613 matches
-
referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit vorba de nefericitul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mă rog frumos? --Aceea care spune că unii umblă cu capul în nori. --Oi fi umblând eu cu scăfârlia prin nouri, dar judecă și tu... --Tot în dodii vorbești, amice. Ce să judec? --Cum se face de un egumen de la Golia cumpără cinci dughene cu pivniță de piatră așa pe cont propriu? --Ceva-ceva am priceput, dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să fie părintelui Macarie drepte ocine și moșii și să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu. --Ei? --Că biserica Armenească și mănăstirea Golia aveau “chervăsărie” proprie. --Mă, frate-miu. Multe minuni mănăstirești am întâlnit noi în drumurile făcute prin timp și răstimp, dar ca o mănăstire să aibă “chervasara” proprie nu-mi amintesc să fi pomenit. --Dacă mă lingușești crezi că nu-ți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ea știa adevărul și cum-necum îl dezvăluia?” Atunci răscolea tot <săborul> cum ar spune vreun egumen”. “N-ar fi primul și nici ultimul caz. S-a întâmplat și la case mai mari. Nu mai departe acel Isaia Vicol Dioclias, de la Golia, care l-a nefericit peee”... “Pe cine?” “Pe humuleșteanul nostru drag”... Zâna simțea că mă lupt cu nenumărate gânduri, dar pășea în tăcere. --De ce nu te-au lăsat să mi te arăți până acum? - am întrebat-o pe neașteptate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zilele bune, când era vizitat de către demnitarii locali și străini veniți la Iași. Prin această ctitorie a vrut să se știe despre el în lumea Orientului și a Occidentului. Această fortificație s-a dorit a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor turnului sunt decorați cu rozete pătrate. Arhitectura turnului Cetățuiei este asemănătoare turnului Goliei. Partea sudică a zidului a fost flancată la colțuri de două turnuri; se păstrează doar turnul din colțul sud-estic, fiindcă cel din colțul vestic s-a prăbușit odată cu zidul. Construcția dominantă a ansamblului Cetățuia este Biserica, căreia ctitorul i-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.) De la jumătatea secolului al XVII-lea apar influențe eterogene venite din Occident (prin Polonia). Ele alternează stilul moldovenesc prin motive neoclasice care ornează fațadele așa cum vedem la Golia. Combinațiile cu stilul baroc și cu cele mai vechi, dau naștere în Moldova unui hibrid de decor exterior. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică venit prin Rusia, așa cum
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
atunci deja în ruine, ce se înălța între turnul clopotniță și egumenie. Această clădire după stilul său cu parter și etaj, cu ferestre mari și numeroase, dispuse în ordine, care se aseamănă mult cu fosta clădire a Arhivelor Statului (...) de la Golia, aparține unei epoci mai târzii, și anume sfârșitul secolului al XVIII-lea. Se presupune că a fost egumenia mănăstirii într-un moment în care vechea egumenie era în stare de ruină și era considerată prea necorespunzătoare vremurilor pentru a fi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bunătate aveau amândoi între dânșii, căci erau foarte curați, cum se grăiește, în casa lor se putea cânta o sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea zidului înconjurător al mănăstirii Golia și a turnurilor de colț. Tot ctitorul a hotărât ca Mănăstirea Hlincea, bogat înzestrată de el să devină metoc al Cetățuiei, iar în schimbul închinării Hlincei unei mănăstiri din Rumelia, a închinat mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust pe care a construit-o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ot Cetățuie” În vistieria Sfântului Mormânt sunt două chivote asemănătoare, iar pe inscripție este trecut și numele egumenului Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul. Data este 30 mai 1859. Dispoziția din 1873 dată egumenului Cetățuiei, Arhimandritului Chesarie de a preda spre păstrare mănăstirii Golia o serie de obiecte de inventar. Din obiectele predate, ne atrag atenția cărțile cu conținut laic, precum: Istoria Eladei în 4 volume; Istoria lui Petru cel Mare; apoi tipăriturile juridice ale lui Matei Basarab și Vasile Lupu, Divanul sau Gâlceava
