183 matches
-
dat dreptate părințelului că-i bine, văzându-l pe Laur atât de pus pe ședere și cu chef de vorbă În așteptarea celui care spusese că-i rupe picioarele dacă dă de el pe-aici. Pe măsuța de fier de lângă godin erau câteva S-uri și romburi din fier-beton Încropind un fragment de grilaj prăfuit, pe care se vedea că nu-l mișcase nimeni din loc de cel puțin o săptămână. Mă gândeam că Andrei nu-i sudor de meserie, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rău e că n-are cine să-i bată tuburi... Această descoperire Îl face să-și piardă cumpătul pentru o clipă. Zbiară: Laure! Pune dracului mâna odată pe mătura aia! Laur mătura de zor cenușa și resturile de coceni din jurul godinului când apăru omul acela Înalt și drept, bățos Într-un fel nefiresc, ca Înfipt Într-o frigare, pe care l-am bănuit numaidecât proprietarul acareturilor de pe-aici. Cincizeci și ceva de ani să fi avut, dar bățoșenia lui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
familia poate ajuta elevul de clasa I la învățarea citit-scrisului, Orizont-Vâlcea,15, nr. 2113, 1982. 7. [123] GLONTEA, PROCOPIE; MĂRUȚĂ, VASILE, Propunere pentru diversificarea predării cursului intensiv de limba română pentru studenții străini [Engl.Ab.],Bulșt Pitești,1981,55-57 [124] GODIN, STELIANA, Noua programă de limba română în gimnaziu. Accentuarea caracterului practic-aplicativ al limbii, Tribșc, 26, nr. 244, 1982, 7. [125] GRIGORE, TOMA, Valențele conversației la cursul de limbă română pentru străini, .LM, 1982, 243-248. [126] GRIGORIU, MARIA, Calcul lingvistic în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2. Subordonații ca factori de contingență (Hersey și Blanchard, 1977) /138 3. Dezvoltări actuale în cercetare /139 3.1. Modelul schimbului /140 3.2. Leadership tranzacțional și transformațional /141 Capitolul 10. Grupuri și echipe de lucru /145 1. Un precursor: Godin (1877) /145 2. Definițiile și structura grupurilor /147 2.1. Statut și rol /147 2.2. Afinitățile /148 3. Orientări teoretice: aplicațiile lor în organizații /149 3.1. Modelul coeziunii sociale /149 3.2. Modelul identificării sociale /151 4. Specificitatea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ales în întreprinderi. Interesul acestui du-te-vino între laborator și teren nu trebuie să facă uitată specificitatea funcționării grupale în organizații. Este ceea ce vom încerca să arătăm, după ce vom fi consacrat totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să arătăm, după ce vom fi consacrat totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
totuși câteva rânduri unui precursor al psihologiei grupurilor în industrie, Godin, care încă din 1877 se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol al lui Fourier, el vrea să
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se baza pe grupuri pentru a face să funcționeze o organizație: activitatea aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol al lui Fourier, el vrea să creeze (în 1877) un nou sistem social, întemeiat pe grup. Prin urmare, așa cum arată Vacher
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
proiectele elaborate de responsabili au fost urmate mai frecvent decât cele emanate dinspre salariații de bază. Această experiență inovatoare în materie socială va fi un eșec și nu va dura mult. La sfârșitul lui 1878, grupurile deja nu mai funcționează. Godin analizează dificultățile scriind: "muncitorului, obișnuit cu un rol strict executiv, îi era greu să-l joace cu succes pe cel de consilier" (citat de Vacher, 1996, p. 68). Dar experimentul lui Godin era ghidat de ideea că discuția de grup
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sfârșitul lui 1878, grupurile deja nu mai funcționează. Godin analizează dificultățile scriind: "muncitorului, obișnuit cu un rol strict executiv, îi era greu să-l joace cu succes pe cel de consilier" (citat de Vacher, 1996, p. 68). Dar experimentul lui Godin era ghidat de ideea că discuția de grup ducea la apariția unor soluții creative. De aceea el îi apare lui Vacher (1992) drept inventatorul unei celule industriale care poate fi considerată un laborator social sau un centru de încercări în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
