411 matches
-
început între poezie și filosofie. Trebuie subliniat în această fază a lucrării noastre că ideile reprezintă un mod de adâncire a viziunii poetice cu condiția să apară, nu să preexiste, să mențină dispoziția contemplativă, nu s-o transforem în curiozitate gnoseologică. Expertiza poeziei deschide perspective către viața supremă a spiritului, neavând nevoie de atitudini doctrinaire ori de simboluri dificile. Poezia adevărată poartă un mesaj de universală semnificație în care se ascunde filosofia ei.O filosofie latentă, dar eficace, difuză în substanța
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
aștepți singurătatea în/ casa înălțată pe trunchiul de mesteacăn/ alb și-nvăluit în șuieratul păsării cu/ pene roșii,/ cauți lumina/ dincolo de viață...” Nu avem de-a face deci cu un misticism mai mult sau mai puțin circumstanțial ci cu o experiență gnoseologică determinată de conectarea simbolurilor bimilenare ale creștinismului la existența omului modern, agresat de o civilizație hipertehnologizantă; o coborâre spre izvoarele unei spiritualități remarcabile, aptă să sprijine ființa în încercarea sa de a-și salva rosturile inițiale, adeseori alterate de un
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
a face cu parabola biblică, cum ar putea gândi cititorul neavizat, ci cu poemul-metaforă, purtătorul scânteii divine, care aprinde focul sacru al Poeziei. Despre Tăcere au scris poeții lumii din toate timpurile, pentru că „Tăcerea... nu tace niciodată!” Dincolo de conceptul cercetat gnoseologic, criminalistic, psihiatric, epistemic, analitic, etic, palierul estetic, prin diversele conotații ale Tăcerii, a construit o întreagă literatură, de la modele celebre, gânditorii: Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche, Feodor Mihailovici Dostoievski, Nikolai Berdiaev, León Chestov, Lev Nikolaevici Tolstoi, Lawrence Durrell, John Irving, Emil
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Fiecare indicator economic de cuantificare a eficienței economice a investițiilor poate să se refere la un singur aspect sau la mai multe aspecte. Indicatorii economici de eficiență trebuie să răspundă la două cerințe de bază: 1. o cerință de natură gnoseologică, în sensul că orice indicator să permită cunoașterea uneia sau alteia din multiplele aspecte ce caracterizează eficiența economică. 2. o cerință de natură decizională care se referă la faptul că fiecare indicator să poată constitui un criteriu de luare a
INVESTITIILE ROMANESTI-O INVITATIE LA REGANDIRE de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360687_a_362016]
-
lui Brâncuși pentru ospitalitate și pentru conversație și am plecat. Pe drum i-am spus lui Haig: „Mă gândesc la arta combinatorie a lui Leibniz întemeiată pe trei termeni: infinitul, continuul și limita, cum s-a spus. Răspunsul lui Brâncuși, gnoseologic și moral, exprimă limitele artei, un artist, chiar excepțional, neputând depăși mărginirea impusă de condițiile lumii de aici. Brâncuși este neliniștit de realul intangibil, ca orice mare artist care nu poate fi mulțumit de jocul ipotezelor.” Petre Țuțea, 1985 (?) * Domnule
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea () [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
poetica aparte, manifestată că interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două direcții: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Moș Crăciun pentru fiica sa Marină, „8 martie”, aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existențiale ori moral-religioase (răspunsul și întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul și sufletul, singurătatea, drumul). Tensiunea lirica se concretizează în tablouri de idei și sentimente, de trăiri, neliniști și interogații. Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
istorioara, eseistica, multiplicarea vocilor narative, concentrarea timpului narativ, abandonarea cronologiei, monologul ș.a. Fără a intra în amănunte în ce privește rolul cunoașterii în gândirea eroilor buzurieni, trebuie să arătăm că, în general, aceștia se raportează la sine și la lume în termeni gnoseologici. Gestica lor se subordonează unei cunoașteri: din frică sau eliberare, din dezamăgire sau demnitate, din toate protagonistul extrage o înțelepciune, o cunoaștere. În această perspectivă trebuie interpretate ultimele cuvinte ale romanului: „voi descoperi prin moarte ceea ce n-am reușit să
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