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un târg al lor. O dovadă în plus ar fi și faptul că ulițele Sârbească, Rusească sau Ungurească au rămas doar ulițe... După ce mi-am spus eu această părere, bătrânul mă întreabă pe neașteptate: Tu știai că armenimea și biserica Golia au chervăsăriile lor? Asta o cam știam eu, dar nu prea sunt lămurit ce este aceea o chervăsărie. Nu este altceva decât o vamă ca toate vămile. Trebuie să știi însă că prima și cea mai mare și însemnată este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mi-a venit în minte o afacere cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe Duca voievod. Afacere care nu se termină așa ușor. Întâi, la 15 iulie 1669 (7177), egumenul și soborul de la Mănăstirea Golia scriu: „Ieromonah egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns la mănăstirea Golia. După aceea „Macarie egumenul și cu tot soborul... (spun că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la aceeași judecată de care mi-am amintit și eu. La „Carte de judecată” dată de Divan, în care se spune: „S-au giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Iași cu svințiia sa părintele Nicodim egumenul mănăstirii Golia, cari au ieșit vechil (apărător) din partea egumenului de la mănăstire Bărboiu pentru un loc de casă de pe Ulița Podului Vechiu, ce-l stăpînesc armenii”. Am povestit și călugărului gândurile ce mă frământă, iar el îmi atrage atenția asupra faptului că egumenul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să-mi transmită și mie acea scânteie de fericire... Nici nu mi-am dat seama când am ajuns pe malul iazului. Acum fă bine, fiule, și scoate la iveală cărțile acelea minunate. Apoi, cu gânduri limpezi, să încercăm calea mănăstirii Golia, aflată „în dricul Târgului”. Așa pentru încălzire ascultă ce spunea Paul de Alep despre turnul Goliei, pe la 1653, când a vizitat Moldova: „Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție. Dacă vrei să ajungi în vârful
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am ajuns pe malul iazului. Acum fă bine, fiule, și scoate la iveală cărțile acelea minunate. Apoi, cu gânduri limpezi, să încercăm calea mănăstirii Golia, aflată „în dricul Târgului”. Așa pentru încălzire ascultă ce spunea Paul de Alep despre turnul Goliei, pe la 1653, când a vizitat Moldova: „Nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție. Dacă vrei să ajungi în vârful lui trebuie să urci cele 120 de trepte, trecând prin cele două caturi cu încăperi boltite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este opera lui Vasile Lupu voievod, dintre anii 1650-1653, desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir a vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem cu ce daruri au miluit-o voievozii sau enoriașii. Aș aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pârcălabul și 270 galbeni ce are la Anastasie mitropolit,... aceste toate au dat sfintei sale mănăstiri din târgul Iașii ce se numește Vatoped,... pentru sufletul răposatului Golăi logofăt, și sufletul ei i al fiilor”. Nu putem spune, părint, că mănăstirea Golia nu a primit ceva avere prin această danie. Este ceva agoniseală acolo, dragule. Dar de ce este numită mănăstirea Golia Vatoped? Este lesne de înțeles că era închinată la mănăstirea grecească Vatoped. Nu am de ce te contrazice. Dar despre o nouă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce se numește Vatoped,... pentru sufletul răposatului Golăi logofăt, și sufletul ei i al fiilor”. Nu putem spune, părint, că mănăstirea Golia nu a primit ceva avere prin această danie. Este ceva agoniseală acolo, dragule. Dar de ce este numită mănăstirea Golia Vatoped? Este lesne de înțeles că era închinată la mănăstirea grecească Vatoped. Nu am de ce te contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare în acest sens avem de la Ștefan Tomșa (al II-lea) voievod, care, la 20 aprilie 1622
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare în acest sens avem de la Ștefan Tomșa (al II-lea) voievod, care, la 20 aprilie 1622, hotărăște: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Ieșii,... un sat, anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Golia din târgul Ieșii,... un sat, anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în Dealul cel Bătrân”. Dintr-un alt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Enachi vătavul și printre via lui Panaiti”. Părăluțe au primit, să nu fie de deochi, de la Ana văduva lui Golăi. Bunuri mobile și imobile, slavă Domnului. Vii, livezi și moșii cât vezi cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu folosul mănăstirii”. Ca să-ți cânt în strună, fiule, află că cei 750 de galbeni de la Ana Golăi erau bani mulți nu șagă. Dar și închinarea la mănăstirea grecească Vatoped însemna cheltuială nu glumă... Ca încheiere, aș spune că mănăstirea Golia mai primește la 25 iunie 1753 (7261) o casă cu locul din jurul ei, iar Dediul Codreanu donatorul a „mai făcut o casă și o cămară lipită de casa ce veche, tot supt un acoperemânt, și aceasta”... a dat-o „iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcut o casă și o cămară lipită de casa ce veche, tot supt un acoperemânt, și aceasta”... a dat-o „iar svintei mănăstiri”. Multe ai aflat tu din cele cărți și mult am vorbit noi astăzi de daniile către mănăstirea Golia, dar... Odată cu acest „dar”, călugărul a ridicat mâna arătând către înalturi... Am privit într-acolo și abia atunci am priceput ce va să însemne mâna lui ridicată spre cer... Soarele tocmai își strunise bidiviii oprindu-se în crucea zilei... Asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]