et l'organisation", in Lévy-leboyer C, Huteau M.; Louche C., Rolland J.-P., Ressources humaines, les apports de la psychologie du travail, Paris, Editions d'Organisations, 553-576. Vacher, O. (1992). L'expérimentalisme psychosocial et les tentatives expérimentales du fouriériste Jean-Baptiste André Godin, teză, Université de Paris VII. (1996). "Création de groupes par affinités, modes d'implication et de décision dans le travail, essai mené par un industriel français au XIXe siècle", Psychologie du travail et des organisations, 2, 3, 59-71. Van Maanen
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au căzut victime evreii din Ucraina. Bertha Vextler confundă evenimente trăite În vara anului 1940, cînd România a cedat fără luptă nordul Bucovinei Uniunii Sovietice, cu evenimente petrecute În vara anului 1941, cînd a Început războiul pe frontul de Răsărit. * Godin. * Deportările au Încetat În 1942. W. Bonsels, Albina Maia și aventurile ei, traducere din germană de I. Simionescu, Cultura Națională, București, 1929, 112 p. * Țibulovca. Theodor Herzl (1860, Budapesta - 1904, Edlach, Austria) este promotorul sionismului. În Der Judenstaat (1896), Herzl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fi distruse de nici o vicisitudine a suferinței. După masa de amiază eram scoși la tăiat lemne pentru încălzire, timp și de plimbare penitentă în aer liber. Lumina, ziua, era puțină; intra prin geamul ușii montat sus și zăbrelit. Primisem un godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie. Vanghele, care dormea pe la jumătatea priciului, a observat că în dreptul lui peretele era călduț. Pe acolo trecea hornul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și înmugurit. Ora 9 și 45 minute în Ulm, generalul von Hartmann (guvernator) și comandantul garnizoanei ne salută. După un sfert de oră în Weidenfeld cu trenul special. Ora 12 sosirea în Sigmaringen, la gară Leopold și Philipp. Președintele conte Godin, primarul etc., toate mărimile și Curtea. Mers la castel, nu am voie să-l văd pe papa, doarme. Mama și Marie venit la noi în cameră. După-aceea Fritz și Louise, ultima trebuie să plece îndată, din cauză că fratele ei Taxis e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Fritz și Louise la Berlin. La gară. Promenadă cu Leopold. Seara pe terasă cu mama, Marie și Leopold. Rece. Duminică, 2/14 iunie Vreme minunată, deloc frig. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9 liturghie în capela castelului. Ora 11 Godin la mine. Mama primește apoi curtea, eu de față. Ora 12 lunch. După-amiaza plecat cu trăsura la Krauchenwies, eu cu mama în trăsură, în a doua trăsură Leopold, Antoinette și Marie. Ora 6 înapoi. La Hedingen. Ora 7 cinat toți
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
minunată, aer răcoros. Ora 9 plecat cu Elisabeta la biserică. D. Ghica nu e aici, deoarece i se face o operație. Plimbare cu trăsura la Izvor, apoi Stöhr la mine. La masă câteva persoane. Venit Theodori. După-amiaza scris. Scrisoare de la Godin, care mă anunță că moștenirea alodială a lui papa este de 6.666.000 mărci și că fiecare dintre noi primește deocamdată un milion de mărci. Ora 5 promenadă cu Elisabeta. Seara biliard cu Young. Luni, 15/27 iulie Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
gravă încă. Seara scris până la ora 11. Barometrul urcă enorm. Luni, 16/28 februarie Ceață, dezgheț. Ora 11 Sturdza. Numit pe domnișoara F. Racoviță directoare a Azilului. După-amiaza audiențe, scris. Orele 5½-7½ Kalinderu. Cu Elisabeta. Scris până la ora 11½ lui Godin, în problema Umkirch, al cărui fideicomis îmi va reveni mie. Marți, 1 martie/17 februarie Vreme minunată, cald. Ora 11½ ministrul de război, mi-a prezentat repartizarea creditului de 30 de milioane. Ora 1½ primit pe căpitanul Conda, care merge
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
