185 matches
-
ar putea chema panindiană", zice, cu privire specială la yogă, M. Eliade, Le tecniche dello Yoga, 1952, Einaudi, p. 28), care unește, sincretistic, diversele sisteme de gîndire, pe deasupra secolelor și mileniilor, și care acordă o fizionomie aparte gnomicii indiene în raport cu gnomica occidentală. Nu înțelegem prin această afirmație să ieșim în afara datelor istoriei, ci, rămînînd pe terenul ei, să-i deslușim sensurile fundamentale cu privire specială la maximă. A schița, pe baza celor de mai sus, această linie monocromă a spiritualității indiene
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
istoriei, ci, rămînînd pe terenul ei, să-i deslușim sensurile fundamentale cu privire specială la maximă. A schița, pe baza celor de mai sus, această linie monocromă a spiritualității indiene, așa cum era de altfel și firesc să se manifeste în gnomică, este țelul modest al paginilor de față. NOTĂ BIBLIOGRAFICĂ Articolul prezent, lăsat în 1946 în țară la redacția revistei "Ethos", mi-a fost restituit "cu mențiunea că articolul n-a mai fost publicat, deoarece revista și-a încetat apariția". Îl
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în devanagari). Și anume: 327, 6; 340, 15; 340, 18. Tot de aici sînt traduse toate cugetările însemnate în cursul expunerii prin două cifre, din care prima indică paragrafele, a doua numărul de ordine al cugetării în cadrul paragrafului respectiv. CARACTERISTICA GNOMICII INDIENE E un loc comun afirmația că indienii antici sînt pe cît ne este dat să cunoaștem istoria spiritualității umane cei mai profunzi cunoscători ai sufletului omenesc. Pe cînd occidentalii pe urma greco-romanilor antici își deschideau gîndul mai ales către
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
24 sq.), unind astfel în sînul său sisteme filozofice și religioase foarte deosebite sub alte aspecte. Ni se pare, totuși, că această notă comună fundamentală poate da oarecum unitate întregii spiritualități indiene și poate constitui, cu atît mai mult, specificul gnomicii indiene, oricărei epoci ar aparține. Nu-i de mirare, atunci, că această dorință de "eliberare", de smulgere din lumea fenomenică străbate toată lumea spirituală indiană, în decursul întregii sale evoluții istorice, unificînd epocile, care par a nu fi existat. De aici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se ascunde în adîncul oceanului: Că oceanul în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-l asculte" (160). "Cei care spun pe lumea aceasta lucruri neplăcute dar folositoare, aceia sînt numiți prieteni adevărați; ceilalți nu poartă decît numele de prieten" (161) (Panciatantra, II, 209, trad. cit.). 4) Femeia Desigur, un loc aparte, în întreaga literatură gnomică indiană, în ocupă femeia. Sînt cunoscute din Antologia sanscrită a lui G. Coșbuc maximele IV, V, VI, XXXII, care numai măgulitoare la adresa ei nu pot fi. Mergînd în această direcție, numărul unor astfel de sentențe poate fi uneori multiplicat. Așa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
poartă-te cu ea cu respect și politețe". "Demne de cinste, sfinte, pure, făclii ale casei, femeile sînt numite zeițele destinului familiilor; dar tocmai de aceea trebuie supravegheate în mod special" (BÖTHLINGK, op. cit., II, n. 4518; în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 199 sq. și Idem, Gl'Indiani, p. 114, unde e repetat). Mama și soția mai ales sînt ținute în cea mai mare considerație: " În ceea ce privește dreptul la respect, mama valorează de-o mie de ori mai mult decît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
bună sau rea s-ar găsi, starea sa sufletească e totdeauna de perfectă seninătate: Roșu soarele răsare Roșu soarele apune: 'N fața soartei rele ori bune Înțeleptu-i de-o culoare. (BÖHTLINGK, I, p. 235, n. 1237, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191.) Nimic nu poate fi mai periculos pentru gînditor decît înfumurarea pentru propria perfecțiune spirituală; în acest caz, totul e pierdut fără putință de salvare: "înțelepciunea eliberează de nebunia trufiei; dar cine se trufește pentru propria înțelepciune
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