efect practic, se disting două forme de solipsism. În primul caz, se poate vorbi de un solipsism care exprimă o teză metafizică, considerând că doar eu și reprezentările mele există. În al doilea caz, se poate vorbi de un solipsism gnoseologic, în care nu se poate demonstra sau cunoaște că în afară de mine însumi exista alte ființe (“egos”). Episcopul Berkeley (filosoful care a evidențiat pentru prima dată cu putere temeiurile pentru a considera că obiectele imediate ale simțurilor noastre, nu există independent
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
astăzi! În ultima vreme citesc cu nespusă plăcere cărțile filosofilor creștini ruși. Acestea nu sunt simple ruminații textualiste, care cuprind doar fulgurant viața fără sens cum o fac de multe ori fără substanță unii gânditori occidentali, ci reprezintă adevărate repere gnoseologice care te fac să înțelegi țelul teleologic al lumii, care este Învierea. Mi-a căzut în mână recent cartea ” Povestire despre Antichrist” de Vladimir Soloviov, publicată în 2005 la Editura Humanitas. Nu sunt un admirator al lui Vladimir Soloviov, prefer
FILOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344426_a_345755]
-
o bătaie de inimă - o secundă - o secundă. Ieși pe terasă și puse pâlnia la gură. - Este ora zece! strigă. Apoi, cu mișcări încete, rigide și parcă mecanice, se retrase în turn” (p. 84). Asistăm, prin urmare, la un proces gnoseologic complex. Eul fixează îndelung și într-atât de intens semeni și obiecte, încât și unii și celelalte se decupează, mai întâi net (hiperreali, hiperreale), ca niște monade, apoi, sub acidul privirii, încep a se dilua, se topesc. Mai mult, el
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Viața ca o temniță. Eseu despre romanele lui Ovidiu Vasilescu Jean Ricardou spunea că „Romanul modern este o aventură a povestirii” iar Ion Vlad susținea că „forma arhetipală trebuie să fie - ontologic și gnoseologic vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului” [1] Căutarea de sine, ca
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
conștiinței pure, al intelectualizării raționale a ființei preocupate permanent de obsesia înțelegerii rostului omului pe pământ. Numele personajelor sunt simbolice; ele sunt protretizate in facto cu intenția clară de a ilustra lumea în care se dezvoltă personalitatea fiecăruia. În plan gnoseologic avem de-a face cu o încercare eșuată a eroilor de a-și depăși condiția și limitele cunoașterii de sine; în plan ontologic însă, trăirea la limitele raționalității și depășirea acestor limite creează impresia de personaje complexe care însă trăiesc
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
deșertul cu premeditare ucis - iată un tablou sumar al captivității actuale, de unde e nevoie să se evadeze la nivel de persoană și societate imediat. Altminteri, cultivarea vădit abuzivă a chipului hydrei satanice, care limitează prin discurs și acțiune directă teritoriul gnoseologicului fascinant, va anula definitiv și conștient cea mai frumoasă și ofertantă stare a spiritului de a deveni - Libertatea -, ucigând dreptul firesc al Ființei de a ridica ochii către cer pentru a admira, la nesfârșit, o altă formă de libertate, de
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
de unde acestea să curgă în nepotolite cascade poetice. Departe de zbor și dincolo de efectul scontat, renaște și sufletul Creatorului, o Pasăre Phoenix, cu aripile-i de cenușă, modele de dezinvoltură și devotament în fața creației. Scuturându-și penetul transfigurărilor materiale și gnoseologice, Pasărea Creației reînvie, ca un Demiurg, prin Logos, slăvit la ceruri, înălțimea ei putând a fi egalată cu cea a misterelor de pe pământ, create de bunul Dumnezeu. Lilia Manole 06.05.2015 Referință Bibliografică: PASĂREA CREAȚIEI / Lilia Manole : Confluențe Literare
PASĂREA CREAŢIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344057_a_345386]
-
atâta încrâncenare și nesiguranță, își clădește cu insistență temelia (dintr-o, bineînțeles, uriașă eroare interpretativă a esențialității sâmburelui creaționist, dar și din necesitatea insalubră din punct de vedere moral a conceperii unui nou experiment global cu grave consecințe pe plan gnoseologic și, deopotrivă, cultural, adăugăm noi, în numele așa-zisului progres colectiv obișnuit) pe solul semanticii puternic restrictive a verbului “a avea”. Scoborârea contemporaneității începutului de secol XXI de pe culmile fascinantelor acorduri muzicale preclasice în mrejele întunecatului vârtej al epocii aceste - o