să răspund pe fața zgrumțuroasă a filei... Prefer să răspund pe fața zgrumțuroasă a filei; asperitățile îmi deviază dulce, imprevizibil, gândurile. Acum câteva zile, parcă prevăzând întrebarea dumneavoastră referitoare la esența de lemn folosită pentru focul întreținut aproape permanent în godinul bondoc (mult mai târziu mi-am construit o sobă de teracotă imensă, cam cât acelea din sălile de așteptare de prin gări, cu o rolă spațioasă în care puneam la copt mere voluptoase, ce crăpau zemos de căldură și durere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ce cu timpul va deveni frumos. 4) Diminețile-s pline de ceață. Gazda mea, ca un veritabil Urmuz, schimbă forma grădinii zilnic, mutând gardurile. Pisicile mele, Scămoșilă și Muțeasca, stau mai mult în casă. Fac focul și coc gutui pe godin. Și citesc Ce le pasă damelor!. 5) A venit iarna. De câteva zile Scămoșilă doarme în dulapul de haine. Muțeasca a făcut bronșită. Uneori pun radioul să cânte, desfac o umbrelă roșie, de damă, o așez jos și privesc lumina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
meu la penitenciarul Jilava, și trebuie să fi fost un om cu sănătatea șubredă, căci a murit tânăr, lăsând după el o văduvă cu doi copii: Marioara și Ionel. Cum văduva lui s-a recăsătorit îndată cu inginerul italian Giovanni Godini (1859-1918), angajat și el de Căile Ferate Române, ca specialist, căruia avea să-i toarne o groază de copii, tata a fost crescut de acesta. Dar primii ani ai vieții și i-a petrecut în casa bunicilor, la Slatina, care răsuna până la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de copii, tata a fost crescut de acesta. Dar primii ani ai vieții și i-a petrecut în casa bunicilor, la Slatina, care răsuna până la ore insolite de muzica tarafului din local. După recăsătorirea mamei lui, orfanul a însoțit familia Godini mai întâi la Pașcani, important nod de comunicație, unde ei locuiau chiar în clădirea gării, la etaj. De acolo, din fereastră, micul Ionel, copil de școală primară, l-a zărit într-o zi pe scriitorul Mihail Sadoveanu (apăruseră în 1904
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a opinat pentru... o pereche de ghete și dânsei i s-a făcut hatârul. Probabil, femeia s-a gândit că băiatul era orfan și nu trebuia abuzat de cumsecădenia tatălui vitreg, oricât de supus soției adorate va fi fost inginerul Godini. Silindu-mă pe mine, când aveam aproximativ vârsta premiantului „cu cunună“, să mă dedic instrumentului ce-i fusese lui refuzat, tata mi-a pus de la început la dispoziție două viori: nici azi nu înțeleg de ce... Mai târziu, când m-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cunoscută în această calitate pe o bună parte din teritoriul României întregite, pe care-l străbătea de-a lungul și de-a latul, profitând de permisul ce-i asigura gratuitatea pe căile ferate române, clasa I, ca văduvă a inginerului Godini, mama-mare se abătuse în Aiud, într-unul dintre turneele-i cartofore, fără să acorde vreo atenție deosebită împrejurării că avea aici un fiu, o noră și un nepoțel, interesată doar de amicii ei, buni desigur, dacă o găzduiau cu săptămânile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Aiud, într-unul dintre turneele-i cartofore, fără să acorde vreo atenție deosebită împrejurării că avea aici un fiu, o noră și un nepoțel, interesată doar de amicii ei, buni desigur, dacă o găzduiau cu săptămânile doar de dragul jocului. Filofteia Godini, născută Dimitriu și măritată în prima căsătorie Negoițescu, trebuie să fi fost o femeie nu numai frumoasă, dar și nespus de agreabilă, vioaie, cu haz. Atât cât am cunoscut-o eu, sporadic, dar mai îndelung decât pe „mama tină“, căci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a trăit până în anii ’60, o știu doar ca ahtiată de dulciuri, de-a dreptul lacomă de țigări și cafele și văicărindu se la bătrânețe de felul ingrat în care se poartă cu dânsa numeroasa-i progenitură. A avut cu Godini (născut în Tirolul austriac de la finele secolului trecut, școlit, împreună cu fratele său, tot inginer, în Germania, pentru ca diplomele să le folosească în țara nației-„surori“ de la gurile Dunării, unde s-a lăsat sedus de farmecele unei pământence și de dragul ei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]