josnicia nu cunoaște virtute" (334, 7); iar "virtutea celui înțelept nu se înfrînge nici în fața torturei, întocmai cum flacăra, chiar dacă focul e răsturnat în jos, se ridică mereu în sus" (BÖHTLINGK, I, p. 291, n. 1519, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 191). Învățătorul (= înțeleptul ajuns la perfecțiune) nu este nici mai mult nici mai puțin decît o divinitate, cum spune Codul lui Manu: "O divinitate să-ți fie mama, o divinitate să-ți fie tatăl, o divinitate să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doctrinelor care se succed și ar vrea să revoluționeze dogmatismul precedent. ÎNCHEIERE Din ceea ce am putut spicui pînă acum din cugetările indiene, ni se pare că se poate deduce, cu oarecare claritate, linia specifică pe care se bazează întreaga literatură gnomică indiană. În opoziție cu viziunea optimistă a primelor populații indiene, care nu se deosebeau deloc de confrații lor greci și romani în exaltarea valorilor acestei vieți materiale, de timpuriu își face loc o altă viziune întunecată a acestei existențe, potrivit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
7, p. 10. In Romania oltre la persecuzione, "Il Regno" (Studi christiani della "Pro Civitate Christiana" di Assisi) 10, 1952, pp. 96-99. 1953 Contributi romeni agli studi classici nell'ultimo decennio, "Atene e Roma" 7-8, 1953, pp. 28-51. Specificul literaturii gnomice indiene. Încercare de exegeză, "Orizonturi" (Stuttgart) 5, nr. 1-2, 1953, pp. 32-55. Nel centenario dello scrittore romeno N. Bălcescu, "Il Mezzogiorno d'Italia" (Bari) 3, nr. 9, 2 maggio 1953, p. 3. L'apostolato mariano nei campi di raccolta per
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
alle inscrizione degli Scipioni. Ovidio e l' India antica. Le componenti della spiritualita di Mihai Eminescu. Cuprins Precuvîntare 7 INDIANISTICĂ ȘI GÎNDIRE OCCIDENTALĂ 13 Introducere 13 Profilul istoric al raporturilor culturale dintre India și Occident 17 Note 209 SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE 229 Cuvînt înainte 231 Notă bibliografică 233 Caracteristica gnomicii indiene 235 I. Viața materială 239 II. Viața socială 242 III. Viața spirituală 249 Încheiere 271 Demetrio Marin. Un exeget al culturii indiene 275 Listă de lucrări 279 În aceeași
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
componenti della spiritualita di Mihai Eminescu. Cuprins Precuvîntare 7 INDIANISTICĂ ȘI GÎNDIRE OCCIDENTALĂ 13 Introducere 13 Profilul istoric al raporturilor culturale dintre India și Occident 17 Note 209 SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE 229 Cuvînt înainte 231 Notă bibliografică 233 Caracteristica gnomicii indiene 235 I. Viața materială 239 II. Viața socială 242 III. Viața spirituală 249 Încheiere 271 Demetrio Marin. Un exeget al culturii indiene 275 Listă de lucrări 279 În aceeași colecție, au mai apărut: Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Franței
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
LUCRĂRI, nu am inclus recenzii și note mărunte publicate în foiletoane și nici cursuri universitare, comunicări și conferințe care n-au fost publicate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Demetrio Marin India și Occidentul 6 1 Gh. Vlăduțescu Precuvîntare India și Occidentul Demetrio Marin Specificul literaturii gnomice indiene Demetrio Marin Traian Diaconescu Un indianist român in Italia Demetrio Marin Demetrio Marin India și Occidentul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de credincioși”, loc. cit., trad. D. Fecioru, Catehezele, vol. I,București, 1943, p. 60. footnote>, astfel această punere în mișcare este rugăciunea. Însă, ca și în Hristos, Duhul, din plinătatea inimii, mână lalucrare, face trimiși pe primitorii Săi, dacă voința gnomică nu înăbușă această „mânare” (Romani 8, 14), punând Lumina Sa dinsfeșnicul inimii sub obrocul minții (Matei 5, 15). Slujirea lor în DuhulTatălui este mai adâncă, mai părintească decât cea a părinților dinlume prin dăruire totală de sine ca Jertfă răscumpărătoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
însuși suferă modificări esențiale; metafora își lărgește enorm arcul, îndepărtându-se de câmpul senzorial imediat și operând tot mai des cu analogii de ordin intelectual. Forma directă, confesivă, a lirismului e părăsită pentru exprimarea aluzivă eliptică; versul capătă o concentrare gnomică. Retorismul, dacă nu poate fi gâtuit, cunoaște o frânare prin care vin să-l răcească frecvent accente sarcastice. OV. S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Aur sterp, Iași, 1922; Stânci fulgerate, București, 1930; Visuri în vuietul vremii, București, 1939; Floarea din prăpastie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
cu Arvers, al cărui Sonet îl tălmăcește în „Lumea ilustrată” (1891). Meșteșugar al versului simplu, laconic, muzical, poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar G. a ilustrat, până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori se întrezărește aici un joc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