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește esențele, interiorul existenței: „Alerg printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei realități / înfiorător de tenace / dacă mă atenționează fervent / că mă aflu la o distanță / de tușă” (Comunicare). Relația poetului cu exteriorul este una
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016. Viața ca o temniță. Eseu despre romanele lui Ovidiu Vasilescu Jean Ricardou spunea că „Romanul modern este o aventură a povestirii” iar Ion Vlad susținea că „forma arhetipală trebuie să fie - ontologic și gnoseologic vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului”[1]. Căutarea de sine, ca
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
aflate față în față cu ... Citește mai mult Viața ca o temniță. Eseu despre romanele lui Ovidiu VasilescuJean Ricardou spunea că „Romanul modern este o aventură a povestirii” iar Ion Vlad susținea că „forma arhetipală trebuie să fie - ontologic și gnoseologic vorbind - de natură narativă. Ființa care se povestește pe sine și care transmite, având vocația relatării și deținând rolul de povestitor-cronicar stabilit de comunitatea sa, este homo narrativus, situat între zonele sacrului și ale profanului”[1].Căutarea de sine, ca
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
estompare evidentă a trăirilor expresive, a visării, a delicateței, a tandreței. Înconjurat de mașini, omul ajunge, el însuși, o mașină. De aceea, el execută stereotip anumite condiționări existențiale, fără să-și mai dorească progresul spiritual sau depășirea unor „limite” culturale, gnoseologice sau religioase autoimpuse. Starea de confort este asigurată de un serviciu bun, o viață a trupului normală (sănătate și împlinirea nevoilor fizice: hrană, apă, sexualitate etc.), precum și pseudo-cultivare a spiritului, aflat într-o teribilă amorțeală (dependența de televizor, de jocurile
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
în identificarea și diagnosticarea negativității unui prezent derizoriu. Poeta ne propune o incursiune în lumea contemporană, deopotrivă seducătoare și respingătoare, văzută uneori în conexiune cu trecutul ei istoric și cultural deopotrivă măreț și degradant, dar nu lipsit de tentațiile speculației gnoseologice. Discursul abundent narativ dar și cu emoționante inserții lirice adună gânduri, stări, sentimente, transcrise „la cald“ și chiar datate pentru autenticitate, ivite în timpul unor călătorii, excursii, pelerinaje, în fapt experiențe solicitând receptivitate dar și spirit de analiză, sinteză și reflecție
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Revista Constelații Diamantine—Craiova/ Anul II, Nr. 7 (11) Iulie 2011 Prof. N.N. NEGULESCU Revista Universala, Autoritatea
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Revista Constelații Diamantine—Craiova/ Anul II, Nr. 7 (11) Iulie 2011 Prof. N.N. NEGULESCU Revista Universala, Autoritatea gnoseologică a cuvântului Substanța lirică a poemelor create de Viorela Codreanu Tiron, în volumul bilingv (român-maghiar) „Ochiul somnului - Darul iubirii“, Editura AnaMarol, 2008, izvorâte dintr-o dramă lăuntrică. Fiind tensionat în plan real de un dor nemărginit de puritate, Eul-poetic (das
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Doamne! copila sălbatică / ce uită numele Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante, visele lirice ale Viorelei Codreanu Tiron, exprimate în discursuri raționale, poartă pecetea autenticității, înnobilând demnitatea expresiei. Empiria spațiului poetic este scânteietor locuită de autoritatea gnoseologică a cuvântului. Referință Bibliografică: Autoritatea gnoseologică a cuvântului în poezia Viorelei Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante, visele lirice ale Viorelei Codreanu Tiron, exprimate în discursuri raționale, poartă pecetea autenticității, înnobilând demnitatea expresiei. Empiria spațiului poetic este scânteietor locuită de autoritatea gnoseologică a cuvântului. Referință Bibliografică: Autoritatea gnoseologică a cuvântului în poezia Viorelei Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
aparenței de a fi realitate; dar nici nu acceptă că : „În afară de Dumnezeu nu poate nici să existe, nici să fie concepută o altă substanță” (Spinoza, prop. XIV). Drama Mariei Nițu și, implicit, tensiunea lăuntrică a scrielor sale sunt de natură gnoseologică și existențială. Autoarea și eroii ei nu aparțin nici lumii atee, suficientă sieși, nici lumii spiritual-religioase, caracterizată, și ea, printr-o solidaritate latentă. Prozatoarea se situează într-o lume intermediară, se cantonează, cu necontenite ezitări și problematizări, între cele două
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]