric, tinzând spre un eu abstract, deseori disimulat sub măști culturale. Postmodernismul recuperează eul biografic, individual și, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a desemna o prezență intermediară, un „personaj“, ca în lirica măștilor ori a rolurilor. Cultivat mai ales de poeții parnasieni, acest tip de lirism pare a ignora prezența umană și trăirile afective, optând pentru un descriptivism pur sau pentru discursul gnomic, specific meditațiilor filozofice. În primul caz, perspectiva descriptivă a poetului este disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
disimulată sub aparența unei viziuni nonfocalizate, chiar dacă, prin epitete calificative, prin topică afectivă se întrezărește percepția subiectivă „primară“. În al doilea caz, ideația filozofică este, de fapt, a poetului, dar locutorul liric, instanța reflexivă nu se trădează în text, discursul gnomic având astfel o maximă deschidere spre generalitate. Sensibilitatea modernă a poeților din secolul XX, fascinată de exercițiul depersonalizării, reactualizează lirismul obiectiv al parnasienilor, în poezia avangardistă sau în cea modernist ermetică (Ion Vinea și Ion Barbu, de exemplu), în creații
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creatorului. Mai mult chiar, mi se pare evident faptul că această rețea te matică polarizată prin antiteză este susținută prin structurarea semnificativă a discursu lui poetic. În primul rând, viziunea eminesciană originală asupra menirii artistului se concretizează într un discurs gnomic ce disimulează prezența eului liric sub „masca“ impersonală a persoanei a IIIa (el, poetul). În al doilea rând, tiparele diferite de versificație ale celor două secvențe sugerează subtil monotonia, repetitivitatea modelului existențial al omului comun (sextina are ritm trohaic și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
accentuat modernă, năzuind spre o formă de „lirism ab solut“. În opinia mea, poezia Timbru ilustrează perfect această formulă modernistă, în care „versul se dovedește a fi rigoare și fervoare“ (Ion Barbu). În mod evident, rigoarea se realizează prin discursul gnomic, la persoana a IIIa (care conduce spre aparența impersonală și spre universalii), prin exprimarea concentrată a ideilor poetice. Acestea sunt esențializate într o sintaxă poetică șocantă, în simboluri și metafore ermetice menite să atingă „starea de geometrie și, deasupra ei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
justiția și iubirea. Scena II din tabloul X (actul III), de exemplu, îi opune pe cei doi eroi nu numai ca oameni politici, ci și ca rivali în iubirea pentru aceeași femeie. Fiecare dintre ei își certifică existența prin enunțuri gnomice și, în același timp, îl caracterizează pe oponentul său. Despre cei doi bărbați din viața ei, Maria - prezență enigmatică, iubitoare și nestatornică, sensibilă și imprevi zibilă - afirmă: Ah, nu se poate lupta cu voi... sunteți prea puternici, prea răi, prea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Dumnezeu (...) // Eu sunt cuvântul "sunt" / Eu sunt urechea care aude cuvântul "sunt" / Eu sunt spiritul care înțelege cuvântul "sunt" // Eu sunt trupul absurd al lui "sunt" / și literele lui". O expunere cenușie în stil disertativ, fără aripi, discurs de tip gnomic, este în mare parte eseul liric Despre firile contemplative, despre ce spun ele și despre unele sfaturi pe care am a le da. Prea frecvente astfel de deversări verbale în torent! Prea multe enunțuri litanizante, sinonimice, fără ca prin acest artificiu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a glosat la rându-i pe tema Cuvintelor; referiri la Orfeu, la Apollinaire și la Rilke, la Religia artei ori la "zeiescul Verb" trimit multiform la "cuvântul acela fruct invizibil (...) mai puternic decât moartea". În Orpheus, o formulare de aspect gnomic punctează identitatea Poet-Cuvânt: "Cel străin de cuvânt / străin de sine însuși este". Orfismul lui Ioanid Romanescu e notă diferențială fundamentală, asociată oniricului. Ironia compactă din Școala de poezie e, la rândul ei, reacție elocventă împotriva unei poietici frigide, academizante: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Se discern analogii cu Blaga; stări de grație, extatice, alternează cu viziuni solemn-metafizice (Universală, Întoarcerea lui Cain); obsedează pythagoreica nostalgie a supremei armonii cosmice: "Tu încă păstrează / proporția pură..." (Secțiunea de aur). Frazarea bate aici, și în alte poeme, spre gnomic. Monologul ceremonios, exhortativ, deschis zborurilor înalte, se vrea unul transtemporal; miraj și cânt merg laolaltă, în indiviziune, recitativul ridicându-se peste abisuri, balansând între un orgoliu franc și suferința de a nu fi găsit Pasărea de aur ("mai ușoară ca
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spune ție; / De mi-ar sta ochiu-a citi, / Multe ți-ar mai povesti."222 Metamorfozele sociale ale omului construiesc nucleul semantic care reface drumul vieții ca întoarcere la sortirea inițială. Alternanța nuanțelor stilistice de la stilul confesiv se trece la stilul gnomic, pentru ca, în final, să se adopte stilul imprecativ prezintă, de fapt, linia vieții, implacabilă și infailibilă: "Frunză verde făgănaș, / Poteraș, măi poteraș, / Eu aș zice să te lași / Ș-a mea urmă să n-o cați; C-amândoi de ne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]