După fărâmiturile de stele Ce de pe cer coboară-n apă, grele Va lumina ființa mea, va lumina Adâncu-acestei liniști, ca o stea Ce-n apă virtual și-a împietrit trupul cel viu, incandescent, fluid. De o stranie originalitate sunt poeziile gnomice din volumul postum Între nume și lucruri. Intenția dintâi a autorului de-a compune pentru Editura Ion Creangă un șir de poezii-definiții, referitoare la componente ale universului domestic și la habitudinile copilăriei, a fost pe parcurs „trădată“ prin impri marea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
stilistic. Definitorie pentru personalitatea poetului este coordonata titaniană, care sfârșește în perspectiva reflexivă a geniului, formele lirice deplasându-se, corelativ, de la odă la satiră și, mai departe, la elegie, pe când palierul stilistic evoluează de la comparație la metaforă și la limbajul gnomic. Cum arată Ioana Em. Petrescu, în forma ei definitivă interpretarea urma să aibă un caracter structuralist, să identifice formele logice (biografia intelectuală), universul poetic și formele afective. Studiul despre poezia lui Eminescu e precedat de istoricul exegezei, în cursul Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
a confesiunii, dar și ironia trecută prin cuvintele lui Iov, „fresca” vizionară, dar și crochiul nervos, pastelul frumos decorat, acompaniat de luminiscență și agonic în subtext, dar și sonetul cu lumini glaciale, sentențios-didactic în premise și disolutiv în concluzii, turnând gnomicul în tipare senzoriale, ca în neoplatonismul renascentist. În ciuda unității de substanță, se pot decupa patru etape în evoluția poetei. Cea dintâi ar cuprinde volumele De pe pământ (1963), La ritmul naturii (1966) și, parțial, Norii (1968). A doua etapă, de la Agonice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
marea să sufle” (Legea viei). Unele texte sunt alegorii (Ploaia de cuie, întruchipare a secetei, sau Treizeci și nouă cu șase, marcând acumularea energetică de la care orice este posibil), la Z. accentuându-se în timp gustul pentru abstracțiune, parabolă, exprimare gnomică ori paradox. Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
și legendele istorice pline de farmec și mister. Literatura înaltă, clasică și cea populară cu toate genurile lor specifice sunt și ele prezente în cuprinsul lucrării ilustrând geniul popular, ca și talentul unor mari literați născuți pe pământul Chinei. Literatura gnomică și cea sapiențială constituie și ele subiectul unui întreg capitol alături de poveștile și basmele care au încântat și încântă generații întregi de copii și adulți. Mulți dintre cititori vor fi cuceriți de aceste genuri literare. Afirm acest lucru deoarece societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pentru eseu (2003; Concursul Național de Eseu „Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1991. Riscând un deficit de accesibilitate, iar după erupția textualismului postmodernist marginalizarea datorată unei poetici inactuale, D. a adoptat cu ostentație tipul de lirism gnomic, mitizant în notă arhaică, experimentat de Nichita Stănescu sau de Cezar Baltag. Emisia e solemn lapidară, poetul având fascinația tăblițelor cu înscrisuri cuneiforme și, ca Ion Gheorghe, a ocultelor litografii geologice. Un dublu demers, personalizarea unui discurs de factură didactic-sapiențială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
artei", "dialectica funcționalismu lui", "tradiția", "autonomia artistică", "noțiunea de frumos", Adorno refuză, măcar într-o etapă inițială, partipris-ul ideologic, explorînd, cu obiectivitate de arhivar, tot "deter minismul" așa-zicînd "metodologic" al problemei, după care se avîntă în considerații cu caracter mai gnomic. Tehnica lui e aceea a diagnosticianului care ajunge la verdicte numai după epuizante studieri a fișelor clinice auxialiare. Faptul investește efortul său filozofic cu credi bilitate și face din Teoria eastetică un tratat fundamental al debutului postmodernității europene. Bibliografie Theodor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că esența poeziei constă în conștiința definitivului: „Îmi place culoarea definitivă, mă doare tot ce-i străveziu / Nu știu să-mi acopăr ochii și nici nu vreau să știu”. Refuzând poetica vagului și a imprecisului, B. ezită între o lirică gnomică, grea de sensuri, și căutarea unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență. Deschiderea spre lume, spre claritatea și rigoarea minții reprezintă „imperativele unui lirism care nu-și mai caută ființa în introspecție și mister, ci în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]